[Type text]

Urbanizarea si aglomeratia urbana

Introducere

“Urbanismul este o maniera de a face un lucru dupa reguli si expresia unui ideal de
frumusete in stiintele umane. Daca urbanismul nu poate pretinde de a fi o stiinta, o
tehnica, o arta, o promisiune, asta inseamna o actiune”.(Larousse, pag 5.)

Motivatie:

Tema pe care am ales-o “ Urbanizarea pe glob si aglomeratiile urbane” constituie

un subiect de actualitate,care a fost dezbatut inca din cele mai vechi timpuri, de
cand Terra a inceput sa fie populata de specia umana. Subiectul ne atrage cu atat
mai mult cu cat, in Romania putem remarca un fenomen de imigrare acerba dupa
ani 90.

Capitolul 1. Prezentarea generala a urbanismului.

1. Evolutia istorica a urbanismului.

1.1 Urbanismul antic reprezinta ansamblu de experiente accumulate in timp de

catre om in ceea ce priveste organizarea spatiilor destinate folosintelor
civile,religioase, militare, productive si de recreere din cele mai vechi timpuri
pana la sfarsitul Evului Mediu. Primele orase sau dezvoltat in Mesopotamia,
Egipt, Siria, Asia centarala , India si China.

 Urbanismul in Grecia Antica

Istoria Greciei Antice cunoaste o periodizare cu trasaturi specifice ale fiecarei

etape reflectate in aspectul oraselor.

 Perioada homerica (arhaica)

Numita astfel pentru ca atunci au aparut epopeele homerice, perioada cuprinsa

intre secolele XII - VIII i. Hr. caracterizata prin aparitia polisurilor (orase-cetati), a vietii
comerciale, politice, culturale precum si a acropolei.

 Perioada clasica ( VI - V i. Hr.)

S-a caracterizat printr-o dezvoltare foarte intensa a arhitecturii si sculpturii.
Specifica acestei perioade este aparitia tramei stradale ortogonale (retea sistem
hipodamic).In aceasta perioada s-au executat primele lucrari tehnico-edilitare:
alimentarea cu apa, evacuarea apelor uzate.
[Type text]

 Perioada elenistica (323 - 31 i. Hr.)

Numita si Epoca de aur/Epoca lui Fidias/Secolul Pericle se caracterizeaza printr-

o impresionanta activitate in domeniul constructiilor oraselor.

 “Urbanismul roman.- antichitate roamna a folosit in mod creator experienta

predecesorilor, aplicand in realizarile urbanistice norme si reguli valabile si in
zilele noastre.”1
 Urbanismul medieval- dupa caderea Imperiului roman urmanismul antic se
exmrima mai ales in structuri fizice care dovedesc afirmarea crestinismului in
Occident,castele,biserici,manastiri.

1.2. Urbanism premodern- se defineste in mod conventional ca fiind ansamblu

de teorii, studii,referitoare la teritoriu, in intervalul de timp cuprins intre sfarsitul secolului
al XVIII-XIX in Europa.Specificul acestei perioade este Filarete socotit inventatorul
traseelor urbane de tip stea. Acesta a fost primul care a conceput un plan radial-
concentric pentru orasul ideal pe care il propune si il numeste Sforzinda.

Cateva dintre ideile privind constructia oraselor sunt:

 stabilirea formei incintei coform exigentelor impuse de tehnicile de aparare;

 castelele burghezilor au fost integrate in urbanistica noua, fiind vizibile numai din
strada;
 amplasarea constructiilor in zone functionale;
 ierarhizarea strazilor si a pietelor dupa destinatia lor;
 amplasarea in zone izolate a atelierelor producatoare de noxe;
 prezenta unei legaturi usoare intre zonele productive si spatiile comerciale;
 promovarea constructiei pe nivele diferite a cailor de circulatie pentru vehicule si
pietoni;

1.3. Orasul erei industriale (secolul al XIX-lea – al XX-lea)

In aceasta perioada au fost create noi orase cu scopul de a deveni capitale,

astfel la mijlocul secolului al XIX-lea sunt fondate Ottawa si Pretoria, iar la
inceputul secolului al XX-lea orasul Cambera, New Delhi, Ankara, iar la
sfarsitul anilor ’50 Brazilia.Specific acestei perioade au fost fondate primele
orase turistice precum Miami sau Palm Beach (secolul XX).

1.4. Urbanism modern

1
Cristina Alpopi.Elemente de urbanism, editia a II-a. pag 13.
[Type text]

Aceasta a aparut in secolul al XVIII-lea in Anglia si a dus la despopularea satelor

si supraaglomerarea oraselor.

Intre jumatatea secolului al XIX-lea si primii ani ai secolului XX in Europa se

contureaza doua directii diferite privind organizarea sistematica:

1.Haussmann pentru Paris (transformarea oraselor existente)

2.Howard pentru Londra (crearea unor orase noi)

Planul Haussmann pentru Paris

Ideile de baza ale lui Haussmann au fost:

 strazi si piete trasate cu o riguroasa axialitate;

 acelasi stil arhitectonic pentru toate fatadele cladirilor ;
 strazile definite ca si cai de acces pentru anumite piete.

Planul Howard pentru Londra

Ideile de baza ale lui Howard au fost:

 terenul destinat fiecarui nou oras gradina (avea 400 ha urbane pentru terenul de
constructii si 200 ha pentru centura verde agricola care il inconjoara) nu era stationabil
si trebuia sa ramana in proprietatea comunitatii;
 comunitatea asigura controlul asupra cresterii si limitarii cresterii populatiei din
fiecare oras-gradina (maxim 32.000 locuitori), daca se depasea se crea un alt oras-
gradina conform acelorasi principii;
 orasul-gradina trebuia sa asigure un echilibru intre urban si rural.

2. Structura urbanistica a teritoriului

Urbanismul este stiinta care, pe plan social si uman, studiaza sistematizarea

rationala a oraselor, comunelor, teritoriilor, mijloacelor de comunicatie, cu scopul de a
realiza cele mai bune conditii de viata pentru colectivitati.Obiectul de studiu al
urbanismului cuprinde nu numai orasul, ci intregul teritoriu, in zona sa urbana, cat si
cea rurala.Scopul urbanismului este acela de a favoriza bunastarea comunitatii prin
perfectionarea structurilor.

2.1 Teritoriul si componentele sale

Teritoriul este opera omului fiind format din urmatoarele elemente:

 asezarile umane;
 infrastructurile de retele (alimentare, transport);
[Type text]

 marile spatii libere.

Structura urbanistica a unui mare oras cuprinde elemente precum:

 case cu putine etaje;

 marile artere de circulatie;
 pasaje;
 spatii verzi etc.

2.2 Asezarile umane

Orice asezare umana apare initial acolo unde exista conditii naturale si de mediu
favorabile cum ar fi:

 prezenta unui curs de apa;

 fertilitatea solului;
 iluminare naturala;
 acces la drumurile publice etc.

Exista orase care se extind in mod:

 radiar, pe zone de campie (ex. Orasul Milano);

 liniar, amplasate in zone stramte intre munte si mare (ex. Cazul numeroaselor orase
grecesti si italiene).

2.3. Orasul

Orasul este o forma complexa de asezare umana, cu un numar mare de locuitori,

se dezvolta relatii si comunitati bine organizate, cu functii multiple si complexe,
exercitate de o populatie care traieste in cea mai mare parte din activitati mai putin
agricole; exercita o mare influenta economica si organizatorica asupra zonei
inconjuratoare.

 Clasificarea oraselor

Cele mai semnificative din punct de vedere urbanistic sunt:

-clasificarea functionala(se bazeaza pe activitati care definesc rolul unui oras).

-clasificarea in functie de forma fizica(se bazeaza pe configuratia fizica a

orasului).

 Forma orasului
[Type text]

Prin forma orasului se intelege aspectul sau vizibil avand in vedere ansamblul
tuturor partilor sale fizice: reteaua de strazi, piete, cladiri izolate, suprafete deschise de
dimensiuni variabile precum: curti interioare, gradini, parcuri etc., elemente naturale si
artificiale definite geometric, precum: canaluri, santuri, ziduri etc.

O posibila clasificare a oraselor in functie de forma este aceea care analizeaza

planul orasului.

Din totalitatea planurilor descoperite de urbanistii moderni putem desprinde

cateva scheme geometrice care au inspirat mai mult sau mai putin constient
constructiile de orase:

1.Planul rectangular (hipodamic) – utilizat in constructia oraselor

 Avantaje:
 schitare simpla;
 o usoara divizare a oraselor;
 simpla proiectare a retelelor de transport;
 Dezavantaje:
 circulatia este ingreunata – pierderi mari de timp;
 in intersectii vizibilitatea este redusa.
 Exemple de orase:
 New York (zona Manhattan);
 San Francisco (California);
 Drobeta Turnu-Severin (Romania).
1.Planul radial concentric - este conceput cu scopul unei distribuiri armonioase a
strazilor in jurul unui centru de unde pleaca toate arterele sub forma unor raze.

 Avantaje:
 permite patrunderea usoara pana in centrul orasului permite extinderi inelare
ale orasului;
 asigura legaturile intre cartiere si poate distribui traficul greu si de tranzit pe
arterele de rocada.
 Dezavantaje:
 circulatia este incetinita;
 in intersectii vizibilitatea este redusa.
 Exemple de orase:
 Odessa (Ucraina)
 Milano (Italia)
 Braila (Romania)
1.Planul evantai - este de fapt o jumatate de retea radial-inelara, cu toate caracteristicile
acesteia.

2.Planul mixt - combina planul rectangular cu cel radial-inelar.

[Type text]

3.Planul liniar - utilizat in special in constructia oraselor mici sau celor constranse de
conditiile de relief

 Dezavantaje:
 distanta mare intre punctele extreme ale orasului.
 Exemple de orase:
 Marsilia

Desi la prima vedere conceptul de oras (centru urban) pare extrem de clar, in
realitate exista o serie de elemente ce trebuie luate in considerare. Definirea orasului
difera de la tara la tara in functie de criterii diferite: - numarul locuitorilor; dotarea cu
echipament tehnico-edilitar,(considerandu-se asezare urbana acea localitate care
dispune de o dotare corespunzatoare privind confortul si igiena locuitorilor: alimentare
cu apa si canalizare, alimentare cu energie electrica,telefonie, strazi etc.; - dotarile
social-culturale care trebuie sa asigure satisfacerea intereselor publice de odihna si
recreere; - importanta in teritoriu; - criterii administrative. Cu toate ca la nivel
international demersul de stabilire a unor criterii de clasificare a asezarilor omenesti
este extrem de dificil se contureaza totusi cateva criterii general valabile:

• criteriul numeric are in vedere marimea demografica a centrelor (de exemplu de la

250 locuitori in Danemarca, 300 in Islanda, 1.000 in Canada, 2.500 in SUA la 10.000 de
locuitori in Spania, Elvetia si pana la 20.000 in Olanda);

• criterii hotarate de guvern in cazul unor tari ca Romania, Republica Moldova, Ungaria,
Polonia, Bulgaria, Suedia, Japonia, etc. ,unde orasele sunt decretate prin acte
normative ce au la baza cerinte legate de pozitia geografica favorabila, dimensiunea
demografica, potentialul economic diversificat, structura urbanistica, organizarea
intravilanului, gradul de dezvoltare a serviciilor.

In lumea contemporana problema asezarilor umane sta sub semnul a doua mari
fenomene, proprii lumii in care traim: -pe de o parte explozia demografica, cresterea
numarului locuitorilor planetei la cote necunoscute in decursul istoriei,- iar pe de alta
parte, -desi in stransa legatura-explozie urbanistica, aparitia si profilarea la scara
planetara a marilor aglomeratii urbane, exodul unor mase impresionante de populatie
rurala catre oras, cu toate consecintele care decurg.

Situația în mai 2011: Aproape 50,5% din populația lumii trăiește în zona urbană,
comparativ cu numai 5% în urmă cu doar un secol [1]. Peste 180 000 de oameni
migrează spre orașe în fiecare zi, ei adăugându-se la o populație de 60 de milioane de
locuitori pe an care se nasc în zona urbană [1]. Dacă trendul continuă, populația urbană a
[Type text]

planetei va ajunge la 6,3 miliarde de locuitori până în anul 2050, ceea ce va însemna
70% din populația lumii la acea dată[1].

România a atins pragul de urbanizare de 50% în 1985[2]. În 1989 ajunse-se la 53%, însă
în ultimii 19 ani ritmul urbanizării a fost înlocuit de fuga la țară sau din țară [2].

În medie, Romania abia atinge pragul de 54%, urbanizare, în timp ce în clasamentul

european se evidențiază: Belgia - 97%, Marea Britanie - 90%, Danemarca - 86%,
Spania și Franța - 77%, Germania - 75%, Cehia - 73%, Bulgaria - 71%, Italia - 68%,
Ungaria - 67%, Polonia - 62%[2].

Prognozele Bancii Mondiale:

-catre 2050 popuatia globului va atinge 10mlrd locuitori in conditiile in care in tarile lumii
a treia se nasc aproximativ 240 nou nascuti pe minut, in timp ce in Europa si tarile
dezvoltate numarul de nou nascuti se situeaza la aproximativ 26. Daca acesta tendinta
se va mentine si in urmatoarele decenii este de asteptat ca populatia Asiei sa atinga
5,8-6 mlrd, Africa -2mlrd,America Latina 810mln, Australia si Ociania 46 mln. Europa
720m1n -numarul urbanilor va creste de la1,5 mlrd la 3,5 mIrd, iar din 3 oraseni,
aproximtiv 2 vor locuitori ai lumii a treia. Pentru a cuprinde dimensiunea acestui proces
este de retinut ca pentru cazare in orase a unei populatii suplimentare de aproximativ
1.7 mlrd locuitori, specialistii estimeaza necesitatea de a construi in fiecare zi un oras
pentru 200 mii locuitori.

Aglomeratiile urbane

Aglomerarea urbană - Este forma cea mai dezvoltata si dinamica a orasului

modern,efect al dinamismului economiei tarii si expansiunii in teritoriu a procesului de
urbanizare. Aglomeratia urbana reprezinta o arie urbanizata formata de un oras(de cel
putin 50000 de locuitori) si zona sa suburbana(comune suburbane,orase mici)
dependenta de el,desfasurata pe o suprafata relativ restransa(cu o raza de pana la 50-
60 km in jurul centrului principal).

Aglomeratiile urbane au si functii de metropole , de diferite dimensiuni functionale

si teritoriale (mondiale, continentale, nationale, regionale). Metropola = oras mare atat
ca numar de locuitori (depaseste 1 milion) cat si ca extindere teritoriala. Pe glob exista
315 orase milionare .Metropola indeplineste rol de capitala la nivel regional sau
national. Cele mai mari concentrari urbane — 1995 (populatia in milioane
locuitori):Moscova,Londra,Paris,Instambul,Roma,Berlin,Madrid,Viena,Amsterdam,
[Type text]

Bruxelles,Bucuresti etc. Sistemele urbane pot forma asa numitele zone metropolitane
sau simplu metropole (orase mari atat ca populatie: 1.000.000 dar si ca suprafata).

Conurbatiile cele mai intalnite sunt cele formate din orase dublete:

 Saint Paul si Minneapolis (SUA), pe de o parte si de alta a fluviului Mississippi;

 Ludwighshafen si Mannhein (Germania), pe de o parte si de alta a Rhinului;
 Messina si Reggio di Calabria (Italia), pe de o parte si de alta a stramtorii Messina.

Capitolul 2.Urbanismul pe plan mondial

Generalitati
Planeta numara la nivelul anului 2000, peste 6 miliarde de locuitori, dintre care
aproximativ 10% traiau in aglomerari care depaseau 10 milioane de locuitori. Marile
metropole sunt expresia cea mai elocventa a cresterii urbane actuale.Ele au luat fiinta in
toate regiunile globului, cu deosebire in centrele economiei mondiale, dar si in noile tari
industrializate, ba chiar si in tarile mai putin dezvoltate. Metropola este orasul cu peste 2
milioane de locuitori, iar impreuna cu localitatile satelit formeaza o arie metropolitana.

Los angeles (S.U.A)

Este cel mai mare oras din statul California si al doilea ca marime a populatiei din
Statele Unite, fiind intrecut doar de New York City.Extinderea enorma a zonei urbane a
facut din Los Angeles orasul cu cea mai mare arie de intindere din S.U.A. Extinderea
orasului a avut loc continuu pana la inceputul secolului al XX-lea. Aria urbana se intinde
pe toate directiile, cuprinzand intregi orase si devenind cea mai intinsa arie urbana a
S.U.A. Economia metropolei se bazeaza pe o diversitate foarte mare a industriei
aerospatiale, petroliera, automobilistica, cea a utilajelor agricole etc. De fapt, statul
California reprezinta o putere economica clasificata la nivel mondial de state pe locul 7,
iar economia orasului Los Angeles contribuie semnificativ la cea a Californiei. Los
Angeles este capitala comitatului omonim, Los Angeles Country. Conform estimarii
facute de Biroul recesamantului S.U.A. in 2005, orasul avea o populatie de aproximativ
3,8 milioane de locuitori, fiind centrul economic si cultural al unei zone metropolitane
extinse, cunoscuta ca Los Angeles-Long Beach-Santa Ana, cu o populatie totala de
peste 12,9 milioane de locuitori. Los Angeles este unul dintre cele mai importante
centre culturale, stiintifice, educationale, tehnologice si comerciale ale lumii, fiind gazda
[Type text]

a numeroase institutii de renume mondial intr-o multitudine de domenii profesionale si

culturale.

Londra (Marea Britanie)

Este cel mai important centru politic, financiar, cultural si artistic al Regatului Unit, si
unul din cele mai importante orase ale lumii. Populatia Londrei este de 7,421 milioane
locuitori carora li se adauga alte cateva milioane din zona metropolitana. Exista o
imensa diversitate de etnii, culturi si religii.Londra Mare acopera o suprafata de 1579
km².

Acestei perspective nu i se poate opune decit o politica globala a cresterii, care sa

include in stategia sa b) problematica folosirii rationale a spatiului si protejarea mediului
ambiant; c) economia spatiilor amenajate, in principal a spatiului urban, plecand de la
teza ca economia viitorului va fi economia marilor ansambluri urbane. In acest cadru,
inca de la sfirsitul celui de-al doilea razboi mondial, inclusiv din ratiuni legate de
refacerea centrelor urbane distruse si din necesitatea remodelarii oraselor pentru a le
adapta din punct de vedere al folosirii spatiului si asigurarii cadrului de confort urban,
evolutiei sociale pe plan tehnologic, economic si comportamental, a aparut si s-a
dezvoltat un nou domeniu al stiintelor economice- economie urbana- al carui obiect de
cercetare pleaca de la recunoasterea orasului ca agent economic al carui continut este
dat de sistemul unitar de functiuni specifice care concura la asigurarea cadrului de
afirmare a ceea ce numim indeobste confortul urban.

Putem, asadar, intelege orasul ca fiind un sistem unitar de functiuni pentru asigurarea
de servicii specifice pentru populatie si pentru agentii economici ce isi desfasoara
activitatea pe teritoriul orasenesc. Cu privire la conceptul de sistem unitar de functiuni al
orasului se evidentiaza drept functiuni caracteristice urmatoarele: -functia rezidentiala-
locuinte -servicii comunale -timp liber -functia economica-industrie -agricultura -comert-
cu marfuri echipament hotelier si de primire.

2. Economia urbana- ramura a stiintei economice.

Economia urbana apare astfel ca fiind:domeniul de preocupari privind analiza si

organizarea orasului ca sistem complex de functiuni economice si sociale, prin care se
urmareste utilizarea rationala a spatiului ocupat prin amplasarea si dimensionarea
activitatilor economice si sociale in conditii de cost corespunzatoare pentru satisfacerea
cererii de servicii specifice, valorificarea resurselor naturale si umane in conditiile
mentinerii nealterate a mediului si asigurarea gradului de confort colectiv, pentru
populatie si agentii economici.
[Type text]

-dotari publice —educatie -sanatate -administratie -loisir -transport-bunuri -persoane-

public, individual

-energie-electrica -termica - gaze Informatii si comunicare- radio-TV -telefonie -presa,

etc.

In functie de impactul asupra spatiului distingem zone functionale, acestea

reprezentand teritorii , echipate si amenajate, in care se desfasoara cu preponderenta
aceeasi activitate.

Zonele functionale cu profil dominant dintr-o localitate urbana sunt:

a) Zona industriala care cuprinde totalitatea firmelor si regiilor industriale si de

depozitare, iar in localitatile rurale, unitatile agricole, agro-industriale sau industriale.
Amplasarea zonei industriale constituie o problema fundamentala de amenajare a
teritoriului deoarece, daca este realizata in mod corect, se asigura localitatii o
functionalitate normala, mentinandu-se un mediu ambiant echilibrat, favorabil
desfasurarii normale a vietii.

b) Zona de locuit care cuprinde terenurile destinate cladirilor de locuit, a dotarilor si a

cailor de circulatie aferente. Aceasta zona este structurata sub forma unitatilor
urbanistice complexe (cartier, sector). Unele unitati economice, cu specific industrial
(filaturi, textile, confectii) sau de deservire (fabrici de paine, ateliere de reparatii) pot fi
amplasate iri zona de locuit.

c) Zona dotarilor social-culturale care include terenurile pe care sunt amplasate dotarile
aflate in folosinta intregii populatii din localitatea respectiva. Zona centrala a localitatii,
denumita in literatura de specialitate si centrul civic, contine cele mai importante dotari
orasenesti.

d) Zona de spatii verzi care este formata din terenurile destinate parcurilor, gradinilor,
scuarurilor, zonelor plantate de protectie sanitara, etc. Aceasta zona are o importanta
deosebita in mentinerea echilibrului ecologic urban, a sanatatii publice, a esteticii
orasului si in imbunatatirea microclimei.

e) Zona de circulatie si transport care include terenurile destinate principalelor artere de

circulatie, parcajele si garajele publice, spatiile destinate transportului in comun,
constructiile si instalatiile destinate transportului exterior (gari, autogari, aeroporturi,
porturi, etc.).

Drept domeniu de afirmare a economiei urbane il constitue aplicarea concluziilor in

baza cercetarior de marketing in determinarea oportunitatilor sau a planului strategic de
dezvoltare si remodelare urbana.Principiul da baza fiind:-recunoasterea faptului ca
limita economica a dezvoltarii urbane este determinate de costurile si fezabilitatea
[Type text]

serviciilor publice. In general se urmareste limitarea consumului irational de spatiu,

evitarea proliferarii arhaice a mahalalelor, evitarea cresterii necontrolate a costurilor
legate de infrastructura si lucrari edilitare.

Aportul economiei urbane, la scara nationala, zonala sau comunala consta in

avansarea de solutii argumentate prin costuri cu privire la: -valorificarea rationala a
spatiului si a resurselor naturale ale solului si subsolului; -valorificarea cadrului
geografic si a altor factori de atractie turistica, -analiza Aportul economiei urbane, la
scara nationala, zonala sau comunala consta in avansarea de solutii argumentate prin
costuri cu privire la: -valorificarea rationala a spatiului si a resurselor naturale ale solului
si subsolului; -valorificarea cadrului geografic si a altor factori de atractie turistica, -
analiza dinamicii si structurii populatiei si a resurselor de munca; -dezvoltarea si
modernizarea infractructurii tehnico-edilitare a teritoriului; -armonizarea dezvoltarii
asezarilor umane la scara zonala si interzonala; -reabilitarea, protectia si valorificarea
mediului inconjurator.

Pentru a raspunde acestor obiective, cercetarile de economie urbana se bazeaza pe

doua categorii de informatii

• caracteristici demografice si economice ale spatiului studiat(zona, municipiu,oras,

comuna)

a) populatia

-evolutie

-migratii (imigratii-emigratii)

-structura(socio-profesionala, grupe de varsta etc)

-densitate

b) economie

-resurse

-baza tehnico-materiala

-factori stimulatori ai dezvoltarii

-nivel regional

-pozitie ocupata la scara regionala si nationala

[Type text]

c) grad de urbanizare —evolutia comparata in interiorul arrnaturii urbane -structura si

pozitia ocupata in cadrul zonal si in ansamblul economiei nationale

• Studiul zonei de influenta a orasului

a) Deplasari de populatie de la /catre

b) Raportul populatiei diura/nocturna

c) Directii principale de deplasare

-circuite izocrone(30, 60. 90, )

-frecventa deplasarii

–motivatii

Capitolul 3.Analiza comparativa intre Romania si Franta

Vom analiza cele doua tari din punct de vedere al urbanizarii si aglomerarii
urbane.

Urbanizarea

Urbanizarea in Franta a inceput in a doua jumatate a secolului XIX si s-a prelungit pe

durata ultimilor 50 de ani. Intensitatea de crestere urbana a variat in timp si a atins
diversitatea teritoriilor metropolitan dar si gradul de urbanizare al regiunilor frantuzesti
care este disparat. Cu mai mult de trei sferturi din populatia vie dintr-o unitate urbana,
putem estima ca urbanizarea Frantei metropolitan este aproape sfarsita.Acest fenomen
fiind raspandit pe intreg teritoriul.

GRAFIC nr.1: Populatia Urbana pe regiuni intre 1936 si 1999 – in Franta. (in %)
[Type text]

GRAFIC nr. 2: Evolutia populatiei din Franta metropolitana urbana si rurala.

[Type text]

GRAFIC nr.3. Elvolutia in % a populatiei care traieste/locuieste in orase.

Cresterea oraselor in lume:

[Type text]

Urbanizarea in lume a progresat foarte rapid intre anii 1950 si 2000, procentul
populatiei mondiale din orase fiind intre 30% si 47%. Organizatia “Population
Reference Bureau” estimeazaca in medie 40% din cresterea populatiei urbane
este reprezentata de exodul rural si 60% cresterii proprii a oraselor.

America latina este actualmente la fel de urbanizata ca si Europa ( cu aprox. 74%

urbani). In Africa si Asia, putin mai mult de un sfert din populatie traieste in orase.
Ritmul de crestere demografica aici , de cele mai multeori , nu intra in raport cu
dezvoltarea capacitatilor de productie economica a acestor zone.

Concentratia francezilor in orase:

* Patru francezi din cinci sunt citadini. Populatia comunelor urbane (peste 2000 de
locuitori aglomerati) reprezinta peste 75% din populatia tarii. Dar peste 80% din
francezi traiesc in “locuri cu influenta urbana”.

SPATII CU PREPONDERENTA URBANA

[Type text]

* Principalele arii urbane in Franta sunt : Paris ( cu aproximativ 12 milioane de locuitori,

si peste 2,5 milioane in central orasului ), Lyon (1,7 milioane), Marseille-Aix (1,5
milioane), Lille (1,15 milioane) si Toulouse si Strasbourg ( aproximativ 1 milion). Primele
12 aglomeratii ale Frantei concentreaza peste 20 de milioane de locuitori.
[Type text]

PRINCIPALELE ARII URBANE IN FRANTA

(inmilioane de locuitori)

* Cresterea oraselor este inegala in timp si spatiu.De aceea orasele de talie mijlocie
care sunt aspirate de exodul rural pana la jumatatea anilor 1970, au tendinta sa
stagneze. In egala masura, unele orase din nordul Frantei (Lens, Valencienne°, din
Estsi din Centru nu mai atrag locuitori noi, in schimb metropolele din Vest ( Nantes,
Rennes, Bordeaux) si din Sud ( Toulouse, Montpellier, Nice, Grenoble) sunt foarte
atractive si dinamice.
[Type text]

Extinderea urbana

*Extinderea urbana, numita si “periurbanizare”, este un fenomen aparut incepand cu

anii 1960 si care n-a facut decat sa se intareasca de atunci pentru :familiile care
parasesc central oraselor si periferiile apropiate pentru a se instala in pavilioane situate
in comune rurale sau in mici orase in proximitatea aglomeratiilor.

*Extinderea spatial a oraselor a fost acompaniata de etalarea infrastructurilor legate de

modul de viata urban: zonele de activitate economica, infrastructure de transport, zone
comerciale, parcuri de loisir, aeroporturi, etc). Limita dintre orasele si spatiile rurale a
devenit mai ambigua ca in trecut.

*Aceasta periurbanizare s-a efectuatintr-un mod anarchic. Politica de la oras are ca

obiectiv de a sustine cresterea urbana, integrand in masura posibilului exigentele
ezvoltar durabile (dezvoltarea transporturilor collective, provocarea integrari zonelor
urbane sensibile -ZUS,etc).

* Cand o aglomeratie urbana depaseste sau tinde sad epaseasca 200 000 de locuitori,
aceasta accede la statutul de metropola .

Futuribles / Etude rétrospective et prospective des évolutions de la société

française (1950-2030)

1 Des travaux du Sénat publiés en 1995 tablent ainsi sur un taux d’urbains compris
dans une fourchette variant entre 80% et
90% de la population métropolitaine à l’horizon 2015.
220

2 Cf. LEVY Jacques.« Les campagnes figures de l’urbain ».Pouvoirs Locaux, mars
2001, p. 32-36.
3 Jacques Lévy propose de classer le territoire français en six catégories :l’hyper urbain
(les centres historiques), le
suburbain(les banlieues classiques), le périurbain (à dominante résidentielle), le para-
urbain (aires thématiques consacrées à
une activité dominante : commerce, industrie, transports, tourisme), l’hypo-urbain
(l’ancien rural profond, très peu dense
mais devenant une localisation d’habitat possible) et le cata-urbain (parcs nationaux,
réserves naturelles : le désert protégé,
[Type text]

l’anti-ville valorisé, vide de résidents permanents mais composante de l’urbanité

contemporaine).
221

5 Ces chiffres doivent être considérés comme des ordres de grandeur dans la mesure
où la comparabilité des statistiques
nationales en cette matière est sujet à caution.
225
Futuribles / Etude rétrospective et prospective des évolutions de la société française
(1950-2030)

227

Evoluţia sistemului urban românesc

Observarea evoluţiei sistemului urban românesc de-a lungul ultimului secol,

poate fi urmărită atât sub aspectul modificărilor cantitative şi ierarhice cât şi spaţial -
teritorial. Sunt relevante componentele şi
tendinţele constante ale acestei evoluţii. Studii întreprinse în perioada 1991 – 1993
(Celac, Pascariu) au evidenţiat starea sistemului urban în cadrul intervalelor marcate de
cele 7 recensăminte ale secolului XX şi de momentul de răscruce al anului 1989, pe
baza indicatorilor de populaţie.

Formarea oraselor

In intervalul 1989 -1997 au fost declarate numai 3 oraşe noi (Făget şi Teiuş în
1994 şi Baia de Arieş în 1997) în comparaţie cu perioada 1948 - 1989, când au apărut
108 noi oraşe, respectiv un ritm mediu decenal de 27 oraşe (sau 2,7 /an). Orașe
existente în România la data recensământului din 2002 sunt in numar de 265. Ulterior,
au mai fost declarate oficial încă 55 orașe. Conform recensământului din 2011 orașele
din România au fost ordonate după populație. In prezent în România există 320 orașe.

În prezent, o parte din cele mai mari orașe sunt incluse într-o zonă
metropolitană: Constanța (450.000 de locuitori), Brașov, Iași (ambele cu o populație de
aproximativ 400.000 de oameni) și Oradea (260.000 de locuitori), iar altele sunt
planificate: Brăila-Galați (600.000 de locuitori), Timișoara (400.000 de locuitori), Cluj-
Napoca (400.000 de locuitori), Craiova (370.000 de locuitori), Bacău și Ploiești.

In 1930, populatia Romaniei intregite era de 18 milioane locuitori, 80% dintre

acestia avand domiciliul in mediul rural, si doar 20% in mediul urban. La momentul
respectiv, Bucurestiul avea o populatie de 0,6 milioane persoane, Cluj, Iasi si Galati
aproximativ 100.000, iar Timisoara 91.000. Odata cu industrializarea fortata initiata de
comunisti, populatia urbana a crescut spectaculos: 5,9 milioane persoane in 1960, 7,5
milioane in 1970, 10,2 milioane in 1980, si 12,3 milioane in 1989. In 1996, trendul s-a
inversat, iar dupa 2005 chiar s-a accentuat. Intre 2005 si 2008, numarul persoanelor
[Type text]

care si-au schimbat domiciliul din mediul rural in mediul urban a fost de 294.000, in timp
ce numarul persoanelor care si-au schimbat domiciulul din urban in rural a fost de
418.000, diferenta fiind de peste 120.000 de persoane. Intre 1996 si 2008, diferenta a
fost de 313.000.

Surse: INS, Laborsta, UNSD

Indicatori demografici:

 Mărimea populației: 20.121.641 locuitori.

 Populația urbană: circa 55,20%

 Populația rurală: circa 44,80%

 Rata migrației nete: -0,13 emigranți ‰ locuitori (anul 2006)

 Rata de creștere a populației: -0,22% (anul 2010)

 Rata natalității: 9,9 născuți ‰ locuitori (anul 2010)

 Rata mortalității: 12,1 decese ‰ locuitori (anul 2010)

 Rata mortalității infantile: 9,2 decese ‰ născuți vii (anul 2010)

 Speranța de viață la naștere: 72,18 de ani

o aproximativ 68,69 de ani pentru bărbați (anul 2008)

o aproximativ 75,89 ani pentru femei (anul 2008)

 Rata totală a fertilității: 1,36 copii născuți/femeie (anul 2011)

Previziunea ONU:

Potrivit unor proiectii realizate de ONU, in 2030, 68% din populatia tarii va locui in
orase, iar pana in 2050, procentul va ajunge la 77%.