UNIVERSITATEA "NICOLAE TITULESCU", BUCUREȘTI

FACULTATEA DE DREPT
DISCIPLINA: DREPT EXECUȚIONAL PENAL

Profesor: Student:

Asist. univ. dr. BĂNCILĂ Andrei MICU Dacian Ciprian, Grupa 10, ZI

REFERAT

SUBIECT REFERAT: SUPRAVEGHEREA ELECTRONICĂ A EXECUTĂRII SANCȚIUNILOR

ȘI MĂSURILOR PENALE ȘI PROCESUAL PENALE
 CUPRINS

I INTRODUCERE 2

SUPRAVEGHEREA ELECTRONICA IN LUMINA NOILOR

II 4
SOLUTII ALE CURTII CONSTITIONALE IN ROMANIA

II
SCOPUL MONITORIZĂRII ELECTRONICE 5
I
SUPRAVEGHEREA ELECTRONICĂ, MĂSURILOR PENALE
IV ȘI PROCESUAL PENALE IN ROMANIA 6

V CONCLUZII 6

VI BIBLIOGRAFIE 8

Pagina 1
I. INTRODUCERE
,,Monitorizarea electronică - ansamblul activităților realizate prin intermediul SIME referitoare la
localizarea sistematică, pe teritoriul României, a dispozitivelor electronice de supraveghere 1”,
definita in Legea nr. 146/2021 si modificata prin (OUG 14/2022) in 2023 in prezent denumita Legea
261/2023, putem afirma ca monitorizarea electronica (tehnica) este un proces care implica utilizarea
sistemelor electronice pentru a localiza dispozitivele de supraveghere acestea realizându-se prin
intermediul SIME (Sistem Informatic al monitorizări electronice) care poate include diverse
tehnologii, cum ar fi GPS, RFID ( Radio - Frequency Identification – Identificare prin frecventa
radio), surse de informații tehnice TECHINTi care oferă informația aproape instantaneu si care deține
specificații de căutare printr-un număr mare de baza de date ale poștei electronice conversații online
sau browser (date colectate de pe internet in mediu online) modalitatea utilizata fiind o rețea de
servere interconectate.
Scopul monitorizării electronice este unul divers începând de la supravegherea persoanelor aflate sub
restricții legale, cum ar fi cei eliberați condiționat din închisoare, până la monitorizarea bunurilor sau a
altor dispozitive electronice pentru urmărirea și securizarea acestora.
Monitorizarea electronică (ME) reprezintă un domeniu în continuă evoluție, cu tehnologii și aplicații
din ce în ce mai avansate. Aceste tehnologii sunt utilizate în principal în sistemul de justiție penală și
executiv pentru a supraveghea și controla activitățile spațiale și temporale ale suspecților sau
infractorilor. Iată câteva aspecte cheie legate de ME, câteva aspecte cheie enumerate mai jos legate de
ME:
 limitarea, reglementarea si impunerea activității: tehnologia de monitorizare electronica permit
autorităților sa impună restricții stricții asupra locațiilor, mișcărilor și orarelor suspecților sau
infractorilor.
 identificare infractori in locații cheie: pot stabili locațiile fixe ale infractorilor și pot alerta
autoritățile în cazul încălcării anumitor perimetre sau reguli de excludere.
 urmărirea infractorilor in mișcare: implica utilizarea gasului sau a altor tehnologii de localizare
pentru a urmări traseul unui individ în mișcare
 combinarea acesteia cu alte tehnici: camerele de supraveghere, recunoașterea facială sau
analiza datelor telefonice
Elaborarea noului Codului Penal intrat in vigoare la 1 februarie 2014 si care a fost actualizat in 2023
prin Legea nr. 286/2009 ca urmare a contextului legislativ exista preocupări cu privire la eficacitatea
pedepselor, in special a celor private de libertate. Ideea principala privind reeducarea infractorilor este
ca pedepsele sa aibă un scop nu doar de constrângere, ci si de reeducare si reintegrare acestora in
societatea. Scopul observațiilor din practica si statisticele privind rata recidivei indică faptul că
sistemul actual poate să nu fie suficient de eficient în îndeplinirea acestor obiective. Este adevărat că,
în unele cazuri, pedepsele pot avea un impact educativ și pot determina schimbări de comportament,
dar aceasta nu este întotdeauna regula.
Supraaglomerarea din închisori precum si costurile ridicate sistemului de penitenciar sunt subiecte
importante care necesita o atenție atenta si raționala precum si masuri alternative la pedepsele cu
închisoarea care pot aduce beneficii semnificative atât din punct de vedere umanitar, cât și financiar.

1
LEGE nr. 261 din 29 septembrie 2023privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 14/2022 pentru modificarea Legii
nr. 146/2021 privind monitorizarea electronică în cadrul unor proceduri judiciare și execuțional penale
Pagina 2
Ideea de a utiliza masuri diferite precum ce a de suspendare a executării pedepsei, plasarea sub control
judiciar sau arestul la domiciliu poate reduce presiunea asupra sistemului de penitenciar si poate fi mai
eficienta in unele cazuri. De asemenea folosirea monitorizării electronice este o alternativa/soluție
viabila pentru a gestiona mai eficient persoanele aflate sub restricții legale. Conceptele de a transfera
anumite aspecte ale conflictelor penale sau de adoptare a masurilor care sa pună accent mai mult pe
reintegrare si reeducații infractorilor au fost susținute de diferite mișcări si teorii.
Raportat la indicele publicat in raportul CE Situația in Romania pentru anii sfârșit de an decembrie
2012 si început de ianuarie 2020, cifrele arata o realitate complicata in ceea ce privește recidiva in
rândul persoanelor aflate in sistemul penitenciar de la noi din tara.
La data de 31 ianuarie 2020 consiliul CE a publicat statistica anuala 2in materie penala privind
populația penitenciara, elaborata in cadrul programului SPACE I, raportul elaborate este pentru fiecare
an care are grad de comparație anul (figura 1.1) si raportul comparativ pentru anul 2013 (figura 1.2)
cu alte cuvinte reintrarea în sistemul penitenciar după eliberare, este o problemă serioasă și reflectă
dificultățile în oferirea de suport și reeducatei pentru reintegrarea socială a foștilor deținuți. Procentul
de comparație pentru acești ani este in proporție de 22% 3pentru anul 2013 si 106, 5 in anul 2020,
Romania aflându-se pe locul 3 in Europa, undeva la mijlocul clasamentului cu 106,5 deținuți la suta de
mii de locuitori.4 Faptul ca numărul de recidiviști a crescut in ultimii aproape 7 ani este unul alarmant
si indică o nevoie urgentă de reforme în sistemul penitenciar.

Aceasta poate include îmbunătățirea programelor de reabilitare și reeducare disponibile în penitenciare

precum și dezvoltarea unor mecanisme mai eficiente de reintegrare socială pentru cei eliberați
condiționat sau la termen. Pedepse lungi, precum cele de peste 20 de ani sau închisoarea pe viată.
Pot fi justificate pentru infracțiunile grave, dar acestea sunt mereu eficiente in prevenirea recidivei sau
in reabilitarea individului. Reformele in sistemul penitenciar ar trebui sa abordeze cauze profunde ale

2
2020: Statistica europeană privind deţinuţii_https://vedemjust.ro/detinuti2020/
3
ENG_Executive-Summary_SPACE-2013_150206
4
2020: Statistica europeană privind deţinuţii_ https://vedemjust.ro/detinuti2020/
Pagina 3
 recidivei si sa ofere un sprijin mai solid pentru reintegrarea persoanelor eliberate, pentru a reduce
numărul celor care revin in sistemul penitenciar după eliberare. Situația privind numărul mare de
deținuți in diferite tari așa cum este prezentata si de către Prof. Univ.Dr. Chis IOAN in suportul de
curs ,, Drept execuțional penal”5,,,, Cu 33.400 deținuți la sfârșitul anului 2013, România se află la
nivelul ridicat al ratei de încarcerare, peste 50% dintre aceștia fiind în arest preventiv și condamnați
în primă instanță. Sistemul penitenciar românesc consumă din bugetul de stat 1 miliard de lei anual,
astfel încât un deținut costă pe contribuabili lunar circa 600 euro, în condițiile în care promiscuitatea,
lipsurile și spațiul insuficient conduc la câștigarea tuturor proceselor intentate de condamnați statului
român pentru condițiile de deținere. Universitățile, administrațiile penitenciare, asociațiile pentru
educație și cele profesionale din domeniul dreptului execuțional susțin concepția potrivit căreia
măsurile alternative la pedepsele cu lipsire de libertate, sentințele cu suspendarea executării
pedepsei, plasarea sub control judiciar, arestul la domiciliu, folosirea la activități productive sau la
muncă în folosul comunității, confiscarea extinsă a averilor provenite din infracțiuni, folosirea
tehnicii de monitorizare electronică ar diminua cheltuielile inutile cu deținerea infractorilor și
menținerea sistemului penitenciar. Este nevoie de întreprins măsuri radicale privind sistemul
penitenciar, măsuri pe care le-a propus Thomas Mathiesen, fondatorul mișcării „Parlamentul
Hoţilor6”, transformat ulterior în mișcarea împotriva închisorilor și împotriva sistemului judiciar
penal, mișcare ce se dorește a transfera rezolvarea conflictelor penale orientându-le spre sfera
dreptului civil. Teorii actuale cu privire la desființarea închisorilor susțin și teoreticieni din mai
recentele tari ale Uniunii Europene, vizând oportunitatea măsurilor alternative și munca în folosul
comunității” acest lucru reflecta o preocupare globala cu privire la sistemul de justiție penală și
eficiența pedepselor. Cifrele ridicate arată atât o creștere a ratei de criminalitate, cât și o abordare mai
severă sau ineficientă a sistemului de justiție penală.
In general aceste situații evidențiază necesitatea unor abordări inovatoare si comprehensive în
domeniul justiției penale care sa vizeze reducerea recidivei si promovarea reintegrării sociale, alături
de aplicarea corecta si achitabila a pedepselor. In tara la noi legislația poate defini clar modul în care
monitorizarea electronică este efectuată, inclusiv procedurile de autorizare, utilizare și protecția datelor
personale. Este important să se asigure că utilizarea acestor tehnologii respectă drepturile individuale
și că se aplică în conformitate cu legea.

II. SUPRAVEGHEREA ELECTRONICA IN LUMINA NOILOR SOLUTII ALE CURTII

CONSTITIONALE IN ROMANIA

Odată cu noile soluții ale instanței noastre de contencios constituțional, pronunțate în materie penală, o
problemă aparte se află acum în actualitatea judiciară, cu implicații deosebite asupra unora dintre
procesele penale în curs, atât practice – putând duce la diferite soluții pe fondul cauzelor datorită
modificării probatorului specific, cât și teoretice – fiind o bună ocazie pentru antamarea chestiunilor în
materie prin prisma unor concepte mai largi precum cele legate de competența organelor judiciare,
actul procesual sau procedural ori sancțiunea procesuală, văzând şi cum se comportă aceste noțiuni
odată încercate în practică. Până în acest moment, Curtea Constituțională a pronunțat în materie trei
decizii relevante, pe care ea însăși le-a apreciat în comun prin referințe reciproce, având același obiect
referitor la identificarea și sancționarea conduitelor din cadrul urmăririi penale, ivite cu ocazia folosirii
5
Ioan Chis, EDITURA UNIVERSITĂŢII „NICOLAE TITULESCU”, Bucuresti, 2017, Suport de curs ,,Drept executional Penal. VOL I,,
6
,,Istoria si reforma inchisorilor romanesti Stefan, Bruno” ,,https://www.ssoar.info/ssoar/bitstream/handle/document/53848/ssoar-
romsociol-2006-5-6-stefan-Istoria_si_reforma_inchisorilor_romanesti.pdf?sequence=1
Pagina 4
 metodelor speciale de supraveghere, prin implicarea serviciilor de informaţii, cu neobservarea
formelor procedurale apreciate ca ţinând de competența materială sau funcţională a organelor de
urmărire penală. Decizia nr. 51/2016, Curtea Constituțională 7a admis o excepție de
neconstituționalitate și a constatat caracterul neconstituțional al sintagmei „ori prin alte organe
specializate ale statului8”, din cuprinsul dispozițiilor art. 142 alin. 1 C. proc. pen 9., sub aspectul lipsei
sale de previzibilitate, în condițiile în care a reținut că acesta se referă numai la organele de urmărire
penală și nu vizează activitățile tehnice specifice. Așa cum este menționat si in suportul de curs ,,
Soluțiile adoptate de către Adunarea Generala O.N.U. la 14 decembrie 1990, precum și cele prin
Recomandările Consiliului Europei din Anexa la Recomandarea (2000)22 pentru sancțiunile
comunitare, trebuie folosite intensiv, cu foarte mare aplicație pentru a se putea crea condiții pentru
reforma sistemului de sancționare și pedepsire în viitor, și anume la pct 7 si 910:

 Supravegherea electronică intensivă a unor categorii de infractori pe perioada postpenală pe

timpul termenului de supraveghere;
 Monitorizarea electronică în conformitate cu Implementarea sancțiunilor si masurilor
comunitare11; reguli care soluții preconizate care nu trebui sa fie întreprinse simultan și
imediat, ci treptat, dar fără lamentare și întârziere, precum și în mod congruent cu alte măsuri
privitoare la îmbunătățirea condițiilor de educație școlară, instruire, ocupare a forței de muncă,
organizarea controlului social și îmbunătățirea activității preventive a poliției judiciare.

Având în vedere cele dispuse de Curtea Constituțională, instanța de judecată pe rolul căreia se află
cauza pendinte având un astfel de obiect sau procurorul sesizat cu o astfel de cauză, au să procedeze la
aplicarea soluțiilor pronunțate de instanța constituțională în toată cuprinderea lor, considerentele
acestora făcând corp comun cu dispozitivul, cu aceeași valoare obligatorie, conform jurisprudenței
constante a instanței constituționale.

III. SCOPUL MONITORIZĂRII ELECTRONICE

ME (monitorizarea electronica) este în mod inerent o formă de control (unealta) , o restricție, dacă nu
o privare deplină a libertății, in sistemul de justiție penală, cu multiple implicații și scopuri. Folosită în
diverse etape ale procesului de justiție, poate servi mai multor obiective, cum ar fi reabilitarea,
7
DECIZIA Nr.51 din 16 februarie 2016 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.142 alin.(1) din Codul de
procedură penală
8
Articol publicat in juridice.ro – Sectiunea Arii de practica – Drept Penal,in data de 18 septembrie 2019- Vlad Neagoe
- ,,Supravegherea tehnică în lumina noilor soluții ale Curții Constituționale – interpretarea și aplicarea deciziilor în materie ale
instanței constituționale’’- https://www.juridice.ro/655325/supravegherea-tehnica-in-lumina-noilor-solutii-ale-curtii-constitutionale-
interpretarea-si-aplicarea-deciziilor-in-materie-ale-instantei-constitutionale.html
9
Art. 142 Noul Cod de Procedură Penală Punerea în executare a mandatului de supraveghere tehnică Metode speciale de
supraveghere sau cercetare ,, (1) Procurorul pune în executare supravegherea tehnică ori poate dispune ca aceasta să fie efectuată de
organul de cercetare penală sau de lucrători specializaţi din cadrul poliţiei ori de alte organe specializate ale statului.
10
Articol publicat in juridice.ro – Sectiunea Arii de practica – Drept Penal,in data de 18 septembrie 2019- Vlad Neagoe
- ,,Supravegherea tehnică în lumina noilor soluții ale Curții Constituționale – interpretarea și aplicarea deciziilor în materie ale
instanței constituționale’’- https://www.juridice.ro/655325/supravegherea-tehnica-in-lumina-noilor-solutii-ale-curtii-constitutionale-
interpretarea-si-aplicarea-deciziilor-in-materie-ale-instantei-constitutionale.html
11
,,Implementarea sancțiunilor și măsurilor comunitare, pag 65- 13. Monitorizare electronică’’- https://rm.coe.int/implementing-
community-sanctions-and-mesures-ro/1680a9bf5e

Pagina 5
 pedeapsa, protecția publică și descurajarea infracțiunilor. În multe țări europene, abordările penale nu
sunt exclusive și o pedeapsă poate avea multiple scopuri. ME poate fi percepută ca fiind retribuția, dar
în special atunci când este aplicată suspecților în etapele premergătoare judecății, nu este doar o formă
de pedeapsă în sine, ci mai degrabă o limitare a libertății. Este probabil ca, în orice tara, să coexiste
diferite puncte de vedere între diferitele grupuri profesionale cu privire la modul în care ar trebui
utilizată ME
(monitorizarea electronica) și chiar dacă acesta este sau nu un lucru util sau etic. Este destul de comun
ca diferitele grupuri profesionale să aibă perspective diferite asupra utilizării monitorizării electronice
(ME) și asupra eticii acesteia în sistemul de justiție penală. Aceste opinii divergente pot fi influențate
de experiența profesională, cunoștințele tehnice, perspectivele etice și prioritățile individuale sau de
grup. În general, abordările și opiniile asupra ME pot varia considerabil în funcție de contextul
cultural, social și legal al unei țări. Este esențial să se țină cont de aceste opinii diverse și dezbateri
pentru a dezvolta politici și practici care să îmbine aspectele tehnice, etice și legale în utilizarea ME în
cadrul sistemului de justiție penală.

IV. SUPRAVEGHEREA ELECTRONICĂ, MĂSURILOR PENALE ȘI PROCESUAL PENALE

IN ROMANIA

In Monitorul Oficial al României Legea nr. 146/2021 si modificata prin (OUG 14/2022) in 2023 in
prezent denumita Legea 261/2023 privind monitorizarea electronică a persoanelor în cadrul unor
proceduri judiciare şi execuțional penal, una din masurile va fi utilizarea Sistemul informatic de
monitorizare electronică (SIME) în scopul monitorizării electronice:
a. a inculpatului cu ocazia executării măsurilor preventive a controlului judiciar, a controlului
judiciar pe cauțiune respectiv a arestului la domiciliu în condițiile Codului de procedură
penală, în situația în care acestuia i-a fost impusă o atare obligație;
b. pentru aplicarea ordinului de protecție provizoriu și a ordinului de protecție în condițiile Legii
nr. 217/200312 pentru prevenirea şi combaterea violenței domestice;
c. pentru aplicarea ordinului european de protecție în cazul în care România este stat emitent,
potrivit Legii nr.151/2016 privind ordinul european de protecție13;
d. pentru supravegherea la distanta, potrivit Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a
măsurilor privative de libertate14 dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal.

Aceste prevederi menționate mai sus au rolul de a impune respectarea strictă a condițiilor impuse
persoanelor aflate în arest la domiciliu și de a sancționa încălcările cu consecințe legale
corespunzătoare, cum ar fi aducerea persoanei în fața instanței sau a procurorului pentru a răspunde
pentru aceste încălcări. Astfel, reglementarea urmărește să asigure aplicarea rigorii legale și
respectarea condițiilor impuse în astfel de situații. Potrivit noii reglementări, este vorba despre
prevederi legale care stabilesc sancțiuni specifice în cazul încălcării condițiilor impuse persoanelor
aflate în arest la domiciliu. În esență, dacă o persoană plasată în regim de arest la domiciliu încalcă
12
LEGEA nr. 217 din 22 mai 2003 (*republicată*)pentru prevenirea și combaterea violenței domestice -
https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/44014
13
LEGE nr. 151 din 13 iulie 2016privind ordinul european de protecţie, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte
normative - https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/180244
14
LEGE nr. 254 din 19 iulie 2013privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în
cursul procesului penal- https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/150699
Pagina 6
 obligația de a rămâne în imobil sau de a respecta itinerarul sau condițiile stabilite pentru deplasare,
aceasta poate fi acuzată de infracțiunea de evadare.
În cazul generării unei alerte, în scopul verificării respectării obligațiilor ce revin persoanei
supravegheate, organul de supraveghere, precum și organul judiciar care a impus obligația de a purta
un dispozitiv electronic de supraveghere au acces la datele de localizare din SIME (Sistemului
informatic de monitorizare electronica15), sistem operațional începând cu data de 1 martie 2022.
In contextul prezentat mai jos preluat din articolului ,, Revista ProLege”se poate observa ca termenul
,, a dispune sugerea ca procurorul are autoritatea e a lua o decizie și de a emite o dispoziție. Atunci
când procurorul "dispune" ca punerea în executare a mandatului de supraveghere tehnică să fie
efectuată de către organul de cercetare penală sau de lucrători specializați din cadrul poliției, aceasta
devine o obligație pentru aceștia să acționeze în conformitate cu acea dispoziție.
,Observăm că se folosește termenul ,,dispune”, ceea ce denotă că procurorul poate da dispoziție, care
este obligatorie pentru cel care o primește. Legea nu face nicio distincție cu privire la nivelul ierarhic
pe care îl ocupă procurorul în cadrul Ministerului Public și nici cu privire la nivelul ierarhic pe care
îl ocupă lucrătorul de poliție judiciară în cadrul Poliției Române sau în cadrul parchetelor, atunci
când este detașat, acestuia putând să i se dea dispoziție să pună în executare mandatul de
supraveghere tehnică; astfel, procurorii parchetelor de pe lângă judecătorii, tribunale și curți de apel
pot da dispoziție atât lucrătorilor de poliție judiciară din cadrul structurilor teritoriale, corespunzător
acestora, cât și lucrătorilor de poliție judiciară din cadrul structurii centrale – Inspectoratul General
al Poliției Române. Nu se poate face confuzie între instituția delegării și cea a dispunerii. Prima
desemnează procedeul care se folosește atunci când un organ de urmărire penală sau o instanță de
judecată nu are posibilitatea de a efectua nemijlocit un act procedural (de exemplu, ascultarea unui
martor, o cercetare la fața locului etc.), motiv pentru care se adresează unui alt organ de urmărire
penală sau unei alte instanțe de judecată care poate să-l efectueze. Se cere ca aceste din urmă organe
judiciare să fie ierarhic inferioare celor care dispun delegarea și deci de același gen (un procuror de
la parchetul de pe lângă tribunal poate delega un procuror de la parchetul de pe lângă judecătorie).
Cea de-a doua instituție, dispunerea, reprezintă actul procesual prin care procurorul decide, ordonă
unui alt organ, diferit de cel din care face parte el, să aducă la îndeplinire anumite măsuri sau chiar
să le dispună (de pildă, dispoziția dată de procuror organului de cercetare penală de a se începe
urmărirea penală in rem). Dispunerea se uzitează numai în cazurile prevăzute în mod expres de lege
(de pildă, la exercitarea supravegherii activității organelor de cercetare penală de către procuror, la
punerea în executare a mandatului de supraveghere tehnică)”16.

V. CONCLUZII
Ca si o concluzie finala a acestui referat având ca subiect ,, Supravegherea Electronică a Executării
Sancțiunilor și Măsurilor Penale și Procesual Penale” se poate afirma faptul ca echipamentul de
monitorizare nu poate fi folosit pentru a provoca intenționat daune sau suferințe fizice sau psihice, se
impune o limitare clară asupra utilizării acestuia pentru a se asigura că nu se recurge la practici neetice
sau inumane în cadrul investigațiilor. Acesta trebuie folosit astfel încât sa evite intruziunea excesiva in
viată privata si de familie a suspecților, infractori si alte persoane afectate. Sistemul/echipamentul
electronic de monitorizare (ME) să fie utilizat în conformitate cu legile naționale/europene/mondiale
15
HOTĂRÂRE pentru stabilirea aspectelor tehnice și organizatorice privind funcționarea în sistem pilot, precum și a celor privind
operaționalizarea Sistemului informatic de monitorizare electronică_
https://webapp.mai.gov.ro/frontend/documente_transparenta/433_1644425422_Proiect.pdf
Revista Pro Lege MINISTERUL PUBLIC PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE ,,
16
http://revistaprolege.ro/una-din-problematicile-punerii-executare-mandatelor-de-supraveghere-tehnica/”

Pagina 7
 care reglementează folosirea acestuia si care protejează drepturile individuale ale persoanelor. Aceste
principii reflecta un echilibru important între necesitatea de a combate infracțiunile și de a menține
siguranța publică, și respectarea drepturilor fundamentale ale individului.

VI. BIBLIOGRAFIE
1) LEGE nr. 261 din 29 septembrie 2023privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 14/2022 pentru
modificarea Legii nr. 146/2021 privind monitorizarea electronică în cadrul unor proceduri judiciare și execuțional penale
2) 2020: Statistica europeană privind deţinuţii_https://vedemjust.ro/detinuti2020/
3) ENG_Executive-Summary_SPACE-2013_150206
4) 2020: Statistica europeană privind deţinuţii_ https://vedemjust.ro/detinuti2020/
5) Ioan Chis, EDITURA UNIVERSITĂŢII „NICOLAE TITULESCU”, Bucuresti, 2017, Suport de curs ,,Drept executional
Penal. VOL I,,
6) ,,Istoria si reforma inchisorilor romanesti Stefan, Bruno”
,,https://www.ssoar.info/ssoar/bitstream/handle/document/53848/ssoar-romsociol-2006-5-6-stefan-
Istoria_si_reforma_inchisorilor_romanesti.pdf?sequence=1
7) DECIZIA Nr.51 din 16 februarie 2016 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.142 alin.(1) din Codul
de procedură penală
8) Articol publicat in juridice.ro – Sectiunea Arii de practica – Drept Penal,in data de 18 septembrie 2019- Vlad Neagoe
- ,,Supravegherea tehnică în lumina noilor soluții ale Curții Constituționale – interpretarea și aplicarea deciziilor în materie
ale instanței constituționale’’- https://www.juridice.ro/655325/supravegherea-tehnica-in-lumina-noilor-solutii-ale-curtii-
constitutionale-interpretarea-si-aplicarea-deciziilor-in-materie-ale-instantei-constitutionale.html
9) Art. 142 Noul Cod de Procedură Penală Punerea în executare a mandatului de supraveghere tehnică Metode speciale de
supraveghere sau cercetare ,, (1) Procurorul pune în executare supravegherea tehnică ori poate dispune ca aceasta să fie
efectuată de organul de cercetare penală sau de lucrători specializaţi din cadrul poliţiei ori de alte organe specializate ale
statului.
10) Articol publicat in juridice.ro – Sectiunea Arii de practica – Drept Penal,in data de 18 septembrie 2019- Vlad Neagoe
- ,,Supravegherea tehnică în lumina noilor soluții ale Curții Constituționale – interpretarea și aplicarea deciziilor în materie
ale instanței constituționale’’- https://www.juridice.ro/655325/supravegherea-tehnica-in-lumina-noilor-solutii-ale-curtii-
constitutionale-interpretarea-si-aplicarea-deciziilor-in-materie-ale-instantei-constitutionale.html
11) ,,Implementarea sancțiunilor și măsurilor comunitare, pag 65- 13. Monitorizare electronică’’-
https://rm.coe.int/implementing-community-sanctions-and-mesures-ro/1680a9bf5e

12) LEGEA nr. 217 din 22 mai 2003 (*republicată*)pentru prevenirea și combaterea violenței domestice -
https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/44014
13) LEGE nr. 151 din 13 iulie 2016privind ordinul european de protecţie, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte
normative - https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/180244
14) LEGE nr. 254 din 19 iulie 2013privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele
judiciare în cursul procesului penal- https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/150699
15) HOTĂRÂRE pentru stabilirea aspectelor tehnice și organizatorice privind funcționarea în sistem pilot, precum și a celor
privind operaționalizarea Sistemului informatic de monitorizare electronică_
https://webapp.mai.gov.ro/frontend/documente_transparenta/433_1644425422_Proiect.pdf
16) Revista Pro Lege MINISTERUL PUBLIC PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE ,,
http://revistaprolege.ro/una-din-problematicile-punerii-executare-mandatelor-de-supraveghere-tehnica/”

A. Intelligence ,, Spionajul clasic in era tehnologiei Surse de informații tehnice TECHINT,, oferă informația aproape
instantaneu și aduc capabilități care păreau science-fiction acum câțiva ani. De exemplu, programul „XKeyscore“ al
NSA, ar fi permis căutarea printr-un număr uriaș de date, captate din baze de date ale poștei electronice, conversații
online sau istoria browser-ului

Pagina 8
i
Intelligence ,, Spionajul clasic in era tehnologiei Surse de informații tehnice TECHINT,, oferă informația aproape
instantaneu și aduc capabilități care păreau science-fiction acum câțiva ani. De exemplu, programul „XKeyscore“ al
NSA, ar fi permis căutarea printr-un număr uriaș de date, captate din baze de date ale poștei electronice, conversații
online sau istoria browser-ului