Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Trăim în secolul vitezei şi comunicăm în viteză. În ultimul deceniu tehnologia internet a transformat
multiple fațete ale vieții sociale în toate țările. O preocupare însemnată a societăţii actuale o constituie
internetul ca mijloc de comunicare şi informare în masă dar și impactul lui asupra tinerilor.
Rețele de socializare fie că acceptăm, fie că nu, reprezintă un pilon important în viața omului. De aceea
limbajul tinrilor este ,,presărat’’ cu neologisme, aspecte pictografice al mesajelor (smile-urile), trunchieri
si acronime.
Trăim după sloganul: Nu ai Facebook, nu exiști. La cum arată astăzi internetul, ne este greu să ne
imaginăm viața fără Facebook.
Dar cum a reușit Facebook să ajungă nr 1? În primul rând datorită profilurilor prietenoase. Apoi
datorită medodei simple de încarcare a filmelor pe site. Din aprilie 2011 Facebook permite comunicarea
audio între persoane, iar câteva luni mai târziu sunt disponibile apelurile video. În acest moment facebook este
una dintre cele mai răspândite rețele sociale din lume. Facebook-ul reprezită imaginea realității zilelor noastre,
este un însoțitot al vieții de fiecare zi exercitând o influență covârșitoarea asupra opiniei publice, nu este doar
un loc de distractie si educatie, este si un loc unde poti face afaceri, sa strangi fonduri, sa-ti promovezi o teorie
sau inventie, poti strange oameni pentru activitati, spre exemplu programele de voluntariat, poti chiar si sa ai
un job online.
Unul din aspectele remarcabile ale Facebook-ului constă în caracterul său deschis și interactiv în care
toată lumea poate avea un cuvânt de spus, este atractiv grație permeabilității sale:
Menții legătura cu prietenii și familia
Știi ce se întâmplă în oraș.
Afli orice despre oricine.
Îți faci ordine în gânduri prin intermediul wall-ului.
Aflare feed-back de la multe persoane foarte rapid legat de ceva ce vrei să faci sau despre un lucru pe
care vrei sa-l cumperi.
Desfășurarea de campanii de strangeri de fonduri, campanii electorale sau campanii de orice fel, într-
un mod mai facil.
Activitatea preferată a utilizatorilor de internet este comunicarea cu ceilalți. Pe parcursul anilor în
care socializarea pe Internet a devenit tot mai populară printre tineri, aceștia au început să-și formeze un
limbaj specific. Astfel cuvintele abreviate, sau acronimele devin un mister pentru cei ce nu le cunosc înțelesul.
Pentru copii şi mai ales pentru adolescenţi, acronimele sunt foarte atractive datorită „noutăţii” lor. Deseori ei
vor să nu fie înţeleşi de părinţii care, dacă le-ar cunoaşte fiecare mişcare, cu siguranţă le-ar impune anumite
restricţii.
Pentru a scoate în evidență un mesaj, pentru a da un aspect mai semnificativ tinerii optează pentru:
Aceasta este cea mai bună modalitate de a exprima stările de spirit într-un mesaj. Introducerea
limbajului nonverbal, adică a elementelor picturale este un fenomen care simplifică şi standardizează
procesul comunicativ, putând permite exprimarea universală a emoţiilor.
Un SMS pare sec dacă nu are cel puţin un emoticon. Iar un simplu salut pe Facebook capătă o cu totul
altă nuanţă dacă este însoţit de un „zâmbăreţ".
Oamenii de ştiinţă spun că nu este nimic greşit în asta. Folosirea emoticoanelor este ca un joc pentru creier. Nu
este atât de uşor să sintetizezi şi să exprimi rapid o informaţie. În plus, cel care primeşte simbolul, îl percepe în mod
natural, ca pe o faţă care transmite o emoţie. Cu toate că reprezintă o plăcere să faci schimb de păreri, de
comentarii sau de poze, toate aceste lucruri trebuie făcute echilibrat și nu în exces .
Relația tinerilor lor cu Facebook-ul trebuie să rămână ceea ce umanitatea i-a sortit să fie: un ajutor
prețios în viața de zi cu zi și nu un substitut al acesteia.
În concluzie, apariţia mijloacelor de comunicare on-line a dus într-o oarecare măsură la modificarea
limbajului şi a structurilor de comunicare tradiţionale. Tinerilor le este tot mai ușor să comunice datorită
neologismelor, aspectelor pictografice, trunchierilor si acronimelor dar în același timp le este tot mai greu
să construiască enunţuri şi texte, astfel încât cerinţele unei comunicări oficiale par să nu aibă legătură cu
deprinderile de vorbire cotidiene. Totuşi, aşa cum spunea Wittgenstein : „Limitele lumii mele sunt limitele
limbajului meu.”, modul de a înţelege lumea, de a reflecta asupra ei şi de a se dezvolta în lume este dependent
de nuna stăpânire a limbajului, de aceea profesorul are un rol major în cultivarea limbii corecte.