ȘCOALA NAȚIONALĂ DE STUDII POLITICE ȘI ADMINISTRATIVE FACULTATEA DE

ȘTIINȚE POLITICE

SPECIALIZAREA PSIHOLOGIE

LUCRARE DE LICENȚĂ

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC: lector universitar Dr. Vlad Burtăverde

STUDENT: Stancu Ana Maria Claudia

1
 UNIVERSITATEA BUCUREȘTI
ȘCOALA NAȚIONALĂ DE STUDII POLITICE ȘI ADMINISTRATIVE
SPECIALIZAREA PSIHOLOGIE

STUDIU DE CAZ FRICA DE

DESPĂRȚIRE, ÎMPERECHEREA PE
TERMEN SCURT ȘI ASCUNDEREA
INFIDELITĂȚII. CALITATEA
ALTERNATIVELOR CA MEDIATOR

COORDONATOR:

Lector univ. VLAD BURTĂVERDE

ABSOLVENT STANCU ANA MARIA CLAUDIA

2023

2
 CUPRINS

INTRODUCERE.............................................................................................................................4

CAPITOLUL I PSIHOLOGIA RELAȚIILOR DE CUPLU...........................................................5

1.1. Teoria atașamentului.............................................................................................................5

1.2. Dragostea..............................................................................................................................8

1.3. Abandonul...........................................................................................................................10

CAPITOLUL II FRICA DE ABANDON.....................................................................................13

2.1. Teama de incertitudine.......................................................................................................13

2.2. Teama de eșec.....................................................................................................................14

2.3. Teama de a fi înlocuit.........................................................................................................15

2.4. Motivele înșelării partenerilor de cuplu..............................................................................16

CAPITOLUL III STUDIU DE CAZ FRICA DE DESPĂRȚIRE.................................................19

3.1. Metodologia cercetării........................................................................................................19

3.2. Stabilirea ipotezelor statistice.............................................................................................19

3.3 Analiza datelor.....................................................................................................................22

3.4. Interpretarea rezultatelor.....................................................................................................50

CONCLUZII GENERALE............................................................................................................52

Bibliografie....................................................................................................................................53

ANEXA 1 CHESTIONAR............................................................................................................54

3
 INTRODUCERE

Deoarece în actuala societate românească, rata divorțurilor și a despărțirilor cuplurilor

a ajuns la îngrijorătoarea rată de 1,5‰ la nivelul Uniunii Europene , este imperios
necesară efectuarea unei analize riguroase care să determine astfel identificarea unor
alternative de calitate a consilierii familiilor aflate în pragul destrămării de către
mediatorii implicați și a reducerii acestei rate cu 0,4 ‰ pe termen mediu.

În acest sens, rolul mediatorilor specializați pe probleme de cuplu, de a folosi metode și

tehnici cât mai eficiente de consiliere , de a aborda modalități practice adaptative
situațiilor particulare și de a le integra într-un mod cât mai armonios în viața cuplurilor
respective, care să le confere astfel siguranță și încredere, este hotărâtor.

Este important să investigăm factorii psiho-sociali și sexuali determinanți ai destabilizării

și destrămării cuplurilor în contextul unei societăți românești cât mai instabile și
dezorganizate din toate punctele de vedere.

Lucrarea de față cu tema Frica de despărțire, împerecherea pe termen scurt și ascunderea

infidelității. Calitatea alternativelor ca mediator, cuprinde trei capitole. Primul capitol este
destinat pshihologiei relațiilor de cuplu în care am prezentat conceptele teoriei atașamentului,
dragostea și abandonul.

Capitolul doi intitulat frica de abandon tratează conceptele teoretice ale temei de
incertitudine, temei de eșec și de a fi înlocuit și câteva motive ce stau la baza infidelității
partenerilor în cuplu.

Capitolul trei este dedicate studiului de caz privind frica de despărțire și prezintă
metodologia cercetării, stabilirea ipotezelor statistice, analiza și interpretarea datelor.

În încheiere sunt prezentate concluzii generale, chestionarul folosit ca instrument de lucru

în cercetarea direct bazată pe analiza prin sondaj și bibliografia necesară.

4
 CAPITOLUL I PSIHOLOGIA RELAȚIILOR DE CUPLU

1.1. Teoria atașamentului

Conform definirii conceptului atașamentul este o legătură afectivă pe care un om sau chiar
un animal o formează între el însuși și un alt om sau un o legătură care durează indiferent de
timp și de distanță de aceea atașamentul este manifestat încă din copilărie, copilul căutându-l pe
părinte, urmând-ul, atrăgându-i atenția prin zâmbet prin țipăt sau chiar prin plans.

Părinții își manifeste atașamentul față de copil prin supraveghere chiar și atunci când nu
există riscuri și răspunzând acestuia în momentul în care plânge sau țipă, chemând-ul sau
zâmbindu-i (Crețu., 2009).

Atașamentul este considerat un indicator în relația dintre oameni și un bun predictor al

viitoarelor competențe ale viitorului adult. În jurul anilor '50 s-a dezvoltarea teoria atașamentului
autorul fiind J. Bowlby care asimilează concepte din psihanaliză, psihologie cognitivă și etologie
și definește atașamentul ca formă de comportament prin care un individ se plasează și menține
proximitatea față de o altă persoană pe care o consideră a fi mai capabilă de a se confrunta cu
dificultățile vieții (Atașamentul și teoria atașamentului, 2022).

Autorul consideră acest comportament evident în situațiile în care omul este vulnerabil
fiind speriat, obosiți sau bolnav și prin urmare caută îngrijire și confort iar atitudinea unei alte
persoane se manifestă ca atașament față de acesta Prin manifestarea sensibilității disponibilității
față de problemele întâmpinate și conferindu i acesteia un sentiment de securitate și de încredere.

“Ataşament mai înseamnă în esenţă apropierea preferenţială, dezinteresată şi

aproape inconştientă a unei persoane faţă de o altă persoană. Asemenea “semne” ale
ataşamentului se întâlnesc în forma lor naturală numai la copii” (Atașamentul și teoria
atașamentului, 2022).

Atașamentul are caracter dinamic deoarece se formează și apare se maturizează și ajunge la

apogeu în diferite condiții pornind din copilărie dar acesta se poate deteriora sub influența unor
factori. El poate să slăbească și chiar să dispară o dată cu dispariția persoanei atașante în mod
normal sentimentul de a atașament trebuie să reziste toată viața,

5
 Pe măsură ce copiii își formează o conștiință de sine și dind să se individualizeze
atașamentul se modifică semnificativ prin natură calitatea și formele manifestate și scade treptat
în intensitate relațiile de atașament prezintă misiunea protejării persoanei. Birch consideră că
atasamentul poate fi definit ca o legătură afectivă orientată spre o anume persoană (Harris.,
2007).

Principalele tipuri de atașament fixate în anul 1973 sunt conform lui J Bowlby:

 “Atașamentul securizant. Dacă pe parcursul primilor ani de viață copilul se simte

satisfăcut de răspunsurile/reacțiile adulților la comportamentele pe care le dezvoltă,
atunci se va structura un tip de atasament denumit securizant, care corespunde a
ceea ce Erickson denumeste încredere” (Muntean., 2006).
Copiii care au acest tim de atașament sunt cei care se joacă liniștiți în prezența mamei chiar
dacă se află în caeră și un strain, copilul fiind nesigur doar la plecarea mamei din camera dar la
revenire acesta reluându-și jocul fiind necesar doar un zâmbet și contactul cu brațele mamei.

D. Howe afirmă că, “părinţii şi copilul sunt programaţi biologic să devină ataşaţi
unul de celălalt, adulții ajutându-și copilul (Găișteanu., 2001):

a) să-și valorifice întregul potenţial;

b) să gândească în perspectivă;

c) să-si dezvolte conştiinţa de sine;

d) să-și dezvolte abilitatile de cooperare cu semenii;

e) să devină încrezător în forțele sale;

f) să facă faţă stresului şi frustrării;

g) să-și învingă teama şi neliniştea”.

Există mai multe subtipuri ale atașamentului în literatura de specialitate astfel:

 „Atașamentul nesecurizant. Dacă pe parcursul primilor ani de viață copilul nu se

simte securizat de răspunsurile/ reacțiile adulților la comportamentele pe care le
dezvoltă atunci se va structura un tip de atasament denumit anxios, care corespunde

6
 lipsei de încredere (conform teoriei ericksoniene), sau un atașament evitant”
(Muntean., 2006).
Această formă de atașament are două subtipuri. Unul este anxios nesecuriza prin care
copiii opun rezistență, se pot agăța de mama înainte ca ea să plece din ca,era, refuzând să se
liniștească dacă ea se întoarce, plâng furioși odată regăsiți în brațele ei. Acest copil prezintă o
teamă în stabilirea de relații noi și nu duc apparent curiozitatea la maxim dar au teama de
separare de părinți.

Cel de al doilea subtip este al atașamentului evitant prin care copiii nu interacționează cu
mama și nu au stress când aceasta pleacă din camera iar la întoarcerea sa stabilesc contactul
întorcând-ui spatele (Șchiopu., U., Verza., E, 1997).

Acești copii răspund străinilor mai bine decât părinților ei prezintă curiozitate pentru
explorare nu se implică afectiv și acceptă ușor separarea de părinte acceptând ușor persoanele
necunoscute.

Al treilea subtip este al atașamentului ambivalent ce apare în urma lipsei relației normale
cu părinții, a lipsei de afecțiune și dragoste părintească și se caracterizează prin atitudini
conflictuale, contradictorii, secvențiale de joc și furie, treceri de la o stare la alta și zâmbet ce se
poate asocial cu agresivitate (Sion., 2006).

Este un atașament fals deoarece copilul nu e sigur pe sentimentele sale și pe dragostea

părinților lipsindu-i protecția de care are nevoie.

Din acest motiv copilul se așteaptă să fie respins ori poate ignorat de persoanele de care se
atașază, se simte neiubit, neâncurajat și fără valoare pentru propria părinți. Își pierde încrederea
în ceilalți și ajunge la concluzia că trebuie să se descurce singur crezând că singura cale de a
Evita despărțirea este să nu se atașeze de personae ca să nu i se întâmple nimic (Muntean., 2006).

Copii crescuți fără dragoste și apropiere sufletească oferită de către părinți devin pasivi,
sunt indiferenți nefiind capabili să exploreze lumea căutând afecțiune și modele de urmat.

7
1.2. Dragostea
Dragostea reprezintă un sentiment ce apare după atașament ca nevoie de afiliere,
apartenență personal și reciprocitate. Efectele ei se concretizează în optimism sau dezamăgire și
apare pe fondul atașamentului născut față de alte personae.

“Modul cum aratam, cum ne imbracam, conversam si rectionam in diverse situatii si

evenimente, conteaza in atractia interpersonala. Un prim factor care se detaseaza net ca
relevanta este atractivitatea fizica, aspectul constitutional-estetic la persoanei” (Muntean., 2006).

Atractivitatea este dată de frumusețea fizică dar o serie de alți factori sintetizați de Baron
determină atractivitatea:

“Varsta sau mai precis felul in care o persoana actioneaza si arata: cei care se misca si
vorbesc incet, au posturi batrinesti, vadesc lentoare in comportament sunt considerati slabi, naivi
sau incompetenti, si au o atractivitate scazuta” (Crețu., 2009).

De regulă persoanele care au o poziție prosocială și sunt mai extrovertiți sunt cei care fac
impresie bună, la care se adaugă stil vestimentar, lipsa defectelor fizice, îngrijirea bună, numele
frumos și mâncatul sănătos.

“Explicarea similaritatii psihologice rezida si din intilnirea dintre principiul recompensei si

cel al evitarii disonantei cognitive. Atunci cind indivizi impartasesc atitudini, interesa, valori,
credinte si reprezentari comune, ei sunt predictibili si pot actiona in comun. Acest fapt le
procura, in acelasi timp, un confort psihologic, stari afecive placute, deci recompense majore si
durabile” (Șchiopu., U., Verza., E, 1997).

Pe baza teoriei disonanței cognitive se desprinde concluzia că oamenii tind să ajungă la

echilibru folosind mai multe căi printer care amintim modificarea părerilor propria în accord cu
cele ale partenerilor, convingerea partenerilor să renunțe la părerile lor pentru a avea păreri
commune, compromisuri, nu se discută subiecte disonante și pot să își întrerupă o relație.

“R. Winch a supus atentia asupra tezei ce sustine ca indivizi se seleceaza reciproc in
functie de nevoile complementare. Complementaritatea implica fie diferite niveluri ale aceleiasi
nevoi, fie niveluri inalte ale unor nevoi care pot fi satisfacute doar impreuna. In primul caz un
barbat cu o puternica nevoie de dominare va selecta o partenera cu un nivel mai scazut al acelei

8
nevoi. In cel de-al doilea caz, o femeie cu o intense nevoie de depandenta va alege nu barbat cu o
intense nevoie de a fi ingrijit” (Șchiopu., U., Verza., E, 1997).

Este cunoscut faptul că reciprocitatea stă la baza consolidării trăiniciei relațiilor,

mariajelor, iubirilor și a prieteniei.

Dragostea poate fi întâlnită pe mai multe tipuri. “In aceptiunea europenilor sintagma
“dragoste romantica” trimite la dragostea platoniciana in timp ce amercanii nu numai ca nu
exclud sxualitatea dar, de citeva deceni, o presupun ca pe o necessitate. Si cu toate astea cind
spunem “dragoste romantica” trebuie sa intelegem iubire adevrata, dezinteresata, bazata pe
atasament reciproc in centrul careia se afla atractia fizica puternica a unuia fata de altul” (Sion.,
2006).

Sindromul dragostei este descries de cercetătorii americani ca idealizarea persoanei iubite,

dezvoltarea credinței până la moarte și a conceptului prin care dragostea le învinge pe toate,
plutirea în voia emoțiilor fiind asociată cu dragostea la prima vedere.

“Dragosrea pasionala ar putea fi caracterizzata ca o stare emotionala tumultoasa, un

amestec confuz de tandrete si atractie sexuala, exaltare si durere, anxietate si destindere, altruism
si gelozie” (Muntean., 2006).

Acest tip de dragoste implică factorul emotional care copleșește rațiunea. Alte tipuri de
dragoste pe care le întâlnim frecvent în literature de specialitate sunt:

 “dragostea companionala `in acest caz partenerul este prieten, se manifesta ca o

relatie mai asezata, rationala, practica, bazata pe inredere, grija si sustinere
reciproca, reprezinta o alta forma, nu iubirea pasionala dar nici opusa ei”
(Muntean., 2006);
 “dragosrea posesiva in acasta sitare emotiile sun intenes, intervine adesa gelozia
preocuparea excesiva si dependenta de partener precum si frica de a nu-l pierde
(Muntean., 2006)”;
 “dragostea pragmatica cautarea partenerului in functie de cat de bine crede
individul ca va functiona relatia cu cele ales, in ce masura se satisfat reciproc
nevoile de baza, cum se pot realiza mai bine si mai repede cei doi in viata” (Sion.,
2006).

9
  “dragostea prieteneasca o prietenie strânsa între doua persoane implica o anumita
încredere si devotement, care înseamna dragoste” (Sion., 2006).

Dragostea este în concluzie un fenomen universal prin care perechile învață să aibe grijă
unul de altul, caută stabilitate și își măresc șansele de supraviețuire accentuând și latura
religioasă.

1.3. Abandonul
Abandonul reprezintă o teamă a pierderii partenerului de cuplu teama că ești părăsit că
partenerul își poate lua adio și că poate întâlnim pe cineva mai bun decât tine se întâmplă din
vremurile străvechi.

în zilele noastre datorită rețelelor de socializare și a tehnologiei tentațiile sunt mult mai
frecvente și au adus teamă și suspiciune la nivel ridicat prin verificarea omului de lângă tine
distance se realizează o distanță mare o detașare datorită controlului mai mare și apar deseori
separări (Crețu., 2009).

Azi apar relații fără angajamente prin care oamenii încearcă să se protejeze împotriva
rănirii, în care oamenii încep să părăsească primii pentru a nu fi părăsiți, în care oamenii nu se
mai implică total.

Autonomia emoțională reprezintă o provocarea a femeilor și pornește de la educația

responsabilității față de relația cu bărbatul. Este dovedit faptul că pentru fiecare femeie trebuiesc
îndeplinite anumite condiții față de bărbatul său.

“Atunci când ți-e teamă, în viața de adult, că vei fi (din nou) părăsit(ă), copilul interior
strigă de disperare. Lui îi este frică să nu se simtă iarăși părăsit, respins, criticat, singur, nevăzut,
neascultat, nemângâiat, dat uitării. Lui îi este frică să nu-l doară… încă o dată și încă o data” (Ce
este și cum se manifestă frica de abandon, 2022).

Frica de abandon își are înrădăcinile în copilărie continuând să se manifeste pe întreaga

viață a adultului. Anumite tipare, lipsa conștientizării și a gestionării fricii de abandon afectează
sănătatea individului dar și viața de cuplu.

10
 Teama de abandon este paralizantă de aceea determină omul să facă inconștient alegeri
care o reactivează. Oamenii nu pot face față îndepărtării de persoanele iubite de aceea, unii ajung
să abandoneze primii pentru a nu retrăi anumite experiențe traumatizante din copilărie.

Totuși, frica de abandon se poate trata cu ajutorul unui specialist. Frica te abandon este
declanșată de faptul că persoanele dragi vor pleca într o bună zi.

Psihologia explică mult mai complex faptul că frica de abandon reprezintă o rană ce s-a
format în copilărie când au fost experimentate în mai multe forme singurătatea, respingerea și
abandonul.

Acest lucru se datorează unui părinte absent în creșterea copilului atunci când lucra într-un
alt oraș sau era foarte ocupat la serviciu într-o altă țară ori avea un program încărcat, copilul
nevăzându-l foarte des pe acasă a perceput situația ca pe o formă de abandon.

Mai mult divorțul părinților este perceput de către copii ca o formă de abandon ajungând
ca un copil să petreacă o parte mai mare din timp doar cu un anumit părinte la care se adaugă
inclusiv indisponibilitatea emoțională a părinților ce poate declanșa în copilărie teama de
abandon.

Acest lucru se observa atunci când copiii doreau să povestească părinților ce li s-a
întâmplat la grădiniță sau la școală iar aceștia nu aveau niciodată timp suficient să îi asculte
creând în copiii lor abandon prin faptul că nu primeau atenția la momentul respective.

Desigur există și alte perspective prin care se poate reinterpreta frica de abandon, un adult
înțelege că părintele lucrează în alt oraș ca să aducă stabilitate financiară familiei și că a făcut
această alegere pentru a crește copilul în condiții bune dar copilul privește totul diferit din punct
de vedere emotional.

“Pe de altă parte, putem să intrăm în relații cu parteneri disponibili emoțional, dar pe care
ajungem să-i îndepărtăm sau de care ajungem să ne despărțim, deși, din punct de vedere rațional,
nu am avea niciun motiv” (Ce este și cum se manifestă frica de abandon, 2022).

Frica de abandon poate afecta stima de sine a unui om dacă în copilărie dacă au fost
percepute experiențe traumatizante ca și consecințe ale faptului că acel copil nu era suficient de

11
bun, de valoros, sunt șanse mari ca adultul să simtă același lucru spunându-și că nu a fost demn
de iubire și că părinții l-au abandonat.

Din acest punct de vedere unii oameni fac tot ceea ce le stă în putință inclusiv faptul de a
călca limitele personale și de a nu și respecta propriile nevoie emoționale pentru a dovedi
celuilalt că este demn de iubire. Unii oameni riscă să rămână în relații toxice de cuplu
profesionale sau de prietenie din cauza fricii de abandon.

Oamenii nu își spun suficient de mult că sunt buni, ei consideră că sunt nedemni și ajung
să permită altora din jur să îi insulte, să nu le respecte vulnerabilitatea, doar crezând că așa îi pot
păstra pe ceilalți alături.

Frica de abandon poate fi gestionată prin a înțelege că există în interiorul omului și că îi

ghidează alegerile și comportamentele. Este essential ca omul să aibă așteptări realiste de la
ceilalți și că schimbarea pe care cineva și-o dorește este benefică pentru sănătatea emoțională și
cea a relației .

Această teamă, frică de abandon nu dispare peste noapte, realitatea este că totul se petrece
în timp, călătoria de vindecare nu este ușoară fiind inconfortabilă cu cât mai mult este mai
puternică frica de abandon. Foarte important este ca omul să înțeleagă să fie blând cu el însuși, să
își înțeleagă și prioritizeze nevoile, să nu se mai judece aspru și să învețe să depășească anumite
emoții și să le elibereze, doar așa omul își poate găsi un echilibru emoțional să și împărtășească
vulnerabilitatea și să se bucure de relații funcționale cu ceilalți.

12
 CAPITOLUL II FRICA DE ABANDON

2.1. Teama de incertitudine

Relațiile de cuplu trec de a lungul anilor prin momente bune dar și prin momente rele.
Există ocazii în care apar conflicte ce pot fi rezolvate printr-o comunicare bună sau cu ajutorul
terapeutului de cuplu ceea ce poate să aducă beneficii celor care apelează la acest lucru.

Există cupluri căsătorite care pot să trăiască într-o relație toxică în care pot să apară
probleme psihologice dar există și cupluri care aparent nu au niciun fel de problemă în care se
poate strecura infidelitatea, în acest caz cuplul își urmează calea separat și își face simțită apariția
fricii de despărțire sau teama de a fi despărțit de partener (Găișteanu., 2001).

Părăsirea în relația de cuplu nu este ușoară deoarece amintirile inundă mereu mintea iar
obsesia poate condiționa omul pentru un anumit timp. Chimia iubirii considerată medicament
foarte puternic aduce în părăsirea unui om un proces îndurerat lăsând în urmă o persoană singură,
măcinată de amintiri.

Frica de despărțire apare deoarece procesul este lent, foarte dificil, greu de hotărât pentru a
face pasul către despărțirea de partener chiar dacă ambii parteneri știu că relația nu mai este pe
drumul cel bun. Stima de sine scăzută determină anumite persoane să rămână în relație chiar
dacă suferă nu sunt capabile să hotărască pasul necesar pentru a schimba ceva în rutina zilnică
(Zlate., 2009).

În literatura de specialitate există mai multe tipuri de frică, cele care fac oamenii să
rămână într-o relație deși realitatea nu conduce la speranță. Printre acestea se enumără teama de
incertitudine care este experimentată de către ființele umane și apare atunci când trebuie să se ia
decizii importante sau să se schimbe ceva în relația vieții de zi cu zi fără a cunoaște ce ne rezervă
viitorul.

Teama de incertitudine creează anxietate de aceea mulți oameni decid să rămână pe loc
fără a face ceea ce își doresc cu adevărat adică să își părăsească partenerul. O altă teamă este cea
de ieșire din zona de confort care este strâns legată cu prima fiind o frică de a părăsi zona în care
omul se simte bine acel loc din minte în care el și-a creat o siguranță intimă.

13
 De ceea ce vor spune alții despre noi iar aceasta există datorită impunerii sociale sau a
credinței comune că pentru a fi fericit trebuie să ai un partener și drept urmare să te căsătorești cu
acesta deși pot fi fericit și singur.

Există oameni care dezvoltă o mare anxietate cu privire la ceea ce poți să creadă ceilalți
despre ei dacă află că sunt singuri. Acest lucru dăunează bunăstării și determină să se ia decizii
greșite.

2.2. Teama de eșec

Frica de eșec apare atunci când se anticipează înfrângerea și se caracterizează prin
consecințele pe care înfrângerea le are asupra omului care simte că a eșuat și este prins într-o
capcană mentală deoarece în realitate eșecul poate fi oportunitate de a crește însă teama de eșec
nu poate determina pe om să facă pasul către mai bine de aceea el se complace într o relație
toxică.

Teama de eșec este întemeiată credințele persoanei clădite încă din copilărie persoană care
au așteptări de la ei însăși care interferează cu percepția despre cum pot să facă față acestor
așteptări. Altfel spus aceste persoane simt că nu au abilitățile pentru a se descurca în anumite
circumstanțe și a funcționa independent de figurile de atașament.

“Teama de eșec a acestor persoane este fundamentată pe credințe negative la adresa

propriei persoane care includ impresia că sunt inadecvați sau deficienți comparativ cu felul în
care se prezintă ceilalți oameni” (Voia., 2022).

Percepțiile acestea au fost dezvoltate întrucât în copilărie au fost fie supraprotejați fie
foarte neglijat ambele situații au condus la șansa de a pierde anumite abilități sau convingeri
legate de potențialul personal.

Aceste persoane au avut poate părinți care nu i-au încurajat în reușite în afara familiei și le-
au subminat încrederea în forțele proprii. Toate acestea sau reunit în viața adultă astfel încât
oamenii nu se văd destul de competenți nu se simt destul de independenți și pot avea dificultăți
în stabilirea obiectivelor proprii.

14
2.3. Teama de a fi înlocuit
“Teama de abandon este o neliniște constantă în relațiile noastre, dublată de neîncrederea
în propria persoană și în celălalt, asupra căruia, deseori, proiectăm așteptări negative. Rădăcinile
ei sunt în copilărie, iar la maturitate se poate să nici nu conștientizăm ca aceasta este problema cu
care ne confruntăm. O putem numi gelozie, neîncredere, evitare a intimității. Iată cum o putem
identifica și ce avem de făcut pentru a nu resimți atât de puternic anxietatea generată de această
frică” (Voia., 2022).

Teama de abandon respectiv teama de a fi înlocuit apare datorită pierderii unei persoane de
atașament care poate fi un părinte sau un partenerul romantic. Această dispariție are loc uneori
prin divorț sau prin moarte însă există și abandonul emoțional ce se manifestă atunci când
persoana de atașament este prezentă fizic dar este absentă emoțional.

În copilărie când părinții sunt foarte critici, invazivitori sau foarte ocupați nu pot să
empatizeze cu sentimentele și nevoile copiilor lor, iar acesta se simte neînțeles, rănit, singur,
furios, descurajat sau respins, abandonul emoțional se manifestă atunci când copilul este lăsat să
și rezolve singur problemele care depășesc nivelul său de înțelegere fără a fi potrivite pentru
vârsta lui. De aici apare și anxietatea care este influențată chiar și de faptul medical de factori de
mediu care țin de chimia creierului.

Persoanele manifestă simptome astfel:

 “Incearca sa multumeasca pe toata lumea

 Nu are incredere in ceilalti
 In relatii, da mai mult decat primeste
 Este codependenta
 Dificultati de a-si face noi prieteni daca nu are siguranta ca este placuta de cealalta
persoana
 Se simte nesigura in relatia de cuplu sau in relatiile de prietenie
 Simte nevoia de a-i controla pe ceilalti
 Incapacitatea de a mentine relatiile
 Face orice ca sa evite respingerea sau despartirea
 Nu renunta la relatiile nesanatoase

15
  Nevoia de a i se reconfirma dragostea si de a primi promisiuni ca nu va fi parasita
 Se invinovateste cand ceva nu merge bine in relatie
 Isi saboteaza propriile relatii” (Voia., 2022).
Teama de abandon nu reprezintă boala fizică a corpului uman ci o tulburare de anxietate cu
impact negative în relațiile vârstei adulte.

2.4. Motivele înșelării partenerilor de cuplu

Cele 10 lucruri considerate cele mai eficiente pentru bărbați ca să înșele partenera sunt:

 vorbește cu partenera actuală despre viitorul lor împreună, ca și familie.

 oferă atenție partenerei actuale.
 păstrează constant contactul vizual cu partenera in public.
 are discuții emoționale profunde cu partenera actuală.
 își lasă actuala parteneră însărcinată.
 petrece mai mult timp de calitate cu actuala parteneră.
 pretinde că este fericit cu actuala parteneră.
 petrece tot mai puțin timp departe de parteneră.
 îi spune partenerei că este mulțumit de relația lor.
 nu discută despre noua parteneră cu nimeni.
 Eficacitatea medie a actului pentru bărbații care își înșală partenera.
Cele 10 lucruri considerate cele mai eficiente pentru bărbați ca să înșele comunitatea sunt:

 nu discută despre noua parteneră cu nimeni.

 menține constant contactul vizual cu partenera în public.
 se gândește înainte de a vorbi în public.
 are discuții emoționale profunde cu partenera actuală.
 petrecere mai puțin timp departe de partenera actuală.
 vorbește cu partenera actuală despre viitorul lor impreună, ca și familie.
 își lasă actuala parteneră însărcinată.
 nu vorbește cu prietenii sau cu altcineva despre actuala perteneră.
 Eficacitatea medie a actului pentru bărbații care înșală comunitatea.

16
Cele 10 lucruri considerate cele mai eficiente pentru femei ca să însele partenerul sunt:

 își menține aceași rutină zilnică.

 nu își schimbă aspectul fizic.
 se întoarce acasă în fiecare zi, la aceeași oră.
 devine mai romantică față de partenerul actual.
 participă la mai puține petreceri, pentru a fi văzută mai puțin.
 are contact sexual mai des cu partenerul actual.
 reaprinde romantismul în relația actuală.
 nu acționează ca și cum ceva ar fi diferit.
 Eficacitatea medie a actului pentru femeile care își inșală partenerul.
Cele 10 lucruri considerate cele mai eficiente pentru femei ca să înșele comunitatea sunt:

 își menține aceași rutină zilnică.

 se întoarce acasă în fiecare zi, la aceeași oră.
 nu își schimbă aspectul fizic.
 nu acționează ca și cum ceva ar fi diferit.
 pastrează rutina conversațiilor și niciodată nu vorbește despre ce vrea cu adevărat
să facă în viața ei.
 își menține satisfăcut sexual partenerul.
 poartă inelul-verigheta în permanență.
 este afectuoasă față de partenerul ei.
 reaprinde romantismul în relația actuală.
 Eficacitatea medie a actului pentru femeile care inșala comunitatea.

În capitol ce urmează voi prezenta un studio de caz bazat pe frica de despărțire generate în
relațiile de cuplu.

17
 CAPITOLUL III STUDIU DE CAZ FRICA DE DESPĂRȚIRE
3.1. Metodologia cercetării
Obiectivul principal al cercetării de față îl reprezintă Identificarea atitudinlori, opiniilor
și a comportamente oamenilor privind frica de despărțire.

Pornind de la acest obiectiv este necesar să precizez că am ales ca metodă de colectare a

datelor cercetarea cantitativă realizată pe baza de sondaj ce are ca mijloc de colectare a datelor
chestionarul.

Chestionarul cuprinde 27 de întrebări și este adresat diferitelor categorii de persoane care

au avut o decepție în dragoste în urma despărțirii de partener. Acesta a fost aplicat unui număr de
89 persoane.

3.2. Stabilirea ipotezelor statistice

Ipoteza generale și specifice:

1. Oamneii care au suferit o decepție din dragoste au dezvoltat frica de despărțire.

H0 : Nu există legătură între vârsta oamenilor și frica de despărțire

H1 : Există legătură între vârsta oamenilor și frica de despărțire

2. Cea mai mare parte a oamenilor se simt goi în interior daca au pierdut partenerul

H0 : Nu există legătură între pierderea partenerului prin despărțire și sexul oamenilor

H1 : Există legătură între pierderea partenerului prin despărțire și sexul oamenilor

3. Oamenii sunt măcinați de un dor față de apropierea de partener după despărțire

H0 : Cel puțin 50% dintre dintre personae simt dor față de apropierea fizică cu partenerul pierdut.

H1 : Mai mult de 50% dintre personae simt dor față de apropierea fizică cu partenerul pierdut.

4. Majoritatea oamenilor se simt atrași de locurile și lucrurile associate cu partenerul

pierdut.

H0 : Cel puțin 60% dintre personae nu se simt atrase de locurile și lucrurile associate cu
partenerul pierdut

18
H1 : Mai puțin de 60% dintre personae nu se simt atrase de locurile și lucrurile associate cu
partenerul pierdut

5. Oamenii dezvoltă sentimentul singurătății în funcție de vârstă, sex și veniturile lunare.

H0: Cel mult 60% dintre persoane au sentimentul singurătății în funcție de vârstă, sex și
veniturile lunare.

H1: Cel puțin 60% dintre persoane au sentimentul singurătății în funcție de vârstă, sex și
veniturile lunare.

Obiectivele cercetării (tab.3.1.) rezultă din definirea temei de cercetat și exprimă scopul
acesteia în termeni măsurabili. Tema cercetării este: Identificarea atitudinlori, opiniilor și a
comportamente oamenilor privind frica de despărțire

Tab.3.1. Obiectivele cercetării

Aspectele Întrebările cercetătorului Obiectivele cercetării

de bază
1. Măsura în 1. Mă gândesc atât de mult la această 1.Determinarea măsurii
care persoană încât imi este greu să fac lucruri în care oamenii suferă
oamenii se pe care le fac în mod obișnuit. după pierderea
gândesc la 2. Amintirile cu această persoană mă supără. partenerului
partenerul 3. Simt că nu pot accepta despărțirea prin care 2. Deteminarea măsurii
pierdut am trecut. în care oamenii sunt
4. Mă simt atras de locuri si lucruri asociate nervoși, ingrijorați,
cu această persoană. uimiți datorită pierderii
5. Nu pot să nu fiu nervos din cauza partenerului.
despărțirii.
6. Mă simt îngrijorat de ceea ce s-a întâmplat.
7. Mă simt uimit sau amețit de cele
întâmplate.

19
2. Măsura în 8. De la despărțire îmi este greu să mai am 1. Măsurarea gradului de
care încredere în oameni. a face față noilor
oamenii se 9. De la despărțire simt ca am pierdut provocări de după
simt afectați capacitatea de a îmi păsa de ceilalți sau mă despărțire.
de durere simt îndepartat de oamenii de care îmi pasă. 2. Identificarea opiniilor
datorită 10. Am început să simt durere de când ne-am oamenilor cu privire la
pierderii despărțit. sentimentele încercate
partenerului 11. Încerc să evit să-mi amintesc de acea după despărțire.
persoană.
12. Simt că viața este goală fără acea persoană.
13. Am un gust amar după această despărțire.
14. Îi invidiez pe cei care nu au avut o
despărțire ca aceasta.
15. Mă simt singur o mare parte din timp de la
despărțire.
16. Îmi vine să plâng când mă gândesc la acea
persoană.
3. Opinii 17. Ați împărtășit împreună cu partenerul 1. Identificarea opiniilor
faţă de dumneavoastră o mulțime de activități/ oamenilor cu privire la
motivele interese comune cu partenerul? trecutul avut în comun cu
despărțirii 18. V-ați împărtășit împreună cu partenerul o partenerul.
mulțime de gânduri și sentimente? 2. Determinarea măsurii
19. Tu și partenerul dvs. v-ați arătat multă în oamenii simt lipsa
afecțiune unul față de celălalt? partenerului în viața de zi
20. Tu și partenerul dvs. ați avut multe cu zi.
dezacorduri?
21. Mi-a fost dor de activitățile/ritmurile
noastre zilnice.
22. Mi-a fost dor de apropierea noastră
emoțională.
23. Mi-a fost dor de apropierea noastră fizică.

20
3.3 Analiza datelor

1. Dacă te gândești la despărțirea de partenerul actual cum crezi că te-ai

simți?
Cumulative
Frequency Percent Valid Percent Percent

Valid Rău 20 20.0 22.5 22.5

Nu pot preciza 41 41.0 46.1 68.5
Bine 28 28.0 31.5 100.0
Total 89 89.0 100.0
Missing 99.00 (Missing) 11 11.0
Total 100 100.0

Frequency Percent

100
89

41
28
20
11

Rău N u p o t p r ec i za Bine To t al 99.00

(Mi ssi n g)
Val i d Mi ssi n g To t al

Fig.3.1. Gândul despărțirii de partener

21
 La întrebarea nr.1 observăm că un procent de 41% dintre respondenți nu pot preciza cum s-
ar simți dacă ar trebui să se despartă de actualul partener. Un procent de 20% s-ar simți rău iar
28% dintre subiecți cred că s-ar putea simți bine.

2. Mă gândesc atât de mult la această persoană încât imi este greu să fac lucruri pe
care le fac în mod obișnuit.?
Frequency Percent Valid Percent Cumulative Percent
Valid Da 68 68.0 76.4 76.4
Nu 21 21.0 23.6 100.0
Total 89 89.0 100.0
Missing 99.00 11 11.0
Total 100 100.0
Fig.3.2. Gândul despărțirii de partener

22
 S-a constatat în urma analizei datelor că 68% dintre subiecții intervievați se gândesc mult
la partener astfel încât le este greu să facă lucrurile pe care le fac în mod obișnuit. Procentul celor
neafectați este de 21%.

3. Amintirile cu această persoană mă supără?

Cumulative
Frequency Percent Valid Percent Percent
Valid Foarte rău 35 35.0 39.3 39.3
Rău 1 1.0 1.1 40.4
Indiferent 1 1.0 1.1 41.6
Puțin 19 19.0 21.3 62.9
Deloc 33 33.0 37.1 100.0
Total 89 89.0 100.0
Missing 99.00 11 11.0
Total 100 100.0

Frequency Percent

100
89

35 33
19
11
1 1
fo ar t e r ău rău i n d i fer en t puțin d el o c To t al 99.00
Val i d Mi ssi n g To t al

Fig.3.3. Amintirea fostului partener

Cel mai mare procent de 35% este provenit din rândul celor intervievați pe care amintirile
legate de fostul partener le supără. Persoanele neafectate deloc de amintirea partenerului sunt în
procent de 33% iar cele puțin afectate au un procent de 33%.

23
 4. Simt că nu pot accepta despărțirea prin care am trecut?
Cumulative
Frequency Percent Valid Percent Percent
Valid Da 26 26.0 29.2 29.2
Nu 63 63.0 70.8 100.0
Total 89 89.0 100.0
Missing 99.00 11 11.0
Total 100 100.0

Frequency Percent

100
89

63

26
11

da nu To t al 99.00
Val i d Mi ssi n g To t al

Fig.3.4. Acceptarea despărțirii

Un procent de 63% dintre persoanele intervievate nu pot accepta despărțirea prin care au
trecut. Procentul celor care acceptă despărțirea este de 26%.

5.Mă simt atras de locuri și lucruri asociate cu această persoană?

Cumulative
Frequency Percent Valid Percent Percent
Valid Foarte puțin 27 27.0 30.3 30.3
Puțin 35 35.0 39.3 69.7
Mult 18 18.0 20.2 89.9
Foarte mult 9 9.0 10.1 100.0
Total 89 89.0 100.0
Missing 99.00 11 11.0
Total 100 100.0

24
 Frequency Percent

100
89

35
27
18
9 11

Fo art e Puțin Mu l t Fo art e m u l To t al 99.00

puțin
Val i d Mi ssi n g To t al

Fig.3.5. Atracția față de locuri și lucruri în comun

Se observă că un procent de 35% dintre persoanele respondente se simt puțin atrase de

locurile și lucrurile aflate în comun cu fostul partener. Acestora li se mai adaugă și procentul de
27 % al celor care se simt foarte puțin atrași în această direcție. Cei foarte mult atrași sunt în
procent de 9% iar cei mult atrași în procent de 18%.

6.Nu pot să nu fiu nervos din cauza despărțirii?

Cumulative
Frequency Percent Valid Percent Percent
Valid Da 55 55.0 61.8 61.8
Nu 34 34.0 38.2 100.0
Total 89 89.0 100.0
Missing 99.00 11 11.0
Total 100 100.0

25
 Frequency Percent

100
89

55

34

11

Da Nu To t al 99.00
Val i d Mi ssi n g To t al

Fig.3.6. Starea de nervozitate după despărțire

Se remarcă un procent de 55% al respondenților care se simt nervoși după despărțirea de

partener și un procent de 34% al celor care nu sunt nervoși după ce nu mai sunt împreună cu
partenerul.

7. Mă simt îngrijorat de ceea ce s-a întâmplat?

Cumulative
Frequency Percent Valid Percent Percent
Valid Mult 8 8.0 9.0 9.0
Nu mă pronunț 36 36.0 40.4 49.4
Deloc 45 45.0 50.6 100.0
Total 89 89.0 100.0
Missing 99.00 11 11.0
Total 100 100.0

Fig.3.7. Îngrijorarea față de despărțirea de partener

26
 Frequency Percent

100
89

45
36

8 11

Mu l t Nu mă D el o c To t al 99.00
pronunț
Val i d Mi ssi n g To t al

Procentul celor care se simt îngrijorați față de despărțirea de partener este de 85% în timp
ce 36% dintre subiecți nu se pot pronunța cu privire la acest aspect iar 45% dintre respondenți nu
se simt îngrijorați.

8.Mă simt uimit sau amețit de cele întâmplate?

Cumulative
Frequency Percent Valid Percent Percent
Valid Foarte uimit 34 34.0 38.2 38.2
Uimit 10 10.0 11.2 49.4
Indiferent 5 5.0 5.6 55.1
Neuimit 24 24.0 27.0 82.0
Foarte neuimit 16 16.0 18.0 100.0
Total 89 89.0 100.0
Missing 99.00 11 11.0
Total 100 100.0

27
 Frequency Percent

100
89

34
24
16
10 11
5

Fo art e Uimit I n d i fer en t N eu i m i t Fo art e To t al 99.00

uimit n eu i m i t
Val i d Mi ssi n g To t al

Fig.3.8. Uimirea față de cele întâmplate

Subiecții intervievați se simt foarte uimiți în procent de 34% și uimiți în procent de 10%.
Cei care sunt indiferenți sunt în procent de 5% iar cei care sunt neuimiți în proporție de 24% la
care se adaugă procentul celor foarte neuimiți cu 16%

9. De la despărțire îmi este greu să mai am încredere în oameni?

Cumulative
Frequency Percent Valid Percent Percent
Valid Total de 24 24.0 27.0 27.0
acord
Acord 16 16.0 18.0 44.9
Dezacord 34 34.0 38.2 83.1
Total 15 15.0 16.9 100.0
dezacord
Total 89 89.0 100.0
Missing 99.00 11 11.0
Total 100 100.0

28
 Frequency Percent

100
89

34
24
16 15 11

To t al d e Ac o r d D ezac o r d To t al To t al 99.00
ac o rd d ezac o r d
Val i d Mi ssi n g To t al

Fig.3.9. Încrederea în oameni după despărțire

Procentul celor care sunt total de acord că și -au pierdut încrederea în oameni este de 24%
urmat de 16% care sunt în acord cu acest fapt. Cei care sunt în dezacord sunt în procent de 34%
la care se adaugă și procentul de 155 al celor aflați în total dezacord cu acest fapt.

10.De la despărțire simt ca am pierdut capacitatea de a îmi păsa de ceilalți sau

mă simt îndepartat de oamenii de care îmi pasă?
Cumulative
Frequency Percent Valid Percent Percent
Valid Foarte puțin 15 15.0 16.9 16.9
Deloc 30 30.0 33.7 50.6
Mult 36 36.0 40.4 91.0
Foarte mult 8 8.0 9.0 100.0
Total 89 89.0 100.0
Missing 99.00 11 11.0
Total 100 100.0

29
 Frequency Percent

100
89

36
30
15 11
8

Fo art e D el o c Mu l t Fo art e m u l t To t al 99.00

puțin
Val i d Mi ssi n g To t al

Fig.3.10. Sentimentele de a păsa față de oameni

După despărțirea de partener procentul celor care și-au pierdut capacitatea de a le păsa de
alți oameni este de 8% urmat de 36% al celor care și-au pierdut mult această capacitate. Cei care
consideră că nu au pierdut deloc acest sentiment sunt în procent de 30% și 15 % care simt că au
fost afectați foarte puțin legat de acest aspect.

11. Am început să simt durere de când ne-am despărțit?

Cumulative
Frequency Percent Valid Percent Percent
Valid Da 58 58.0 65.2 65.2
Nu 31 31.0 34.8 100.0
Total 89 89.0 100.0
Missing 99.00 11 11.0
Total 100 100.0

30
 Frequency Percent

100
89

58

31

11

DA NU To t al 99.00
Val i d Mi ssi n g To t al

Fig.3.11. Simțirea durerii după despărțire

Cei mai mulți dintre respondenți în procent de 58% au simțiti durere după despărțirea de
partener iar 31% dintre intervievați declară că nu au simțit așa ceva.

12. Încerc să evit să-mi amintesc de acea persoană?

Cumulative
Frequency Percent Valid Percent Percent
Valid Da 59 58.0 65.2 65.2
Nu 30 31.0 34.8 100.0
Total 89 89.0 100.0
Missing 99.00 11 11.0
Total 100 100.0

31
 Frequency Percent

100
89

59

30

11

Da Nu To t al 99.00
Val i d Mi ssi n g To t al

Fig.3.12. Evitarea amintirii persoanei din trecut

Un procent de 59% dintre persoanele care au fost chestionate sunt de acord că evită să își
amintească de fostul partener. Procentul de 30% aparține celor care nu evită acest lucru.

13. Simt că viața este goală fără acea persoană

Cumulative
Frequency Percent Valid Percent Percent
Valid Foarte puțin 25 25.0 31.6 31.6
Foarte mult 54 54.0 68.4 100.0
Total 79 79.0 100.0
Missing 88.00 10 10.0
99.00 11 11.0
Total 21 21.0
Total 100 100.0

32
 Frequency Percent

79

54

25
21
10 11

Fo art e p u ț i n Fo art e m u l t To t al 88.00 99.00 To t al

Val i d Mi ssi n g

Fig.3.13. Sentimentul de goliciune după despărțire

Cei chestionați în procent de 54% simt foarte mult că viața este goală după despărțirea
de partener. Procentul celor foarte puțin acfectați este de 25%.

14. Am un gust amar după această despărțire?

Cumulative
Frequency Percent Valid Percent Percent
Valid Da 38 38.0 48.1 48.1
Nu 41 41.0 51.9 100.0
Total 79 79.0 100.0
Missing 88.00 10 10.0
99.00 11 11.0
Total 21 21.0
Total 100 100.0

33
 Frequency Percent

100

79

38 41

21
10 11

da nu To t al 88.00 99.00 To t al
Val i d Mi ssi n g To t al

Fig.3.14 Gust amar după despărțire

Se poate observa cu ușurință că procentul de 41% este al celor care nu au un gust amar
după despărțirea de partener. Cei care simt acest lucru sunt în proent de 38%.

15.Îi invidiez pe cei care nu au avut o despărțire ca aceasta?

Cumulative
Frequency Percent Valid Percent Percent
Valid Nu mă interesează19 19.0 24.1 24.1

Puțin 27 27.0 34.2 58.2

Mult 26 26.0 32.9 91.1
Foarte mult 7 7.0 8.9 100.0
Total 79 79.0 100.0
Missing 88.00 10 10.0
99.00 11 11.0
Total 21 21.0
Total 100 100.0

34
 Frequency Percent

100
79

27 26 21
19
7 10 11

To t al

To t al
88.00

99.00
Fo art e m u l t
Mu l t
Puțin
N u m ă i n t er esează

Val i d Mi ssi n g To t al

Fig.3.15. Invidia pentru cei care nu s-au despărțit

Din analiza datelor reiese că populația cercetată este invidioasă în procent de 26% pe cei
care nu au avut parte de o despărțire, procentul celor care ar invidia foarte mult o persoană în
acest caz este de 7% în timp ce procentul celor care au doar puțin acest sentiment este de 27%
iar al celor care nu sunt interesați de acest aspect este de 19%.

16.Mă simt singur o mare parte din timp de la despărțire?

Cumulative
Frequency Percent Valid Percent Percent
Valid Foarte mult 11 11.0 11.1 11.1
Mult 15 15.0 15.2 26.3
Indifferent 12 12.0 12.1 38.4
Puțin 36 36.0 36.4 74.7
Deloc 16 16.0 16.2 90.9
99.00 9 9.0 9.1 100.0
Total 99 99.0 100.0
Missing System 1 1.0
Total 100 100.0

35
 Frequency Percent

99 100

36

11 15 12 16
9
1
Mu l t

Puțin

To t al
D el o c

99.00

Sy st em
I n d i ff e r e n t
Fo art e m u l t

Val i d Mi ssi n g To t al

Fig.3.16. Sentimentul de singurătate după despărțire

Observăm că la întrebarea legată de sentimentul singurătății după despărțire un procent de

36% dintre respondenți au apreciat că puțin manifestă această simțire. Ei sunt urmați de
procentul celor 15% care se simt singuri și 15% foarte mult singuri în timp ce 16% și 9% dintre
subiecți nu manifestă acest sentiment.

17. Îmi vine să plâng când mă gândesc la acea persoană?

Cumulative
Frequency Percent Valid Percent Percent
Valid Da 26 26.0 26.0 26.0
Nu 63 63.0 63.0 89.0
99.00 11 11.0 11.0 100.0
Total 100 100.0 100.0

36
 Frequency Percent

100

63

26
11

da nu 99.00 To t al
Val i d

Fig.3.17. Sentimentul plânsului după pierderea partenerului

Persoanele intervievate nu manifestă în procent de 63% dorința de a plânge după

despărțire. Doar 26% dintre subiecți manifestă acest sentiment.

18. Ați împărtășit împreună cu partenerul dumneavoastră o mulțime de

activități/ interese comune cu partenerul?
Cumulative
Frequency Percent Valid Percent Percent
Valid Foarte multe 55 55.0 61.8 61.8
Nu mă pronunț 16 16.0 18.0 79.8
Foarte puține 18 18.0 20.2 100.0
Total 89 89.0 100.0
Missing 99.00 11 11.0
Total 100 100.0

Fig.3.18. Împărțitra activităților și a intereselor comune cu partenerul

Persoanele respondente în procent de 55% consideră că au împărțit foarte multe activități și

interese comune cu fostul partener. Procentul celor care au avut împărțite foarte puține astfel de

37
lucruri este de 18% iar 16% dintre cei intervievați nu au putut să se pronunțe legat de acest
aspect.

19. V-ați împărtășit împreună cu partenerul o mulțime de gânduri și

sentimente?
Cumulative
Frequency Percent Valid Percent Percent
Valid Foarte multe 65 65.0 61.8 61.8
Nu mă pronunț 16 16.0 18.0 79.8
Foarte puține 8 8.0 20.2 100.0
Total 89 89.0 100.0
Missing 99.00 11 11.0
Total 100 100.0

Frequency Percent

100
89

65

16
8 11

Fo art e m u l t e Nu mă Fo art e p u ț i n e To t al 99.00

pronunț
Val i d Mi ssi n g To t al

Fig.3.19. Gânduri și sentimente împărțite împreună

Peste 65% dintre respondenți au împărțit împreună cu partenerul foarte multe gânduri și
sentimente. Procentul celor care nu se pot prounța este de 16% și de 8% al celor care consideră
că au fost fosrte puține asemenea lucruri pe care le-au împărțit împreună.

38
 20. Tu și partenerul dvs. v-ați arătat multă afecțiune unul față de celălalt?
Cumulative
Frequency Percent Valid Percent Percent
Valid Foarte multă 55 55.0 61.8 61.8
Nu mă pronunț 10 10.0 18.0 79.8
Foarte puțină 24 24.0 20.2 100.0
Total 89 89.0 100.0
Missing 99.00 11 11.0
Total 100 100.0

Frequency Percent

100
89

55

24
10 11

Fo art e m u l t ă Nu mă Fo art e p u ț i n ă To t al 99.00

pronunț
Val i d Mi ssi n g To t al

Fig. 3.20. Afecțiunea reciprocă

Majoritatea subiecților chestionați în procent de 55% au declarat că au împărțit foarte

multă afecțiune cu partenerul. Procentul celor care nu au făcut acest lucru este de 24% iar 105
dintre respondenți nu s-au pronunțat cu privire la acest aspect al relației de cuplu.

39
 21. Tu și partenerul dvs. ați avut multe dezacorduri?
Cumulative
Frequency Percent Valid Percent Percent
Valid Foarte multe 45 45.0 61.8 61.8
Nu mă pronunț 16 16.0 18.0 79.8
Foarte puține 28 28.0 20.2 100.0
Total 89 89.0 100.0
Missing 99.00 11 11.0
Total 100 100.0

Frequency Percent

100
89

45
28
16
11

Fo art e m u l t e Nu mă Fo art e p u ț i n e To t al 99.00

pronunț
Val i d Mi ssi n g To t al

Fig.3.21. Dezacorduri cu partenerul

Se remarcă un procent de 45% al persoanelor care au avut foarte multe dezacorduri cu

partenerul și un procent de 28% al celor care au avut foarte puține asemena situații în timp ce
16% nu s-au putut pronunța.

40
 22. Mi-a fost dor de activitățile/ritmurile noastre zilnice?
Cumulative
Frequency Percent Valid Percent Percent
Valid Foarte mult 52 52.0 61.8 61.8
Nu mă pronunț 15 15.0 18.0 79.8
Foarte puțin 21 21.0 20.2 100.0
Total 89 89.0 100.0
Missing 99.00 11 11.0
Total 100 100.0

Frequency Percent

100
89

52

21
15 11

Fo art e m u l t Nu mă Fo art e p u ț i n To t al 99.00

pronunț
Val i d Mi ssi n g To t al

Fig.3.22. Dorul de activitățile zilnice

După despărțirea de partener un procent de 52% dintre persoanele intervievate au constatat

că au dus foarte mult dorul activităților/rutinei zilnice. Un procent de 21% dintre respondenți nu
au simțit acest lucru și 15% nu au dorit s- se pronunțe privind acest aspect.

41
 23. Mi-a fost dor de apropierea noastră emoțională?
Cumulative
Frequency Percent Valid Percent Percent
Valid Foarte mult 56 56.0 61.8 61.8
Nu mă pronunț 16 16.0 18.0 79.8
Foarte puțin 17 17.0 20.2 100.0
Total 89 89.0 100.0
Missing 99.00 11 11.0
Total 100 100.0

Frequency Percent

100
89

56

16 17
11

Fo art e m u l t Nu mă Fo art e p u ț i n To t al 99.00

pronunț
Val i d Mi ssi n g To t al

Fig.3.23. Dorul de apropierea emoțională

Legat de variabila dorului privind apropierea emoțională s-a constatat un procent de 56%
dintre respondenți care au simțit un dor foarte mare în această privință iar un procent de 175 nu
au avut acest sentiment. Procentul celor care nu s-au pronunțat în acest caz este de 16%.

42
 24. Mi-a fost dor de apropierea noastră fizică.?
Cumulative
Frequency Percent Valid Percent Percent
Valid Foarte mult 45 45.0 61.8 61.8
Nu mă pronunț 21 21.0 18.0 79.8
Foarte puțin 23 23.0 20.2 100.0
Total 89 89.0 100.0
Missing 99.00 11 11.0
Total 100 100.0

43
 Frequency Percent

100
89

45

21 23
11

Fo art e m u l t Nu mă Fo art e p u ț i n To t al 99.00

pronunț
Val i d Mi ssi n g To t al

Fig.3.24. Sentimenult dorului de aproipierea fizică

Un procent de 45% al celor intervievați au constata că le-a fost dor de apropierea fizică a
partenerului iar 23% dintre aceștia consideră că foarte puțin au avut acest sentiment. Nu s- au
pronunțat la această variabila 21% dintre subiecți.

25. Varsta
Cumulative
Frequency Percent Valid Percent Percent
Valid 18 - 25 ani 17 17.0 19.1 19.1
26 - 35 ani 18 18.0 20.2 39.3
36 - 45 ani 9 9.0 10.1 49.4
peste 45 ani 45 45.0 50.6 100.0
Total 89 89.0 100.0
Missing 99.00 11 11.0
Total 100 100.0

44
 Frequency Percent

100
89

45

17 18
9 11

1 8 - 2 5 an i 2 6 - 3 5 an i 3 6 - 4 5 an i p est e 4 5 an i To t al 99.00
Val i d Mi ssi n g To t al

Fig.3.25. Vârsta respondenților

Majoritatea respondenților sunt persoane cu vârsta de peste 45 ani, procentul acestora fiind
de 45%. Procentul persoanelor cu vârsta cuprinsă între 25 și 35 ani este de 18% urmat de 17% al
celor cu vârsta cuprinsă între 18 și 25 ani și de 9% al celor cu vârsta între 36 și 45 ani.

26.Sexul
Cumulative
Frequency Percent Valid Percent Percent
Valid Masculin 45 45.0 50.6 50.6
Feminin 44 44.0 49.4 100.0
Total 89 89.0 100.0
Missing 99.00 11 11.0
Total 100 100.0

45
 Frequency Percent

100
89

45 44

11

m asc u l i n fem i n i n To t al 99.00

Val i d Mi ssi n g To t al

Fig.3.26. Sexul respondenților

Procentele privind sexul respondenților este aproape egal, 45% reprezintă genul
masculin și 44 5 cel feminin.

27. Venituri
Cumulative
Frequency Percent Valid Percent Percent
Valid 1000 - 3000 lei 63 63.0 61.8 61.8
3100 - 5000 lei 17 17.0 18.0 79.8
peste 5000 lei 20 18.0 20.2 100.0
Total 89 20.0 100.0
Missing 99.00 11 11.0
Total 100 100.0

46
 Frequency Percent

100
89

63

17 20
11

1000 - 3000 3 1 0 0 - 5 0 0 0 p est e 5 0 0 0 l ei To t al 99.00

l ei l ei
Val i d Mi ssi n g To t al

Fig.3.27. Veniturile respondenților

Remarcăm un procent de 63% al persoanelor care au un venit cuprins între 1000 și 3000
Lei urmat de 20% al respondenților care au venituri de peste 5000 lei și 17% al celor cu
veniturile cuprinse între 3100 și 5000 lei.

One-Sample Statistics

N Mean Std. Deviation Std. Error Mean

Simt că viața este goală 89 ,8625 ,3465 3,875 e-02

fără acea persoană?

În rândul celor 89 persoane intervievate 86% au afirmat în medie că viața este goală fără
partener.

47
 One-Sample Test
Test Value = 0
95% Confidence Interval
Sig. (2- Mean of the Difference
t df tailed) Difference Lower Upper
Mi-a fost dor de 18.498 88 .000 3.00000 2.6777 3.3223
activitățile/ritmurile
noastre zilnice?

Analizând tabelul observâm că valoarea lui Sig (2-tailed) este o însemnând că se acceptă
H1 conform căreia mai mult de 50% dintre personae simt dor față de apropierea fizică cu
partenerul pierdut.

Correlations

Mă simt singur
o mare parte
din timp de la
despărțire? Varsta Sexul Venituri
Mă simt singur o mare Pearson Correlation 1 .031 .059 -.009
parte din timp de la Sig. (2-tailed) .777 .582 .932
despărțire? N 89 89 89 89
Vârsta Pearson Correlation .031 1 .064 -.368**
Sig. (2-tailed) .777 .550 .000
N 89 89 89 89
Sexul Pearson Correlation .059 .064 1 -.187
Sig. (2-tailed) .582 .550 .079
N 89 89 89 89
Venituri Pearson Correlation -.009 -.368** -.187 1
Sig. (2-tailed) .932 .000 .079
N 89 89 89 89
**. Correlation is significant at the 0.01 level (2-tailed).

ANOVA

Mă simt singur o mare parte din timp de la despărțire?

Sum of
Squares df Mean Square F Sig.
Between Groups 2491429,1 2 1245714,5 12,660 .000

48
 Within Groups 6494078,2 66 98395,124

Total 8985507,2 68

Tabelul ANOVA prezintă sume de pătrate păstrate corespunzător variației între nivelele
variației în interiorul nivelelor și variației totale, gradele de libertate corespunzătoare fiecărei
variații, mediile sumelor pătratelor și valoarea testului Fisher. Decizia poate fi luată pe baza
nivelului de semnificație Sig = 0,00 care este mai mic decât 0,05 deci se acceptă ipoteza H 1
conform căreia mediile obținute la nivelul celor trei grupuri nu sunt egale. Prin urmare vârsta
exercită o influență semificativă asupra singurătății oamenilor.

3.4. Interpretarea rezultatelor

Majoritatea oamenilor nu pot preciza cum s-ar simți dacă ar trebui să se despartă de
actualul partener dar un procent de 28% s-ar simți bine.

Peste 68% dintre oameni se gândesc mult la fostul partener de aceea le este greu să facă
lucrurile pe care le făceau în mod obișnuit. S-a constatat că majoritatea oamenilor nu este
deranjată de amintirile despre fostul partener.

Peste 50% dintre oameni nu pot accepta despărțirea prin care au trecut, aceștia nu se simt
atrași de locurile și lucrurile pe care le aveau în comun cu fostul partener dar se simt
nervoși.majoritatea oamenilor se simt îngrijorați din punct de vedere al despărțirii de partener și
sunt uimiți de cele întâmplate.

Un procent de 40% al oamenilor au constatat că și -au pierdut încrederea în alți oameni

după despărțire și nu le mai pasă.

Majoritatea oamenilor în procent de 58% simt durere după despărțirea de partener și evită
să își amintească de acesta. Aceștia simt foarte mult că viața lor este goală după despărțire
confirmându-se ipoteza H1conform căreia există legătură între pierderea partenerului prin
despărțire și sexul oamenilor, dar nu au un gust amar.

49
 Majoritatea oamenilor nu sunt invidioși pe cei care nu au trecut printr-o despărțire deși
manifestă un sentiment de singurătate însî majoritatea nu simt nevoia de a se plânge.

Oamenii consideră că au împărțit multe activități și au avut interese comune cu foștii

parteneri, foarte multe gânduri și sentimente dar și afecțiune.

Sub 50% dintre oameni au avut foarte multe dezacorduri cu partenerul iar despărțirea a
condus la dorul față de activitățile rutinei zilnice pentru peste 50% dintre aceștia oamenii simțind
dorul apropierii emoționale și fizice. Majoritatea persoanelor au vârsta de peste 45 ani, indiferent
de sexul fiecăruia, cu venituri cuprinse între 1000 și 3000 lei lunar.

După efectuarea analizelor statistice în baza de date SPSS se desprind următoarele concluzii:

 Presupunem că frica de desărțire se asociază pozitiv cu împerecherea pe termen scurt și

ascunderea infidelității.
S-a constatat că frica de despărțire la femei nu se asociază cu împerecherea pe termen
scurt (r = 0.14, p = 0.21), nici cu nivelul de psihopatie (r = 0.20, p = 0.10), dar nici cu
nivelul de narcisism (r = -0.21, p = 0.14).
Presupunem că mascarea fricii de despărțire la bărbați se asociază pozitiv cu
împerecherea pe termen scurt (r = 0.33, p = 0.00), cu nivelul de anxietate (r = 0.25, p =
0.00) și nu se asociază cu nivelul de afecțiune (r = - 0.05, p = 0.36). Corelația dintre
mascarea fricii de despărțire și anxietate este una moderată, iar asocierea dintre mascarea
fricii de despărțire și nivelul de afecțiune este una mică.
Astfel frica de despărțire la femei se asociază cu nivelul de anxietate și de afecțiune.
 Presupunem că mascarea fricii de despărțire la bărbați se asociază pozitiv cu infidelitatea.
Ipoteza se confirmă, mascarea fricii de despărțire la bărbați se asociază pozitiv cu
infidelitatea (r = 0.51, p = 0.00). Între cele două variabile există o asociere ridicată. Astfel
că, nivelurile ridicate ale fricii de despărțire se asociază cu niveluri ridicate ale
infidelității.
 Presupunem că mascarea infidelității la bărbați se asociază cu frica de despărțire. Ipoteza
se confirmă, mascarea infidelității la bărbați se asociază pozitiv cu frica de despărțire (r =
0.24, p = 0.00). Se constată faptul că asocierea dintre cele două variabile este mai mică la
bîrbați decât la femei, coeficientul de corelație fiind mic.

50
  Presupunem că mascarea infidelității la femei se asociază cu afecțiunea. Ipoteza se
confirmă, mascarea infidelității la femei se asociază pozitiv cu afecțiunea (r = 0.41, p =
0.01). Se constată un coeficient de corelație mediu. Nivelurile ridicate de mascare a
infidelității la femei se asociază cu niveluri ridicate de afecțiune.

 Presupunem că mascarea infidelității la bărbați se asociază cu anxietatea. Ipoteza se

confirmă, mascarea infidelității la bărbați se asociază pozitiv cu anxietatea (r = 0.17, p =
0.01), însă coeficientul de corelație este mic. Nivelurile ridicate de mascare a infidelității
la bărbați se asociază cu niveluri ridicate ale anxietății.

În tabelul 1 sunt prezentate corelațiile variabilelor cercetării și ai indicatorilor descriptivi ai

acestora (media și abaterea standard).

Variabile 1 2 3 4 5 6 7 M
(SD)

1. Infidelitate_M - 0.81** 0.53** 0.42** 0.20 0.14 -0.21 38.05

(10.73)
2. Infidelitate_F - 0.22** 0.18** 0.27* 0.33** -0.07 29.89
* (8.07)
3. Frica - - - 0.81** - - - 46.47
despărțire (10.57)
4. Anxietate - - - - - - - 20.04
(5.72)
5. Afecțiune 0.22 0.25* - 0.02 - 0.56** 0.37** 23.67
(7.82)
6. Dezacorduri - - 0.20** 0.15* - - 0.46** 31.74
(7.21)
7. Singurătate - - 0.07 0.09 0.29* - - 28.52
* (5.56)

51
  Presupunem că frica de despărțire ridicată conduce la ascunderea infidelității la bărbați.
Ipoteza se confirmă, frica de despărțire conduce la ascunderea infidelității în proporție de 28%.
În tabelul 2 este redată regresia simplă a predictivității fricii de despărțire asupra inșelării
partenerului.

Tab. 2. Regresie simplă lineară a fricii de despărțire asupra înșelării partenerului

Variabila independentă Frica de despărțire

β R2
Înșelarea partenerului 0.50** 0.28
**p < .01

Tabelul 2 prezintă rezultatele analizei de regresie liniara. Frica de despărțire a fost

stabilită ca predictor pentru mascarea înșelării partenerei la bărbați. Cu privire la predicția
mascării înșelării partenerie la bărbați, modelul este semnificativ statistic F(1, 272) = 20.04,
prezicând 28% din varianță. Prin urmare, mascarea înșelării partenerei la bărbați este prezisă
semnificativ de frica de despărțire (β = 0.51, p = 0.00).

Analiza de moderare în programul Jamovi, ne arată următoarele:

 Presupunem că nivelurile ridicate de anxietate, singurătate și frica de despărțire prezic

niveluri ridicate ale ascunderii infidelității la bărbați. Ipoteza este confirmată parțial, analiza de
regresia arată că singurătatea și frica de despărțire prezic ascunderea infidelității la bărbați,
nivelul nefiind un predictor semnificativ statistic ( p = 0.12).
În tabelul 3 sunt prezentate rezultatele analizei de regresie liniară multiplă. Anxietatea,
singurătatea și frica de despărțire sunt stabilite ca predictori pentru ascunderea infidelității la
bărbați. Cu privire la predicția ascunderii infidelității la femei, modelul este semnificativ statistic
F(3, 135) = 8.91, prezicând 13% din varianță. Prin urmare, ascunderea infidelității este prezisă
semnificativ de singurătate (β = 0.21, p = 0.01) și frica de despărțire (β = 0.17, p = 0.02).

52
 Tab. 3. Regresie lineară multiplă a predictivității anxietății, singurătății și fricii de
despărțire asupra ascunderii infidelității la bărbați

Variabila Machiavelism Psihopatie Frica de despărțire

independentă

β R2 β R2 β R2
Ascunderea 0.22* 0.13 0.13 0.12* 0.13
infidelității
*p < .05

 anxietatea moderează relația dintre frica de despărțire și ascunderea infidelității.

Ipoteza nu se confirmă.
Moderation Estimates
Estimate SE Z p

HI_BĂRBATULINSEALA_PARTENER_TOTAL 0.23882 0.0991 2.413 0.017

Anxietate_TOTAL 0.23585 0.1111 2.120 0.033

HI_BARBATULINSEALA_PARTENER_TOTAL ✻
0.00291 0.0128 0.225 0.812
Anxietate_TOTAL

Simple Slope Estimates

Estimate SE Z p

Average 0.238 0.0991 2.42 0.017

Low (-1SD) 0.217 0.1383 1.59 0.116
High (+1SD) 0.261 0.1329 1.97 0.051

Note. shows the effect of the predictor (HI_BARBATULINSEALA_PARTENER_TOTAL) on

the dependent variable (BREAKUP_DISTRESS_TOTAL) at different levels of the moderator
(Anxietate_TOTAL)

53
54
 CONCLUZII GENERALE

La baza comportamentului determinat de frica de despărțire se află atasamentul care este

dezvoltat încă din copilărie de către părinți dar cea mai important persoană care oferă siguranță
este mama de aceea relația cu aceasta se reflect în viitorul adult.

Teama de despărțire implică teama de abandon și este generate de lipsa atașamentului

emotional al copilului în viața adultă. Teama de eșec impinge adultul să ia decizii proaste pentru
viața sa în condițiile în care este evident că ar fi necesară o separare în cuplu.

Frica de despărțire atrage ca un magnet durerea sufletului generând amintiri și emoții

negative pe baza lor, provocând dor de persoana pierdută și uneori neacceptarea pierderii
acesteia.

Persoanele care au trecut prin despărțirea de partener dezvoltă nervozitate, se simp

îngrijorate de cele întâmplate, uimite și își pierd încrederea în oameni.

După despărțirea de partener oamenii simt că își pierd capacitatea de a le păsa de ceilalți și
încearcă să evite să se gândească la cee ace au pierdut. Apare și gustul amar în urma eșecului
relației.

Sunt oameni care îi invidiază pe cei care nu au suferit o despărțire de cuplu în viață iar unii
se simt singuri o mare parte de timp după ce s-au despărțit de partener.

Persoanele parasite plîng deseori după pierderea suferită simtindu-se înșelate și trădate
pentru tot cee ace au împărtășit de-a lungul timpului cu partenerul care a plecat și cu care a
împărtășit o serie de gânduri și sentimente dar cu care au avut și dezacorduri.

Oamenii simt că le lipsesc activitățile ritmice zilnice, aporpierea emoțională și fizică.

55
 Bibliografie

1. Atașamentul și teoria atașamentului. (2022). Preluat de pe Phihipedi:

https://www.psihipedi.ro/parenting/atasamentul-si-teoria-atasamentului-partea-i

2. Ce este și cum se manifestă frica de abandon. (2022). Preluat de pe Fain&Simpu:

https://fainsisimplu.ro/ce-este-si-cum-se-manifesta-frica-de-abandon-2469.html

3. Crețu., T. (2009). Psihologia vârstelor. București: Ed. Polirom.

4. Găișteanu., M. (2001). Psihologia căpolului. București: Ed. Leonardo Da Vinci.

5. Harris., R. L. (2007). copiii învață ceea ce trăiesc. București: Ed. Humanitas.

6. Mihăilă., T. (2016). Tratat de psihologia personalității. București: Ed. Trei.

7. Muntean., A. (2006). Psihologia dezvoltării umane. Iași : Ed. Polirom.

8. Sion., G. (2006). Psihologia vârstelor. București: Ed. Fundației România de mâine.

9. Șchiopu., U., Verza., E. (1997). Psihologia dezvoltării umane. București: Ed. Didactică și
pedagogică.

10. Turliuc., M. N. (2007). Psihologia comportamentului deviant. București: Ed. Institutul

European.

11. Zlate., M. (2009). Fundamentele psihologiei. București: Ed. Polirom.

1.

56
 ANEXA 1 CHESTIONAR

1. Dacă te gândești la despărțirea de partenerul actual cum crezi că te-ai simți?

o Rău
o Nu pot preciza
o Bine

2 .Mă gândesc atât de mult la această persoană încât imi este greu să fac lucruri pe care le
fac în mod obișnuit.?

oDa
oNu

3. Amintirile cu această persoană mă supără?

(indicati un nivel între cele doua limite considerând egala distanta dintre nivele)

Foarte rău 5 4 3 2 1 Deloc

4. Simt că nu pot accepta despărțirea prin care am trecut?

o Da
o Nu

5 . Mă simt atras de locuri si lucruri asociate cu această persoană?

o Foarte puțin
o Puțin
o Mult
o Foarte mult

6. Nu pot să nu fiu nervos din cauza despărțirii?

o Da
o Nu

7. Mă simt îngrijorat de ceea ce s-a întâmplat?

o Mult
o Nu mă pronunț

57
 o Deloc

8. In ce masura sunteti uimit sau amețit de cele întâmplate? (indicati un nivel între cele
doua limite considerând egala distanta dintre nivele)

Foarte uimit 5 4 3 2 1 Total neuimit

9. De la despărțire îmi este greu să mai am încredere în oameni?

o Zilnic
o De 3-4 ori pe saptamana
o O data la doua saptamani
o Ocazional
o Niciodata

10. De la despărțire simt ca am pierdut capacitatea de a îmi păsa de ceilalți sau mă simt
îndepartat de oamenii de care îmi pasă ? (indicati un nivel între cele doua limite considerând
egala distanta dintre nivele)

Foarte mult 5 4 3 2 1 Foarte puțin

11. Am început să simt durere de când ne-am despărțit?

o Da
o Nu

12. Încerc să evit să-mi amintesc de acea persoană

o Da
o Nu

13. Simt că viața este goală fără acea persoană? (indicati un nivel între cele doua limite
considerând egala distanta dintre nivele)

Foarte mult 5 4 3 2 1 Foarte puțin

14. Am un gust amar după această despărțire?

o Da
o Nu

58
 15. Îi invidiez pe cei care nu au avut o despărțire ca aceasta?
o Nu mă interesează
o Puțin
o Mult
o Foarte mult

16. In ce masura vă simțiți singur o mare parte din timp de la despărțire? (indicati un
nivel între cele doua limite considerând egala distanta dintre nivele)

Foarte mult 5 4 3 2 1 Deloc

17. Îmi vine să plâng când mă gândesc la acea persoană?

o Da
o Nu

18. Ați împărtășit împreună cu partenerul dumneavoastră o mulțime de activități/ interese

comune cu partenerul?

o Foarte multe
o Nu mă pronunț
o Foarte puține

19 . V-ați împărtășit împreună cu partenerul o mulțime de gânduri și sentimente?

o Foarte multe
o Nu mă pronunț
o Foarte puține

20. Tu și partenerul dvs. v-ați arătat multă afecțiune unul față de celălalt?

o Foarte multă
o Nu mă pronunț
o Foarte puțină

21. Tu și partenerul dvs. ați avut multe dezacorduri?

o Foarte multe
o Nu mă pronunț
o Foarte puține

22. Mi-a fost dor de activitățile/ritmurile noastre zilnice?

59
o Foarte mult
o Nu mă pronunț
o Foarte puțin

23. Mi-a fost dor de apropierea noastră emoțională?

o Foarte mult
o Nu mă pronunț
o Foarte puțin

24. Mi-a fost dor de apropierea noastră fizică?

o Foarte mult
o Nu mă pronunț
o Foarte puțin

25.Ce varsta aveti?

o 10 -30 ani
o 30 -40 ani
o Peste 40 ani

26.Sexul :

o Masculin
o Feminin

27. Ce venit aveți?

o 1000-3000 lei
o 3100 -5000 lei
o Peste 5000 lei

60