PEDIATRIE

STUDIU DE CAZ - COPIL FEBRIL

Numele : B.

Prenumele: A.

Vârsta: 3 ani şi 8 luni

Domiciliul: Bucureşti / Sector 1

Mama: B. V. - ocupaţia: casnică; vârsta: 25 ani

Tatăl: B. N. – ocupaţia: şomer; vârsta: 28 ani

Pe data de ………………………se internează în secţia Pediatrie a Spitalului Elias cu diagnosticul de Angină

pultacee.

La internare copilul prezintă:

- febră ridicată 39,9 grade C;

- vărsături;
- anorexie;
- disfagie;
- sete;
- dispnee = 40 R /min.;
- tahicardie = 135 P / mm;
Copilul acuză dureri abdominale, cefalee.

La examenul clinic al copilului se constată:

- limba saburală, prezintă halenă fetidă;

amigdalele sunt roşii, acoperite de un depozit alburiu
- ganglionii submaxilari, la palpare şi de pe laturile gâtului sunt inflamaţi, înduraţi, sensibili şi
dureroşi.

- amigdalele sunt roşii, acoperite de un depozit alburiu.

Nr. Diagnostic de
Nevoia Obiective Intervenţii Evaluare
crt nursing

1 Nevoia de a Hipertermie Ora 09.30. Pacientul să -Împachetez bolnavul cu Ora 10.00.

menţine manifestată prin nu mai prezinte febră cearceafuri umede. -
temperatur febră datorită în următoarele 30 de Administrez un medicament Pacientul nu
a corpului în procesului infecţios min. antitermic (algocalmin, mai prezintă
limite paracetamol, supozitoare) la febră
normale indicaţia medicului

2 Nevoia de Dificultate în Ora 10.00. Pacientul să -Ajut şi aşez bolnavul intr-o Ora 10.30.
ca respira şi respiraţie şi prezinte respiraţie poziţie care sa-i favorizeze
a avea o circulaţie îmbunătăţită în decurs respiraţia, poziţia semişezândă. Pacientul şi-a
circulaţie manifestată prin îmbunătăţit
 adecvată tahipnee şi de 30 de min. -Administrez tratament respiraţia
tahicardie, datorită medicamentos la indicaţia
hipertermiei medicului.

- Administrez oxigen prin

mască.

3 Nevoia de a Incapacitatea de a Ora 11.00. Pacientul să - susţin fizic bolnavul, îl aşez in Ora 14.00
bea şi de a bea şi de a mânca fie echilibrat nutriţional poziţie semişezânda. aduc
mânca manifestată prin alimentele şi lichidele la patul Bolnavul se
disfagie datorită pacientului, ajut copilul să hidratează şi
procesului infecţios mănânce alimente semisolide mănâncă
(piure de legume, iaurt şi fructe corespunzător
bine coapte). calitativ şi
cantitativ
vârstei sale.

4 Nevoia de a Deshidratarea Ora 13.00. Pacientul să - Susţin fizic bolnavul, aşez Ora 15.00.
elimina manifestată prin fie capabil să nu mai pacientul în decubit lateral cu
vărsături datorită prezinte deshidratare capul într-o parte şi aduc tăviţa După 2 ore
procesului infecţios în 2 ore renală lângă gură, bolnavul nu
mai prezintă
- Îi administrez lichide: ceai de semne se
tei, apă minerală la deshidratare.
temperatura camerei.

- La indicaţia medicului
administrez o fiolă de
metoclopramid.

5 Nevoia de a Postura inadecvată Ora 16.00 Pacientul să -Aerisesc camera pacientului; la Ora 17.00
se mişca manifestată prin se poată mişca adecvat indicaţia medicului administrez
dificultatea de a se vârstei sale în decurs calmante, ajut copilul să se Pacientul se
mişca datorită de o oră. mişte câţiva paşi. mişcă
cefaleii corespunzător
vârstei sale.

URGENTE

III. STUDIU DE CAZ

Pacient cu corp străin ocular ce pluteşte pe faţa internă a pleoapei inferioare

Corpi străini care pot afecta ochiul → Fragmente de lemn. Cotor de plante. Spini. Ace. Sticlă. Nisip.
Bucăţi de piatră. Cărbune. Zgură. Metale (Zn, Mg, Pb, Cu). Insecte

Manifestări de dependenţă. Senzaţia de corp străin sub pleoapa superioară . Zgârieturi. Lăcrimare.
Fotofobie Durere. Ochi iritat. Ochi roşu. Durere. Lăcrimare abundentă. Fotofobie. Acuitate vizuală
scăzută.

Intervenţii de urgenţă

Urgenţă majoră! - Se face anamneză amănunţită la domiciliu sau la locul accidentului.

Se instituie intervenţiile de urgenţă. Ce trebuie făcut? Nu permiteţi victimei să se frece la ochi. Spălaţi-vă
mâinile cu apă şi săpun înaintea examinării. Examinaţi ochiul cu grijă. Trageţi cu blândeţe de pleoapa
inferioară şi ţineţi-o aşa câteva momente pentru a se declanşa lăcrimarea ce ar putea îndepărta
particula străină. Dacă totuşi particula nu a fost îndepărtată, umpleţi o pipetă cu apă călduţă şi picuraţi
apa în ochi după tehnica spălăturii oculare. Dacă nu aveţi la îndemână o pipetă puteţi folosi şi un pahar.
Dacă nu reuşiţi nici aşa îndepărtarea corpului străin, trageţi uşor pleoapa în jos pentru a-l putea vedea
după care încercaţi îndepărtarea particulei cu batista sau o bucată de pânză sau şerveţel igienic. Dacă
murdăria nu este vizibilă pe faţa interioară a pleoapei inferioare uitaţi-vă pe faţa internă a pleoapei
superioară şi procedaţi ca mai sus. Dacă particula rămâne totuşi pe loc, se va acoperi ochiul cu o
compresă sterilă şi se va solicita consult de specialitate.

Cum procedăm pentru îndepărtarea unei particule? Când particula se află pe faţa internă a pleoapei
superioare se aşează victima în poziţia şezând, cu capul aplecat pe spate, cu privirea în sus sau în
decubit lateral. Se aşează sub ochi, lipită de obraz, o tăviţă renală ce va fi susţinută de bolnav sau de
către un ajutor. Se trage de genele pleoapei superioare în afară şi în jos. Când pleoapa este trasă în jos
se aplică în spatele pleoapei, orizontal, un băţ de chibrit sau un capăt de şerveţel împăturit, după care se
întoarcă pleoapa superioară peste acest băţ, trăgând de gene în sus. Se îndepărtează particula cu grijă cu
ajutorul colţului unei batiste înmuiate în apă sau cu o bucată de pânză sau şerveţel igienic.

Avertisment! Nu încercaţi niciodată îndepărtarea corpului înfipt în globul ocular. Acoperiţi cu blândeţe
ambii ochi pentru a nu se mişca globii oculari care au mişcări sincrone. Solicitaţi de urgenţă consult de
specialitate în astfel de cazuri. Pe timpul transportului victima va fi ţinută în decubit dorsal. Particulele ce
rămân plutind în interiorul pleoapei pot fi îndepărtate cu multă prudenţă. Se asigură transport rapid la
un serviciu de specialitate.

În spital se fac examinări pentru confirmarea prezenţei corpului străin – oftalmoscopie, radiografie,
simplă faţă şi profil, radiografie cu lentilă comberg, ecografie bidimensională ce permite localizarea
corpului străin chiar în masa de sânge intravitrean.

Corpii străini conjunctivali şi corneeni de sub pleoapa superioară neinclavaţi se extrag uşor prin
întoarcerea pleoapei şi ştergere cu tampon de vată sau prin spălare abundentă a sacului conjunctival cu
apă sau o soluţie dezinfectantă (oxicianură de mercur 1/6000).
Intervenţii după extragerea corpului străin. Se instilează epitelizante şi dezinfectante. Ochiul se
pansează câteva zile. Local se administrează midriatice, iar pe cale generală se administrează
antiinflamatoare necortizonice (cortizonul împiedică epitelizarea), calmante, antalgice (Algocalmin).
Probleme de Evaluarea intervenţiilor de
Obiective de Intervenţii de îngrijire
îngrijire îngrijire îngrijire aplicate

Nelinişte – Liniştirea – Se face anamneza amănunţit. – Pacientul este liniştit şi

bolnavului – Se explică bolnavul tehnica. colaborează cu asistenta.
Durere – Se solicită pacientului să nu-şi frece
ochiul
Senzaţie de – Aşezarea – Se aşează bolnavul în poziţia – Pacientul păstrează
arsură bolnavului în şezând, cu capul aplecat pe spate, cu poziţia indicată.
poziţia necesară privirea în sus sau în decubit lateral.
Lăcrimare intervenţiei – Ochiul sănătos va fi protejat cu o
compresă sterilă.
Roşeaţa
– Se aşează sub ochi, lipită de obraz,
ochiului o tăviţă renală ce va fi susţinută de
bolnav sau de către un ajutor.
Sensibilitate la
– Îndepărtare – Corpii străini conjunctivali şi – Se poate vizualiza corpul
lumină a corpului străin corneeni de sub pleoapa superioară sau străin fie pe tampon, fie în
inferioară, neinclavaţi, se extrag uşor lichidul de spălătură.
prin întoarcerea pleoapei şi ştergere cu
tampon de vată sau prin spălare
abundentă a sacului conjunctival cu apă
sau o soluţie dezinfectantă (oxicianură
de mercur 1/6000)
– Îngrijirea – Profilaxia tetanosului – Îndepărtarea corpului
pacientului – Transport urgent la serviciu de străin ocular trebuie făcută
după specialitate. în primele 8 ore de la
îndepărtarea – Se instilează epitelizante şi accident pentru a nu se
corpului străin dezinfectante compromite vederea.
– Ochiul se pansează câteva zile
– Local se administrează midriatice
– Pe cale generală se administrează
antiinflamatoare necortizonice
(cortizonul împiedică epitelizarea),
calmante, antalgice (Algocalmin)
– Prevenirea – Se recomandă: – O bună educaţie pentru
accidentelor  Ochelari de protecţie. sănătatea vederii previne
oculare  Combaterea jocurilor accidentele nedorite.
periculoase (cu arcuri şi săgeţi, cu ace,
bolduri, obiecte ascuţite)
 Control oftalmologic
periodic.
 Educarea populaţie pentru
păstrarea sănătăţii oculare
GERIATRIE
STUDIU DE CAZ

Un celibatar de 93 de ani este admis la un centru de recuperare după o perioadă de spitalizare.

Pacientul are diagnosticul medical de Limfom malign şi o stare de nutriţie precară. Nu a făcut
chimioterapie întrucât boala a fost depistată într-un stadiu avansat.

Prezintă o escară adâncă de 2.5 cm în regiunea sacrată. Este neputincios, are nevoie să fie hrănit dar
este orientat în timp şi spaţiu şi în raport cu alte persoane. Este purtător de sondă à demeure. Rudele
sale sunt verii primari şi nepoatele de veri primari. În timpul spitalizării el şi-a exprimat adesea dorinţa
de a muri: „lăsaţi-mă în pace, lăsaţi-mă să mor”. Acest lucru l-a declarat şi în momentul admiterii sale în
Centrul de recuperare. Se plânge din când în când de dureri generalizate care sunt calmate prin injecţii.

Pacientul se încadrează în categoria de vârstă a longevivilor.

Elementele care necesită supravegherea atentă şi permanentă sunt:

- escara sacrată: aspect, evoluţie

- punctele de sprijin (proeminenţele osoase pentru a identifica la timp semnele premonitoare
pentru alte leziuni de decubit.
- sonda à demeure şi punga colectoare: racordul, poziţia declivă a pungii, tubul de legătură, să nu
fie cudat sau presat de greutatea bolnavului
- caracteristicile urinei colectate în pungă: culoare, aspect, cantitate
- meatul urinar: să nu fie roşu, edemaţiat.
- funcţiile vitale şi vegetative: Tº, P, T.A., R, diureză, scaun
- comportamentul (apatic, somnolent, obnubilat), somnul bolnavului
- caracteristicile durerii: localizare, intensitate, caracter, durata, factori declanşatori, condiţii de
ameliorare

Priorităţi de îngrijire:

- calmarea durerii şi ameliorarea confortului

- comunicarea cu bolnavul pentru a-şi accepta condiţia
- creşterea stimei de sine
- ameliorarea stării de nutriţie

Diagnostice de Nursing şi intervenţii:

1. Alterarea stării de sănătate legată de procesul terminal şi de moartea iminentă, manifestată prin
dureri generalizate şi verbalizarea dorinţei de a muri.

Intervenţii:
- se explorează împreună cu pacientul afirmaţiile sale legate de dorinţa de a muri
- se verifică cât timp gândeşte pacientul că va mai rămâne în viaţă
- se identifică reţeaua de susţinere a pacientului (veri primari, nepoate); se verifică dacă mai
păstrează relaţiile de rudenie cu aceştia
- se evaluează nevoile spirituale ale pacientului
- se obţin informaţii legate de ritualul (aranjamentele funerare) la care se aşteaptă
- se verifică dacă pacientul a dat dispoziţii testamentare

2. Alterarea confortului legată de durere, de constrângerile fizice, manifestată prin verbalizarea stării
alterate.

Intervenţii:

- se evaluează intensitatea durerii pe o scală de la 1 la 10

- se adaptează tipul şi doza de analgezic la aceasta conform prescripţiei medicului
- se testează alte modalităţi de alinare a durerilor: contactul fizic terapeutic, electrostimularea
transcutanată
- se observă faciesul (masca facială a durerii) şi comportamentul bolnavului

3. Alterarea integrităţii pielii legată de pierderea mobilităţii şi de degradarea fizică, manifestată prin
escară adâncă în regiunea sacrată (plagă de 2,5 cm. adâncime).

Intervenţii:

- se evaluează plaga: aspect, adâncime, grad de poluare

- se aplică protocolul de îngrijire adecvat tipului de plagă,
- se utilează patul cu o saltea antidecubit
- se schimbă poziţia bolnavului după un orar fix, de regulă la interval de o oră şi jumătate
- se menţine pielea curată şi uscată
- se fac fricţiuni şi masaje pentru activarea circulaţiei
- se aplică, pe punctele de sprijin, unguente gen barieră şi se observă cu atenţie zonele în timpul
mobilizării bolnavului
- se evaluează zilnic starea tegumentelor şi a mucoaselor

4. Alterarea nutriţiei legată de procesul terminal, de incapacitatea de a se alimenta, manifestată prin

scădere în greutate, paloarea tegumentelor şi mucoaselor, neputinţă

Intervenţii:

- se face zilnic bilanţul intrări – ieşiri şi se notează în fişa pacientului

- se obţine o evaluare a stării nutriţionale a pacientului de către un specialist (dietetician)
- se discută cu pacientul pentru a identifica care sunt alimentele şi băuturile preferate
- se oferă alimentele preferate şi se încearcă stimularea apetitului prin mijloace medicale dar şi
gastronomice
- se evaluează zilnic starea de nutriţie (greutate, reprezentarea ţesutului muscular, tomusul şi
rezistenţa musculară)

Evaluarea rezultatelor după 3 zile:

Pacientul nu mai acuză dureri, este orientat auto şi allopsihic.

Escara de decubit nu s-a agravat.

Bătrânul şi-a conservat greutatea pe care o avea la venirea în Centrul de recuperare.

A fost evaluat de un nutriţionist.

S-a luat legătura cu rudele care l-au vizitat.

Pacientul a participat la pregătirile terminale.

ONCOLOGIE
Studiu de caz

Pacient cu cancer bronhopulmonar

 Culegerea datelor:
o date relativ stabile: informații generale (nume, vârsta, sex, stare civilă, domiciliu etc.),
caracteristici individuale (religie, ocupație), obiceiuri (alimetație, ritm de viață), evenimente biografice
(boli anterioare, sarcini, intervenții chirurgicale, accidente), elemente fizice/reacționale (grup sanguin,
alergii, proteze), rețeaua de susținere a pacientului (familie, prieteni);
o date variabile: stare fizică (respirație, puls, TA, temperatură, apetit, eliminare, somn, mișcare,
inflamații, intensitatea durerii, reacții la tratament), condiții psiho-sociale (anxietate, confort, depresie,
autonomie, comunicare ș.a.);
o manifestări de dependență:
- tuse precoce, continuă, rebelă la tratament, expectorație (muco-purulentă sau hemoptizie),
dispnee, dureri toracice;
- scădere în greutate, inapetență, greață;
- febra, paloare, oboseală;
- cefalee, tulburări vizuale, tulburări de echilibru sau paralizii;
- anxietate.

 Identificarea problemelor de dependență (P) și a surselor de dificultate (E). Stabilirea

obiectivelor (O) și a intervențiilor cu rol propriu (Ip) și delegat (Id):

P: Respirație ineficientă din cauza procesului.

E: Proces neoplazic bronho-pulmonar. Proces inflamator al căilor respiratorii. Obstrucție a căilor
respiratorii. Fumat/contact cu substanțe cancerigene.

O: Menținerea unei respirații eficiente.

Ip: - asigurarea condițiilor de mediu;

- asigurarea repausului la pat;

- evaluarea intensității durerii toracice;
- observarea tusei și a expectorației (colectare corespunzătoare);
- supravegherea respirației (măsurare/notare);
- menținerea poziției semișezând în caz de dispnee;
- asigurarea pozițiilor de drenaj postural în caz de dificultate în eliminarea expectorației;
- efectuarea educației pentru sănătate privind îndepărtarea factorilor etiologici (renunțarea la
fumat, schimbarea locului de muncă în cazul contactului cu substanțe cancerigene), utilizarea batistelor
de unică folosință și colectarea corectă a sputei.
Id: - participare la examenul clinic;

- recoltarea sputei pentru examenul de laborator;

- participare la bronhoscopie, radiografie toracică, tomografie;
- participare la spirometrie, electrocardiogramă, examen ORL;
- administrarea citostaticelor (oral, parenteral sau participare la administrare locală): Cisplatin,
Vincristine, Carboplatin etc.;
- participare la radioterapie;
- oxigenoterapie la nevoie;
- pregătire pentru intervenția chirurgicală.
P: Alimentație deficitară.

E: Greață, febră.

O: Pacientul să fie echilibrat nutrițional.

Ip: - măsurarea și cântărirea pacientului;

- asigurarea regimului de cruțare, frecvent fără proteine animale (hipoproteic din cauza
inapetenței selective pentru carne);
- lămurirea pacientului privind necesarul de legume și fructe precum și aportul suplimentar de
lichide în timpul chimioterapiei;
- stimularea apetitului (prezentarea atrăgătoare a alimentelor);
- explicarea importanței exercițiilor respiratorii periodice (atât pentru îndepărtarea senzației de
greață dar și pentru o mai bună oxigenare).
Id: - participare la ecografia abdominală;

- administrare de antiemetice;
- hidratare parenterală;
- vitaminoterapie conform prescripțiilor.
P: Hipertermie.

E: Procesul inflamator (infecția căilor respiratorii, pneumonii).

O: Pacientul să prezinte temperatura corporală în limite normale.

Ip: - asigurarea mediului adecvat, ferit de curenți de aer, cu temperatură constantă;

- măsurarea/notarea temperaturii;
- hidratare corespunzătoare;
- ștergerea tegumentelor de transpirații;
- asigurarea lenjeriei curate de pat și de corp;
- învelirea/încălzirea pacientului;
Id: - recoltarea sângelui pentru examenele de laborator;

- administrarea analgezicelor antiinflamatoare: Brufen, Indocid, Fenilbutazonă

- antibioterapie conform prescripțiilor.
P: Somn perturbat calitativ și cantitativ.

E: Durere toracică, dispnee, febră, anxietate.

O: Pacientul să beneficieze de un somn adecvat calitativ/cantitativ.

Ip: - asigurarea condițiilor adecvate pentru odihnă: liniște, cameră aerisită, curată, semiobscuritate;

- supravegherea perioadelor de odihnă/somn;

- explicarea efectului benefic al diverselor „trucuri”: ingestia unui pahar de lapte cald înainte de
culcare, plimbări scurte, exerciții respiratorii;
Id: - administrarea sedativelor prescrise.

P: Comunicare senzoro-motorie inadecvată.

E: Proces tumoral, metastaze.

O: Menținerea unei comunicări cât mai bune pe plan senzoro-motor.

Ip: - realizarea unei comunicări adecvate (aplicarea corectă a tehnicilor de comunicare): ascultare
atentă/activă, verbalizare, repetare, explicare, tăcere, concluzionare etc.;

- supraveghere generală pentru depistarea eventualelor pareze, paralizii, tulburări vizuale și/sau
de echilibru (informarea medicului);
- însoțirea pacientului la cabinetele de investigații, la sala de tratamente, la sala de mese, la baie.
Id: - participare la examenul neurologic;

- participare la efectuarea tomografiei cerebrale.

P: Anxietate.

E: Percepere viitorului, spitalizare, cunoștințe insuficiente despre boală

O: Diminuarea gradului de anxietate. Pacientul să fie echilibrat psihic.

Ip: - informarea pacientului privind afecțiunea, necesitatea spitalizării;

- lămurirea pacientului privind importanța tratamentului, respectarea repausului, a regimului

igieno-dietetic;
- favorizarea unei comunicări eficiente (exprimarea neliniștilor, temerilor);
- pregătirea psihică a pacientului pentru tehnicile și manoperele medicale.
Id: - administrarea anxioliticelor prescrise.

P: Risc de complicații (infecțioase, cardio-vasculare, pulmonare, neurologice, osoase).

E: Proces neoplazic/inflamator, vârstă, oboseală, imunitate scăzută.

O: Diminuarea gradului de risc de complicații.

Ip: - asigurarea mediului securizant și de protecție;

- explicarea/lămurirea pacientului asupra evoluţiei bolii

- respectarea măsurilor de asepsie/antisepsie;
- evitarea suprasolicitărilor fizice și psihice;
- aplicarea mãsurilor de prevenire a escarelor;
- mobilizare periodicã și hidratare adecvatã pentru prevenirea constipației;
- supraveghere generală pentru depistarea eventualelor manifestări care semnalează apariția
unor complicații: funcții vitale, tegumente, stare de conștiență, capacitate de comunicare etc.
Id: - participarea la scintigrafia osoasă, biopsia măduvei osoase;

- participare la alte examene complementare: bilanț hepatic, bilanț angiografic;

- administrarea simptomaticelor (derivate morfinice, cortizon, ACTH);
- participarea la tehnicile necesare menținerii funcției respiratorii/circulatorii respirație artificialã,
traheostomie, IOT;
- montarea și supravegherea perfuziei endovenoase;
- administrarea de anticoagulante pentru prevenirea complicațiilor tromboembolice.

INGRIJIRI PALIATIVE

PLAN DE ÎNGRIJIRE-
PACIENT CU COLOSTOMĂ DEFINITIVĂ ÎN URMA UNUI
CANCER ANO-RECTAL OPERAT

Culegere de date:pacientul G.T. în vârstă de 63 de ani a fost operat în urmă cu 4 luni pentru un cancer
ano-rectal; în urma intervenţiei s-a instituit colostoma pentru evacuarea materiilor fecale;pacientul este
căsătorit şi locuieşte împreună cu soţia în aceeaşi casă cu fiul, nora şi cu nepotul în vârstă de 4
ani;prezintă scădere în greutate aprox.12Kg,anorexie,oboseală,slăbiciune,durere sub formă de usturime
la nivelul tegumentului peristomal motiv pentru care nu poate fixa punga colectoare;febră 38,6 grade C;
este trist,refuză comunicarea cu apropiaţii,stă izolat în cameră,jenat de mirosul neplăcut de la nivelul
stomei;dacă soţia insistă să se alimenteze devine irascibil,nervos;
-manifestări de dependenţă:durere,scădere ponderală, anorexie, oboseală, slăbiciune,izolare socială,
irascibilitate, nervozitate,sentiment de inutilitate;
Analiza şi interpretarea datelor:
-Durere sub formă de usturime la nivelul tegumentului peristomal;
-Alterarea integrităţii tegumentelor peristomale din cauza naturii iritante a materiilor fecale manifestată
prin înroşirea tegumentului,apariţia de vezicule şi mici ulceraţii;
-Hipertermie din cauza procesului infecţios tegumentar manifestată prin febră moderată,alterarea stării
generale;
-Alimentaţie inadecvată prin deficit din cauza efectului tratamentului chimioterapic manifestată prin
scădere ponderală,oboseală, slăbiciune;
-Comunicare ineficientă la nive afectiv din cauza modificării schemei corporale-existenţa colostomei-
manifestată prin irascibilitate, nervozitate,izolare;
-Frustrare din cauza situaţiei în care se găseşte manifestată prin sentimente de inutilitate, pierderea
libertăţii de acţiune;
-Risc de deshidratare din cauza refuzului de a bea şi a mânca;
Obiective de îngrijire:
-diminuarea durerii,a usturimii
-refacerea integrităţii tegumentelor peristomale pentru a putea utiliza punga colectoare
-scăderea temperaturii la valori normale
-asigurarea unei alimentaţii adecvate stării evolutive a pacientului
-să comunice eficient,să înţeleagă şi să accepte noua situaţie în care se găseşte
-să nu mai prezinte sentimente de frustrare
-să fie hidratat corespunzător,să nu prezinte dezechilibre hidroelectrolitice
Aplicarea intervenţiilor cu rol autonom şi delegat:
-toaletă locală riguroasă ,păstrarea tegumentelor peristomale curate,uscate;
-recoltare de secreţii de la nivelul veziculelor pentru examen bacteriologic;
-aplicare de antiseptice local;
-evitarea aplicării pungii colectoare până la vindecarea completă a tegumentului-stoma se acoperă cu
comprese sterile fixate cu adezivi neiritanţi;
-utilizarea protectorilor cutanaţi-paste , pudre, pansamente locale;
-administrarea de antibiotice pe cale generală conform antibiogramei la indicaţia medicului
-administrarea de antialgice pentru controlul durerii,la indicaţie;
-după refacerea integrităţii tegumentelor,se educă pacientul şi aparţinătorii să păstreze igiena
riguroasă,să utilizeze pungi colectoare adecvate ,protectori cutanaţi,să schimbe pungile colectoare la
timp dar nu foarte des,să epileze firele de păr din jurul orificiului stomal;
-deasemenea trebuie să aibă un regim hidric şi alimentar corespunzător,care să asigure aportul de
vitamine şi săruri minerale,să favorizeze vindecarea,să prevină evoluţia nefavorabilă prin prevenirea
apariţiei complicaţiilor,să consolideze rezultatele terapeutice,să respecte toleranţa digestivă a
pacientului;
-alimentele vor fi alese de către pacient,mesele vor fi în cantităţi mici, dese;
-utilizarea materialelor dezodorizante,pot înlătura mirosul neplăcut; se pot utiliza granule absorbante în
interiorul pungii,şerveţele umede îmbibate cu esenţă de vanilie pentru colostamă şi dezodorizarea
camerei în care locuieşte pacientul;
-administrare de antitermice pentru scăderea temperaturii corporale,păstrarea unei igiene generale
riguroase;
-se comunică cu pacientul şi se explică faptul că după ce se va reface integritatea tegumentelor
peristomale va putea utiliza eficient pungile colectoare şi problema mirosului va fi rezolvată;mai mult
decât atât va putea în timp să-şi regleze orarul eliminărilor intestinale,dacă va respecta dieta şi se va
alimenta şi hidrata corespunzător;în acest fel va putea să-şi reia activităţile pe care le făcea înaintea
operaţiei,va avea libertate de acţiune şi se va putea face din nou util;
-eventual dacă doreşte , va fi pus în legătură cu pacienţi care au suferit aceeaşi intervenţie ,purtători de
colostomă care au reuşit să depăşească toate aceste probleme şi respectând îndrumările , şi-au reluat
activitatea;

URGENTE
CAZ clinic

Culgerea datelor:
Nume:
Sex:
Vârsta: 84
Domiciliul:
Ocupația:

B. Anamneza:
a. Antecedente heredo-colaterale: în familie există istoric HTA
b. Antecedente personale fiziologice și patologice: instalarea pubertății la 15 ani,
menopauza la 52 ani, HTA de la 48 ani
c. Condiții de viață și muncă: satisfăcătoare
d. Comportamente: nu fumează, nu bea cafea
e. Medicația administrată înaintea internării: Tertensif 1 tb/zi, Nebilet 5mg 1 tb/zi

C. Istoricul bolii: bolnava se afla în curtea gospodăriei când a amețit și a căzut, prinzându-și
antebrațul sub greutatea corpului. Se prezintă în aceiași zi la UPU Vâlcea, urmând a fi
internată pentru tratament și investigații de specialitate. Fiind supusă examinărilor clinice
şi paraclinice (radiografie faţă şi profil a antebraţului stâng) s-a decis internarea în secţia
de Ortopedie a Spitalului Judeţean de Urgenţă Vâlcea, pentru aplicarea tratamentului
corespunzător.

D. Examenul clinic general:

-stare generală: alterată
-stare de nutriție: satisfăcătoare
-facies: palid
-tegumente și mucoase: palide
-aparat respirator: torace normal conformat, sonoritate pulmonară, murmur vezicular prezent
-aparat cardio-vascular: aria matității cardiace în limite normale, șoc apexian în spațial V i,c
stâng, zgomote cardiace ritmice;
-aparat digestiv: abdomen suplu, elastic, fără puncte sensibile, tranzit intestinal normal;
-aparat uro-genital: loji renale libere, micțiuni spontane nedureroase;
-SNC: bolnava este orientată temporo-spațial;

E. Investigații efectuate:
1. EKG – arată HTA sistolică, cu TA=180/100 mm Hg, AV=90 ritmice
2. Examen radiologic – radiografie antebraț drept – fractură distală de radius
3. Analize de laborator

VALORI OBȚINUTE VALORI NORMALE

HEMOLEUCOGRAMA
HGB 14,3 g/Dl HGB 12-17,50 g dL
HCT 39 % HCT 36-50%
WBC 3,60x10 /Ul WBC 3
3,60-10x10 /uL 3

PLT 200x10 /Ul PLT 3

150-450x10 /uL 3
 COAGULARE
AP 98% AP 82,4-136,6%
INR 1,12 INR 0,81-1,13
APTT 28sec APTT 23,9-32,2 sec
BIOCHIMIE
UREE 11 mg/dl UREE 10-50mg/dl
GLICEMIE 99 mg/dl GLICEMIE 70-105mg/dl
CREATININA 1,08mg/dl CREATININĂ 0,72-1,25mg/dl
SEDIMENT URINAR: celule epiteliale foarte rare, leucocite rare

4. S-a instituit următorul tratament preoperator și postoperator:

- antibiotic: Gentamicină 40g/12ore, timp de 5 zile
- analgezice: Algocalmin 2 f/zi, Tador 2 f/zi
- anticoagulante. Clexane 8000 1f/zi, timp de 5 zile, s.c.

5. Protocol operator 16.01.2020, intervenție chirurgicală pentru reducerea și fixarea fracturii de

olecran cu deplasare:
- anestezie: Markaina 5%, novocaina 1 fl
- tratament intraoperator: glucoză 5% 1 fl, ser fiziologic 3 fl

După operație se imobilizează în aparatul ghipsat prevăzut cu fereastră pentru toaleta

plăgii și i se face și radiografie de control antebraț drept (fața și profil.)
Evoluția postoperatorie este favorabilă cu stare generală bună, afebrilă.
Tumefierea locală retrocedează parțial, continuă antibioterapia și refrigerație locală. La 7
zile de la operație tumefierea retrocedează aproape complet, plagă este pe cale de cicatrizare, se
face pansament, se sistează antibioticele.
I se scot jumătate din firele de sutură, iar în zilele următoare evoluția plăgii este
favorabilă (cicatrizată), edemul și hiperemia retrocedează. Se scot restul de fire, se face
pansament și se schimbă aparatul ghipsat.
Bolnava se externează pe data de 18.03 2020 cu următoarele recomandări:
 menținerea aparatului ghipsat 12 săptămâni;
 control ortopedic 1-4-8-12 săptămâni;
 respectarea regimului hiposodat (HTA).

Diagnostic la internare: fractură radius dreapta

Motivele internării: dureri și impotență funcțională totală la nivelul antebrațului drept

PREOPERATOR

NR NEVO PROBLE MANIFES SURSE DE DIAGNOS OBIECT INTERVE EVALU

. IA MA TĂRI DE DIFICULT TIC IVE NȚII ARE
CR DEPENDE ATE NURSING NURSING
T NȚĂ
1. Nevoia Durere Facies Proces Durere Ameliorar Autonome: Durerile
de a acută la crispat, palid inflamator acută ea durerii - asigurarea se
evita nivelul Gemete Anxietate unei poziţii ameliorea
pericol antebrațul comode, ză
ele ui drept adecvate datorită
- calmarea medicație
pacientei i
- asigurarea analgezic
 condiţiilor e
de confort
în salon:
temperatura
camerei
maxim
20ºC, salon
aerisit,
lenjerie
curatã de
pat şi de
corp
- urmãrirea
și notarea
funcţiilor
vitale în
F.O.
- îndepãrtez
factorii
agravanţi
- asigur un
climat
liniştit
Delegate:
- recoltez
sânge
pentru
probele de
laborator
-
administrar
ea de
antalgice
(Tador 1
fiolă i.v.)
Frica de Agitație Neacceptare Deficit de Diminuar Autonome: Pacienta
intervenți Neliniște a bolii autoîngrijir ea fricii - manifestă
e Neputință e identificare o
chirurgica a, împreună reducere
lă cu pacienta, a
a cauzelor neliniștii
fricii,
natura și
intensitatea
ei
-furnizez
informații
precise și
clare cu
privire la
natura
îngrijilor
care
urmează

POSTOPERATOR

NR NEVOI PROBL SURSE DE MANIFES DIAGNO OBIECTI INTERVE EVALU

. A EMA DIFICULT TĂRI DE STIC VE NȚII ARE
CR ATE DEPENDE NURSIN NURSING
T. NȚĂ G
1. Nevoia Dificultat Anestezie Modificarea Bolnava Pacienta sa Autonome: După 2
de a e de a generală amplitudinii prezintă prezinte o -așezarea ore
respira respira Durere respiratorii insuficienț bună bolnavei în postopera
și de a Dispnee: Mediu Bradipnee ă respirație. decubit to-rii,
avea o 15r/min necunoscut Dificultatea respiratori Ritm dorsal, fără pacienta
bună de a respira e normal: pernă are o
circulați datorită 16-18 - respirație
e anesteziei r/min informarea normală
generale pacientei R=18
despre r/min
starea Rezultate
actuală și o de
încurajez laborator:
să facă HB=12%
exerciții Ht=34%
respiratorii
-aplicarea
pungii cu
gheață pe
plaga
operatorie
învelită în
prosop
uscat
-măsurarea
și notarea
respirației
în F.O., în
primele 2
ore
postoperato
rii la 15
min, apoi
la 30 min
și în
următoarel
e 6 ore la 1
oră.
Delegate:
-
adminstrar
ea de
perfuzii cu
ser
fiziologic
1000 ml și
glucoză 5
1500ml
-recoltarea
de probe
hematologi
ce pentru
depistarea
unei anemii
postoperato
rii
Circulație Sângerare Tegumente Insuficienț Pacienta să Autonome: Pacienta
inadecvat în timpul modificate, ă prezinte o -aplicarea are
ă intervenției reci, palide circulatori circulație tehnicilor TA=130/
 TA=160/ chirurgicale e adecvată de 75
90 mmHg Emoții, favorizare mmHg
AV=80b/ nesigurantă a AV=75
min circulației, b/min
exerciții
pasive,
masaj
Delegate:
-
administrez
Furosemid
1 fiolă i.v.
2. Nevoia Dureri la Durere Dependentă Durere Calmarea Autonome: - în urma
de a nivelul Anxietate temporar durerii - aplicarea mãsurãto
evita antebraţul Plagă de ri-lor
pericole ui drept operatorie comprese luate,
le reci pe dupã
fruntea câteva
bolnavei ore
pentru bolnava
combaterea nu mai
cefaleei prezintã
- durere de
supraveghe intensitat
rea poziţiei e mare
bolnavei
cât şi
expresia şi
paloarea
feței, a
unghiilor
-
supraveghe
rea
perfuziei
cu care a
venit de la
salã de
operaţie
- asigurarea
confortul
necesar, o
poziţie cât
mai
comodã
- poziţie
decubit
dorsal fãrã
pernã 24h
după
anestezie
- urmãrirea
funcţiile
vitale
Delegate:
- urmãrirea
FO şi, la
indicaţia
medicului,
administrar
ea bolnavei
 antialgice:
algocalmin
3x1/zi
- funcţii
vitale:
P=85/min
TA=135/70
mmHg
R=18/min,
tº = 36,9ºC
3. Nevoia Vărsături Efectul Ocazionale, Reacție Pacienta să Autonome: Pacienta
de a anestezicul cu aspect postoperat fie - prezintă
elimina ui transparent, orie echilibrată determinar ameliorar
Diminuarea spumos hidroelectr ea e, nu mai
mobilității Cefalee și olitic și pacientei să varsă,
greață acido- ingere o echilibrat
bazic cantitate ă
suficientă hidroelec
de lichide tro-litic
-
recomanda
rea unei
alimentații
ușoare,
semilichide
, neiritante
-urmărirea
și notarea
în F.O. a
consistențe
i,
aspectului,
mirosuluui,
forței de
proiecție și
frecvența
vărsăturilor
-
administrar
ea orală a
lichidelor,
cu lingurița
-
monitorizar
ea
funcțiilor
vitale și
vegetative
Delegate:
-
administrar
ea de
Adrenostaz
in fiolă 5
ml în
perfuzie
venoasă
lentă
4. Nevoia Dificultat Anxietate Inapetență Deficit de Alimentare Autonome: Pacienta
de a e de a se autoservire a și -observarea se
mânca alimenta hidratarea cauzei hidrateaz
 și de a și hidrata corectă problemei ă și
bea -liniștirea alimentea
pacientei ză corect
-educarea
pacientei
cu privire
la alim
-servesc
pacienta cu
alimente la
temperaturi
moderate,
la ore
regulate,
respectând
regimul
hiposodat
Delegate:
-pentru
echilibrare
a
hidroeletrol
itică, se
administrea
ză perfuzii
cu vitamine
și ser
glucozat
5. Nevoia Durere la Alterarea Dependență Imobilizar Pacienta Autonome: Bolnava
de a se nivelul integrității temporară ea să-și -învațarea înțelege
mișca și antebrațul aparatului Plagă antebrațul mențină pacientei nevoia
de a ui locomotor operată ui drept poziția care este aparatulu
avea o Imobiliza Anxietate indicată de postura i gipsat
bună re în medic adecvatã Nu au
postură aparat pentru apărut
gipsat evitarea deformări
durerilor şi articulare
pentru o
vindecare
corectă şi
rapidă
-
planificare
a unui
program de
exerciții
împreună
cu
pacienta, în
funcţie de
cauza
imobilizarii
şi de
capacitatea
pacientei
- explicarea
acesteia
necesitatea
efectuării
acestor
exerciții
 - pregãtirea
psihică a
pacientei în
vederea
oricărei
tehnici de
îngrijire
-
mobilizare
a activă a
degetelor
de la mâna
drepată
- redarea
încrederii
pacientei
că
imobilitate
a sa este o
stare
trecătoare
şi că își va
putea relua
activitatea
obișnuită
Delegate:
-
administrar
ea de
calmante
(Mialgin
100 mg
i.m.) cu 30
min.
înainte de
mobilizare
6. Nevoia Dificultat Durere Odihnă Insomnie Pacienta să Autonome: În urma
de a e în a se Salon insuficientă aibă un -asigurarea sedării,
dormi și odihni aglomerat somn liniștii în bolnavul
a se odihnitor salon doarme
odihni -aerisirea
salonului
înainte de
somn
Delegate:
-
administrar
ea de
somnifer
(Diazepam
1 fiolă
seara, i.m.)
7. Nevoia Dificultat Intervenția Plaga Plaga Toaleta Autonome: Bolnava
de a fi ea de a-și chirurgicală operatorie operată zilnică - pregãtirea este
curat și acorda aseptică a bolnavei curată și
de a-și îngrijiri plăgii din punct mulțumit
proteja de igiena de vedere ă de
tegume psihic în persoana
ntele și vederea sa
mucoas efectuării
ele pansament
ului
-
controlarea
pansament
ul dacã este
curat şi
uscat ori de
cate ori
este nevoie
-
supraveghe
rea tubul
de dren
- protejarea
patul cu
muşama şi
alezã
- ajutarea
bolnavei sã
efectueze
toaleta pe
regiuni în
primele
zile de pat
- în
momentul
efectuãrii
toaletei
izolarea
patul
bolnavului
cu un
paravan
- salonul
trebuie sã
aiba usa şi
geamurile
închise.
Delegate:
-
dezinfectar
ea
tegumentel
or din jurul
plăgii cu
tinctură și
alcool prin
mișcări de
ștergere
circulară
din interior
spre
exterior
-curățarea
plăgii cu
antiseptic
-se fixează
pansament
ul prin
bandaj în
spică
 -a II-a zi de
la operație
se suprimă
drenajul
8. Nevoia Creșterea Proces Transpirații Hipertermi Pacienta să Autonome: În urma
de temperatu inflamator abundente e prezinte o -aerisirea îngrijirilo
mnține rii peste (diaforeză) Febră temperatur încăperii r
tempera limite Frisoane moderată ă corporală -asigurarea acordate,
-tura normale (380C) în limite unei dupã 3
corpului normale îmbrăcămi zile
în limite nți lejere a pacienta
normale pacientei prezintã
-servirea de temperat
lichide ura
pentru a corpului
evita în limite
deshidratar normale
ea
-
menținerea
igienei prin
schimbarea
lenjeriei de
corp și de
pat ori de
câte ori
este nevoie
Delegate:
-
administrar
ea de
antitermice
(Algocalmi
n 1 fiola la
8 h, i.m),
antibiotic
(Gentamici
nă 40
mg/12 h)
-notarea în
F.O. a
temperaturi
lor

9. Nevoia Dificultat Aparat Incapacitate Incapacitat Pacienta să Autonome: Bolnava

de a se e de a se gipsat de a-și e de se poată să se - ajută se
îmbrăca îmbraca mișca îmbrăca și îmbrace și bolnavul să îmbracă
și și membrul dezbrăca dezbrace se îmbrace și se
dezbrăc dezbrăca superior singură și să se dezbracă
a dezbrace cu
-bolnavul ajutorul
să poarte o asistentei
îmbracămi medicale
nte lenjeră
10. Nevoia - - - - - - Pacienta
de a comunică
comunic bine și
a înțelege
indicațiil
e
mediculu
 i
11. Nevoia - - - - - - Pacienta
de a își
acționa desfășoar
conform ă
propriil activitățil
or e
conving religioase
eri și citind
valori, cărți de
de a rugăciuni
practica
religia
12. Nevoia Dificultat Durere Dificultatea Deficit în Să Autonome: Pacienta
de a se ea de a Oboseală de a se diversifica participe la - învață să
recrea îndeplini concentra în rea activități descoperire se
activități timpul activității recreative a relaxeze
recreative activității activităților
recreative care o
relaxează
pe pacientă
13. Nevoia - - - - - - Pacienta
de a fi se simte
preocup utilă
at în familiei
vederea
realizări
i
14. Nevoia Cunoștinț Lipsa Cunoștințe Deficit de Pacienta să Autonome: Pacienta
de a e cunoștințel insuficiente cunoaștere înțeleagă -explorarea dovedeșt
învăța insuficien or despre despre recomandă nivelului e că a
cum să- te boala sa boala sa, a rile de dobândit
și măsurilor medicului cunoștințe cunoștinț
păstreze de prevenire al bolnavei, e despre
sănătate modul de boala și
a manifestare tratament
, măsuri ul de
preventive urmat

TEHNICI

BANDAJAREA

Bandajarea=metoda de fixare a pansamentului cu ajutorul unei fesi de tifon de lungimi si latimi

diferite in functie de marimea si caracterul plagii,regiunea in care este situata.

Materiale necesare
- Fesi de tifon de mărimi diferite (lăţimi intre 5 şi 25 cm, lungimi intre 2 şi 5 m)
- Feşi elastic
- Foarfece
- Ace de siguranţă, plasă, leucoplast
Reguli pentru o infasare corecta
- Fasa se tine in mana dreapta,capatul liber in mana stanga
- Se deruleaza de la stanga la dreapta
 - Turele de fasa nu trebuie sa faca cute
- Fasa trebuie sa permita circulatia sangelui-sa nu fie prea strana dar nici prea larga
- Bandajarea membrelor se incepe de la de la extremitate spre radacina in sensul
circulatiei venoase
- Se evita miscarile inutile
- Se executa cu miscari blande si cu multa indemanare pentru a nu spori suferinta
bolnavului
- Fixarea prin nod nu trebuie sa jeneze
- Se incepe si se termina cu ture de fixare
Caracterele unui bun bandaj
- sa imobilizeze perfect pansamentul pentru a favoriza cicatrizarea
- sa fie elastic,suficient de strans
- sa fie esthetic
Realizarea turelor de fixare
- se aplica oblic sub pansament
- se intersecteaza cu o tura circular
- se rasfrange coltul fesii si se suprapune inca o tura circular
- primele ture de fasa se incep la o distanta apreciabila de leziune,la 10-15 cm(in afara
cazurilor cand nu este posibil acest lucru)
- terminarea bandajarii se efectueaza cu doua ture circulare la 10-15cm de pansament

Tipuri de bandajare:
 circulara,
 in spirala,
 in forma cifrei 8,
 in spic de grau
 in evantai
Infasarea circulara: Se suprapun turele de fasa una peste alta;este indicata in regiunile
cilindrice:gat,torace,articulatia pumnului;acest tip de bandaj se utilizeaza si la realizarea
hemostazei.
Infasare in spirala:Se conduce fasa ,serpuind si acoperind turele o treime,rasfrangand fasa pe
alocuri prin tehnica numita”semnul policelui”;este indicate pentru infasarea gambei,antebratului.
Infasare in forma cifrei”8”:Se incepe cu ture circulare sub articultie;se trece oblic peste
articulatie si se conduc deasupra articulatiei alte ture circulare:se revine oblic sub
articulatie,intersectand prima diagonal;se continua de cateva ori si se termina infasarea deasupra
articulatiei cu ture circulare;este indicate pentru infasarea regiunilor
articulare:articulatiacotului,piciorului,pumnului.

Infasarea “in spic de grau”sau” spica”:Se foloseste pentru regiuni articulare: scapulo-
humerală, inghino-abdominală;se incepe cu ture circulare deasupra articulatiei’fasa se conduce
in forma cifrei “8”,fiecare tura acoperind pe ce de dinainte cu 1/3 sau 2/3:se termina cu ture
circulare.

Infasarea in evantai:Se foloseste pentru articulaţii (cot, genunchi, călcai);se incepe cu două
ture circulare deasupra articulaţiei;se continua cu ture oblice descendente in aşa fel incat faşa să
se suprapună la distanţe mai mici in plică şi mai mari in partea expusă ajungand circular la
nivelul liniei articulare şi apoi oblice sub articulaţie;se incheie cu două ture circulare şi se fixeaza
cu ac de siguranţă, leucoplast.

Infasarea capului- capelina

Se conduce fasa circular,deasupra arcadelor sprancenoase,fixand cu mana stanga coltul fesii,iar
cu dreapta se ruleaza fasa in jurul capului,lasand libere pavilioanele auriculare.
Se rasfrange coltul ramas in afara si se efectueaza din nou o tura circular pentru a-l fixa.
Se conduce fasa din spate in fata acoprind bolta craniana cu ture oblice,fixate cu ture
circulare,pana la infasarea complete a capului
Se incheie cu doua ture circulare
Se fixeaza capatul liber al fesii cu romplast sau ac de siguranta in partea opusa regiunii pansate
Infasarea nasului-prastia
Se utilizeaza o fasa de 5-6cm si lunga de 40-50cm
Se despica in lung fasa,la ambele capete,lasand in mijloc o portiune de aproximativ 5cm
nedespicata,ce va servi la acoperirea nasului
Se fixeaza pe nas partea din mijloc nedespicata
Se trec capetele superioare ale fesii sub pavilionul urechii si se innoada in regiunea occipital
Se trec ramurile inferioare ale fesii deasupra urechilor.incrucisand pe cele superioare si se
fixeaza in partea posterioara a capului,realizand astfel o prastie

Infasarea barbiei-capastrul
se despica in lung fasa,la ambele capete,lasand in mijloc o portiune de aproximativ 5cm
nedespicata
se fixeaza partea nedespicata pe barbie sau buze
se incruciseaza ramurile superioare in regiunea occipital si se leaga in regiunea fruntii
se leaga ramurile inferioare deasupra crestetului capului,lasand libere urechile

Infasarea ochilor (monoocular,binocular)-prin ture successive oblice si circulare

Bandajarea plagilor gâtului.

a. Plasati o compresa peste plaga.
b. Plasati bandajul peste compresa si pe sub umarul din partea opuss
Infasarea sanilor
Se efectueaza doua ture circulare de fixare pe torace,sub sani.
Se conduce fasa de jos in sus catre umarul opus sanului de pansat,trecand peste sanul interest
Se coboara oblic fasa pe spate prin axial sanului ce trebuie pansat,pana in dreptul turei circulare
care se executa de fiecare data dup ace s-a trcut fasa peste san si spate
Se incheie cu doua ture circulare
Se fixeaza capatul terminal al fesii cu un ac de siguranta pe turele circulare,in partea opusa
sanului de pansat

Membrul superior-umarul si axial bandaj in 8;bratul si antebratul in spirala;cotul in

evantai,palma in 8,degetele in spic

Membrul inferior-coapsa si bazinul in spica simpla sau dubla,genunchiul in evantai sau in

8,glezna in 8
La nivelul acestor regiuni, bandajul este in formă de spică. Fixarea iniţială se face prin 2-3 ture
trecute circular pe abdomen, deasupra crestelor iliacese
trece oblic peste regiunea inghinală, pe faţa internă, posterioară şi externă a radacinii coapsei de
unde urcă iar oblic, peste regiunea inghinală realizând prima spică ce se continuă printr-un nou
circular pe abdomen dus apoi oblic peste regiunea inghinal’ până se acoperă.
Infasarea perineului-bandajare in “T”
se efectuaza cu ajutorul a două feşe.
prima se trece în jurul abdomenului, deasupra crestelor iliace înnodându-se.
ea va servi ca sprijin pentru a doua faşa care se trece dublu între coapse,

Bandajul bontului de amputaţie

Pentru bandajul bontului de amputaţie se foloseşte tehnica înfăşării recurente cu 2 feşi sau
înfaşarea cu o faşă.
Se incepe prin ture circulare de fixare la 10 cm de plagă, după care se rasfrânge faşa antero-
posterior, ca şi în cazul calotei craniene, pâna se acoperă tot pansamentul fixând turele rasfrânte
cu ture circulare

Alte mijloace de fixare a pansamentului

o Basmaua-dreptunghiulara,triunghiulara,in patru colturi
o Esarfa
o Tesaturi tubular elastice
o Materiale adezive
Bandajareasi fixarea unui obiect penetrant
Nu incercati ss mobilizati obiectul penetrant.

Stabilizati obiectul cu comprese.

Plasati bandajul peste comprese

IMOBILIZAREA FRACTURILOR

Fracturile sunt ruperi totale sau partiale ale unui os, determinate de cauze accidentale.
.
Fracturile pot fi:
In functie de pozitia capetelor de os fracturat, putem distinge
- fracturi fara deplasare, in care fragmentele osului rupt raman pe loc si
- fracturi cu deplasare in care capetele de os se indeparteaza unul de celalalt.
In functie de pozitia fracturii in raport cu exteriorul putem distinge:
- fracturi inchise in care pielea din regiunea rupturii ramane intacta;
 - fracturi deschise la care ruptura osului este insotita si de o rana a pielii si a muschilor
din regiunea respectiva. In cazul fracturilor deschise pericolul de infectie este foarte mare
daca nu se iau imediat masuri de protectie. Uneori fracturile deschise pot fi insotite de o
hemorogie externa, de o astupare a unor vene din jur (tromboza venoasa) sau de embolii
gazoase.
In functie de numarul de fragmente osoase rezultate la fractura se pot distinge:
- fracturi simple care au numai doua fragmente osoase;
- fracturi cominutive in care osul este sfaramat in mai multe fragmente.
O fractura cu aspect particular se poate intalni mai des la copii mici, la care oasele sunt mai
flexibile, respectiv asa numita fractura „in lemn verde”.
Semnele dupa care putem recunoaste o fractura se pot imparti in doua categorii, respectiv
semne de probabilitate si semne de certitudine.
Semne de probabilitate ale unei fracturi:
- durerea se intensifica la apasarea focarului de fractura si se diminueaza dupa
imobilizarea corecta;
- deformarea regiunii
- impotenta functionala (imposibilitatea folosirii membrului fracturat), care este totala in
fracturile cu deplasare si relativa in fracturile fara deplasare sau in fracturile la un singur
os, pe segmentele de membru compuse din doua oase (antebrat, gamba);
- echimoza (vanataia) locala care apare ulterior, a doua sau a treia zi de la accident.
Semne de certitudine ale unei fracturi sunt:
- mobilitatea anormala la nivelul focarului de fractura;
- frecarea oaselor (zgomot caracteristic, de paraitura, care apare la miscarea sau lovirea
oaselorfracturate);
- lipsa de transmitere a miscarii la distanta
- intreruperea traiectului osos care se poate pune in evidenta doar la oasele care se gasesc
imediat sub piele.

Principii generale de imobilizare

 Se face înainte de mutarea pacientului.

 Imobilizarea previne mişcarea capetelor rupte ale oaselor,
 Reduce intensitatea durerii
 Previne mişcarea unei articulaţii dislocate
  Ajută la reducerea sângerării şi scade riscul afectării vaselor sau nervilor din apropierea
leziunii.
Materiale pentru imobilizare

Imobilizarea provizorie a fracturilor se face în scopul împiedicării mişcărilor fragmentelor

osoase fracturate, pentru evitarea complicaţiilor care pot fi provocate prin mişcarea unui
fragment osos. Mijloacele de imobilizare sunt atelele speciale sau cele improvizate, de lungimi şi
lăţimi variabile, în funcţie de regiunile la nivelul cărora se aplică. Pentru a avea siguranţa că
fractura nu se deplasează nici longitudinal şi nici lateral imobilizarea trebuie să cuprindă în mod
obligatoriu articulaţiile situate deasupra şi dedesubtul focarului de fractură.
Înainte de imobilizare se efectuează o tracţiune uşoară, nedureroasă a segmentului în ax. Acest
lucru este valabil numai în cazul fracturilor închise.
Fracturile deschise se imobilizează în poziţia găsită, după pansarea plăgii de la acel nivel, fără a
tenta reducerea lor prin tracţiune.
Există materiale de imobilizare standard şi materiale de imobilizare improvizate, când primele nu
sunt disponibile, astfel braţul lezat poate fi legat de torace, iar piciorul lezat de cel sănătos pentru
securizare temporală.
Tipuri de atele speciale:
 atele Kramer (confectionate din sârma)
 atele pneumatice (gonflabile)
 atele vacuum
.

Tehnica imobilizării

Se îndepărtează hainele de pe membrul afectat pentru a permite vizualizarea leziunilor căutând

plăgi, deformări, edeme, se verifică pulsul, reumplerea capilară, sensibilitatea, motricitatea distal
de leziune pansarea rănilor deschise folosind pansamente sterile, înainte de a imobiliza membrul
respectiv. Se mişcă pacientul numai dacă există un pericol iminent pentru pacient sau
examinator.
· imobilizarea articulaţiilor de deasupra şi dedesubtul leziunii
· ataşarea atelelor rigide
· imobilizarea membrelor.
Primul ajutor in cazul accidentatilor cu fracturi se desfasoara dupa urmatoarea schema:
- asigurarea zonei;
- asezarea accidentatului in pozitie cat mai comoda si interzicerea oricarui tip de miscari;
- examinarea generala si locala;
- toaleta mecanica, hemostaza si pansarea ranilor asociate;
- axarea membrelor in cazul fracturilor cu deplasari si angulari importante;
- imobilizarea provizorie;
- asigurarea transportului la spital.
Calmarea durerilor se obtine prin imobilizarea fracturii si administrarea de calmante minore
(algocalmin, antinevralgic).
ATENTIE!
Nu se insista prea mult la cercetarea semnelor de certitudine ale unei facturi deoarece deplasarea
capetelor osoase poate provoca ranirea unor artere sau unor nervi din vecinatate!

Fractura inchisa de clavicula.

Una dintre cele mai frecvente tipuri de fracturi este cea de clavicula.
Un semn important este ca victima este adusa in fata. in acest caz, este foarte important ca
victima sa stea cu spatele drept si coatele trase in spate.
Primul ajutor: Pentru a imobiliza acest tip de fractura, puteti folosi o umbrela. Trageti in spate
coatele victimei si fixati umbrela intre brate si spate. Sunati apoi la 112!
Fractura inchisa de brat

Primul ajutor: In cazul unei fracturi de brat, cel

mai important este ca bratul fracturat sa stea lipit de corp pana la sosirea ajutorului calificat.
incurajati victima sa tina bratul lipit de corp si antebratul ridicat, in unghi de 90 de grade. Cu
cealalta mana poate sa sustina bratul fracturat. O alta varianta ar fi sa fixati bratul cu o esarfa
triunghi, astfel incat bratul sa fie lipit de corp iar antebratul sa fie sustinut de o bucata de
material. ATENTIE! incercati pe cat posibil sa nu miscati bratul victimei! Transport apoi la cel
mai apropiat spital!

Fractura inchisa de antebrat

Fractura inchisa de coloana vertebrala

Primul ajutor: in cazul in care gasiti victima cazuta pe jos si suspectati o fractura de coloana
vertebrala, nu miscati victima!
Sunati la 112! Pentru a va asigura ca nu este vorba de o fractura de coloana cervicala, duceti
capul victimei in axul corpului.

Fractura inchisa de femur

Primul ajutor: Imobilizati membrul afectat de membrul sanatos cu o esarfa si sunati la 112!

Fractura inchisa de genunchi

Primul ajutor: in cazul in care suspectati ca victima a suferit o fractura de genunchi, nu miscati
 membrul afectat din pozitia in care l-ati gasit pentru ca ii puteti distruge articulatia!

Fracturi deschise

In cazul fracturilor deschise, diagnosticul este clar. Victima va

avea o plaga si in acea plaga puteti observa si fragmentele osoase.
Primul ajutor: Sunati la 112! Primul lucru pe care trebuie sa-l faceti pana la sosirea ajutorului
calificat este sa tratati plaga, adica sa aplicati un pansament steril si o fasa si abia apoi faceti
imobilizarea fracturii

Orteza pentru imobilizarea gleznei

Injectia intravenoasa (i.v.)

Definitie. : introducerea solutiilor medicamentoase(izotone sau hipertone) in circulatia venoasa.

Locul injecţiei :
  v. de la plica cotului (cefalica si bazilica care se anastomozeaza si formeazaun „M” venos
 v. antebraţului
 v. de pe faţa dorsală a mâinii
 v. maleolare interne
 v. jugulara
 v. epicraniene la sugari si copii mici
 orice vena accesibila

sugar epicraniene

venele jugulare la copil

Se evita regiunile care prezinta piodermite,exeme,nevralgii,traumatisme.

Soluţii administrate :
- izotone
- hipertone
Resorbţia: instantanee
Scop:
- explorator – se administrează substanţe de contrast radiologic
- terapeutic
Materiale necesare:
-tava medicala
-medicatia prescrisa
-manusi
-seringi cu ambou excentric+ace( sterile)
-branule
-ac steril de aspiratie
-ser pentru dizolvat
-garou
- paduri alcoolice
-comprese sterile
-bandaj adeziv

Injectia intravenoasa consta in

 punctia venoasa si
 injectarea medicamentului;
-injectia i.v. nu se efectueaza in pozitia sezand.
-se confirma identitatea pacientului
-se explica procedura pacientului
-se spala mainile, se pun manusile
-in timpul lucrului ne pozitionam vis-a-vis de pacient;
-aspiram medicamentul din fiola dupa care schimbam acul cu unul de lumen mai mic si aplicam
garoul;
-alegem locul punctiei si il dezinfectam;
-interzis a palpa vena dupa dezinfectare;
-mentinem bratul pacientului inclinat in jos;
-intindem pielea pentru imobilizarea venei si facilitarea penetrarii acului prin cuprinderea
extremelor in mana stanga in asa fel ca policele sa fie situat la 4-5 cm sub locul punctiei,
exercitand miscarea de tractiune si compresiune in jos asupra tesuturilor vecine;
-patrundem cu acul montat la seringa in lumenul venei;
-dupa ce am patruns cu acul in lumenul venei, aspiram pentru a verifica pozitia acului;
-desfacem garoul cu mana stanga.
Injectarea substantei medicamentoase
-mentinem seringa cu mana dreapta fixand indexul si medianul pe aripioarele seringii, iar cu
policele apasam pistonul, introducand solutia lent si verificand pentru control la nevoie
cateterizarea corecta a venei prin aspirare;
-se retrage brusc acul ,cand injectarea s-a terminat
-la locul punctiei se
aplica tamponul
imbibat in alcool

Ingrijirea ulterioara
-se mentine compresiune la locul injectiei cateva minute-se supravegheaza in continuare starea
generala
Consideratii speciale
-in timpul injectarii se va supraveghea locul punctiei si starea generala
-vena are nevoie pentru refacere de un repaus de cel putin 24h ,de aceea nu se vor repeta
injectiile in acceasi vena la intervale scurte
-daca pacientul are o singura vena disponibila si injectiile trebuie sa se repete ,punctiile se vor
face intotdeauna mai central fata de cele anterioare
-daca s-au revarsat,in tesutul perivenos,solutiile hipertone-va fi instiintat medicul pentru a
interveni,spre a se evita necrozarea tesuturilor.
-De evitat incercarile de a patrunde in vena dupa formarea hematomului,pentru ca acesta ,prin
volumul sau ,deplaseaza traiectul obisnuit al venei
-nu se administreaza solutii uleioase in vena
-abordul venos superficial la nivelul membrelor inferioare este realizat doar in cazuri de urgenta
majora si de scurta durata pentru a evita complicatiile tromboembolice si septice;
-pozitia pacientului pentru abordul venei jugulare externe este decubit dorsal, Trendelenburg
150° cu capul intors contralateral;
-tegumentul gatului il destindem cu policele mainii libere si punctionam vena la locul de
incrucisare cu marginea externa a muschiului sternochidomastoidian;
-abordul venos profund este realizat de catre medic:- vena jugulara interna, vena femurala, vena
subclavie.

Reorganizare :se vor arunca materialele folosite in recipientele specfice de colectare.

Incidente şi accidente Intervenţii

 injectarea soluţiei în ţesutul perivenos,  se încearcă pătrunderea acului în
manifestată prin tumefierea ţesuturilor, lumenul vasului, continuându-se
durere injecţia sau se încearcă în alt loc
 flebalgia produsă prin injectarea rapidă a  injectare lentă
soluţiei sau a unor substanţe iritante  injectare lentă
 valuri de căldură, senzaţia de uscăciune în  se întrerupe injecţia
faringe  se anunţă medicul
 hematom prin străpungerea venei
 ameţeli, lipotimie, colaps
 embolie gazoasa ,grasoasa-prin
introducere de aer in cantitate mare sau
solutii uleioase-duce la decesul
pacientului
  hipotensiune pe cale reflexa prin
injectarea prea rapida a solutiei  se intrerupe de urgenta injectia
medicamentoase
 punctionarea si injectarea unei artere
produce necroza totala a extremitatilor cu
urmatoarea siptomatologie:durere
exacerbata pana la albirea mainii si degete
cianotice

explorator
- recoltarea conţinutului stomacal în vederea evaluării funcţiei chimice şi secretorii
(chimismul gastric)
- pentru studierea funcţiei evacuatoare a stomacului
terapeutic
- evacuarea conţinutului stomacal toxic;
- curăţarea mucoasei de exsudate şi substanţe străine depuse ;
- alimentatie enterala;
- introducerea unor medicamente.
Materiale necesare
- tava medicala
- sonda din cauciuc sau material plastic(Faucher sau Einhorn)sterile
- soluţie pentru lubrefiere (aqua gel)
- seringa de 20 ml; seringă Guyon (50 ml) sterilă;
- stetoscop
- pense hemostatice
- eprubete
- tăviţă renală
- pahar cu apă
- pahar cu apă pentru proteză
- recipient pentru colectare
- mănuşi de unică folosinţă
- medicamente la indicaţia medicului
- leucoplast

Pregatirea pacientului
-psihic
- se informeaza pacientul si i se explica necesitatea tehnicii
- este rugat sa respecte indicatiile date in timpul sondajului
- fizic :
- se asaza pacientul pe un scaun cu speteaza, cu spatele cat mai drept
- se protejeaza cu sortul de material plastic
- i se indeparteaza proteza dentara (cand este cazul) si seasaza intr-un pahar cu apa
- se asaza tavita renala sub barbia pacientului pentru a capta
saliva ce se scurge din cavitatea bucala
- este solicitat sa mentina tavita in aceasta pozitie
- pacientul nu va manca in dimineata efectuarii examenului
Efectuarea procedurii - sonda se poate introduce pe cale nazală sau bucală;
- asistenta se spala pe maini cu apa si sapun
- isi pune manusile
- umezeste sonda pentru a favoriza alunecarea prin faringe si esofag
- se asaza in dreapta bolnavului si i se fixeaza capul cu mana stanga, tinandu-l intre mana si
torace
- prinde cu mana dreapta extremitatea rotunjita a sondei ca pe un creion

- cere pacientului sa deschida larg gura, sa respire adanc si ntroduce capatul sondei pana la
peretele posterior al faringelui, cat mai aproape de radacina limbii, invitand bolnavul sa inghita
- prin deglutitie sonda patrunde in esofag si este impinsa foarte atent spre stomac (la marcajul 40-
50 mm citit la arcada dentara)
- verifica prezenta sondei in stomac prin aspirarea continutului stomacal cu ajutorul seringii

- se fixeaza sonda
- asaza la extremitatea libera a sondei balonul Erlenmeyer (cand se colecteaza pentru o proba)
sau aspira sucul gastric cu seringa
- pentru a favoriza golirea stomacului, pacientul este rugat sa-si contracte peretii abdominali
- extrage sonda printr-o miscare hotarata, cu prudenta, dupa comprimarea ei cu o pensa
hemostatica pentru a impiedica scurgerea contunutului in faringe (de unde ar putea fi aspirat
depacient)
- cand capatul liber al sondei ajunge in gura pacientului se prin-de cu mana stanga si se
indeparteaza sonda
- goleste contunutul sondei in vasul colector
- asaza sonda in tavita renala
Ingrijirea ulterioara
- i se ofera un pahar cu apa sa-si clateasca gura
- se sterg mucozitatile de pe fata si barbie
- se indeparteaza tavita si sortul de cauciuc
- i se ofera proteza dentara (dupa caz)
- se asaza pacientul in pozitie comoda
Pregătirea produsului pentru examenul de laborator
-se determină cantitatea evacuată
- se completează formularele de recoltare
- se trimit probele etichetate la laborator
Reorganizare ;
-se indeparteaza materialele folosite;
-cele de unica folosinta se arunca in recipientele pentru colectarea deseurilor
Notare în foaia de observaţie
-se notează tehnica, data, cantitatea şi aspectul macroscopic al sucului gastric extras,rezultatul
delaborator.
Incidente/Măsuri pentru combaterea incidentelor

- greaţă şi senzaţie de vărsătură; se combate prin respiraţii profunde.

- dacă pacientul nu colaborează, la recomandarea medicului se poate folosi spray anestezic;
- sonda poate pătrunde în laringe: apare reflexul de tuse, hiperemia feţei, apoi cianoza, se
retrage, pacientul este lăsat să se liniştească, se încearcă din nou;
- sonda se poate înfunda cu resturi alimentare; desfundarea se face prin insuflaţie cu aer
- se pt produce bronhopneumonii de aspiraţie
- lubrefierea sondei cu ulei sau alte substanţe grase (provoacă greaţă pacientului )
.
tubajul gastric se efectuează în condiţii de asepsie
pacientii inconstienti se pozitioneaza in decubit lateral stang
pacienţilor inconştienţi li se urmăresc respiraţia, culoarea feţei; verificarea căii de pătrun-
dere a sondei se face prin introducerea capătului liber într-un pahar cu apă - apariţia
bulelor de aer confirmă pătrunderea în căile respiratorii
Indicaţii privind schimbarea sondei:
- sondele de cauciuc pot fi lăsate pe loc 2-3 zile iar cele din material plastic 4-6 zile;
- când există indicaţia de schimbare a sondei între îndepărtare şi repunere trebuie să existe un
repaus în timpul nopţii de 6-8 ore;
- sonda se repune folosind cealaltă narină
 Spalatura gastrica

Definitie; evacuarea conţinutului stomacal şi curăţirea mucoasei de exsudate şi substanţe străine.

Scop: therapeutic
- evacuarea continutului stomacal toxic
Indicatii :
- intoxicaţii alimentare sau cu substanţe toxice;
- stază gastrică însoţită de procese fermentative;
- pregătirea preoperatorie în intervenţiile de urgenţă sau pe stomac;
- pregătirea pentru examen gastroscopic.
Contraindicatii :
- intoxicaţii cu substanţe caustic;
- hepatite cronice; varice esofagiene;
- îmbolnăviri cardio-pulmonare decompensate;
- ulcer gastric în perioada dureroasa;
- cancer gastric
Pregatire materiale:
de protecţie:
- 2 şorţuri din material plastic
- muşama,aleza
- manusi
sterile
- sonda gastrică Faucher
- seringa Guyon
- pensă hemostatică
nesterile
- cană de sticlă sau de metal de 5 l
- pâlnie, apă caldă la 25-26°C
- vas colector gradat
- eprubete pentru recoltare in caz de intoxicatii
medicamente
- cărbune animal, alt antidot la indicaţia medicului

Pregatirea pacientului
psihic:
- se anunţă şi se explică importanţa examenului şi a colaborării sale
fizic:
- se identifică pacientul;
- se verifică recomandarea medicală;
- se informează pacientul asupra necesităţii procedurii;
- se explică pacientului modul de derulare a procedurii;
- se informează pacientul că este posibil să aibe senzaţie de vomă;
- se obţine colaborarea şi consimţământul;
- se aşează pacientul pe scaun şi se protejează cu un prosop în jurul gâtului;
- se aşează şorţul de plastic;
- se îndepărtează proteza dentară (când este cazul);
- i se oferă tăviţa renală şi este rugat să şi-o ţină sub bărbie (pentru captarea salivei şi
pentru imobilizarea pacientului).
Efectuare
- asistenta se spală pe mâini, îmbracă mănuşile;
- umezeşte sonda, se aşează în dreapta pacientului şi îi fixează capul între mână şi torace
- cere pacientului să deschidă gura, să respire adânc;
- introduce capătul sondei până la peretele posterior al faringelui cât mai aproape de rădăcina
 limbii invitând pacientul să înghită ;
- prin deglutiţie, sonda pătrunde în esofag şi prin mişcări blânde de împingere ajunge în
stomac (la marcajul 45-50 cm la arcada dentară);
- la capătul liber al sondei se adaptează pâlnia şi se aduce la nivelul toracelui
pacientului;
- se verifică temperatura lichidului de spălătură şi se umple pâlnia;
- se ridică pâlnia deasupra capului pacientului
- înainte ca ea să se golească complet, se coboară cu 30-40 cm sub nivelul epigastrului în
poziţie verticală pentru a se aduna în ea lichidul din stomac;
- se goleşte conţinutul pâlniei în vasul collector;
- se repetă operaţia până ce lichidul este curat, limpede, fără resturi alimentare sau
substanţe străine;
- cantitatea de lichid folosit fiind de 3-5 l în intoxicaţii;
- se îndepărtează pâlnia şi se pensează capătul liber al sondei după care se extrage cu
atenţie, pentru a se împiedica scurgerea conţinutului ei în faringe, de unde ar putea fi
aspirat de pacient
- În caz de intoxicaţii, primul lichid eliminat se captează separat pentru a se putea face
recoltări!
- se oferă pacientului un pahar cu apă să-şi clătească gura;
- se şterge gura şi bărbia pacientului;
- se îndepărtează tăviţa renală.

Observații
Poziţia sondei se verifică astfel:
- se introduce capătul liber al sondei într-un pahar cu apă şi se observă dacă apar bule de
aer;
- se introduce aer prin sondă şi se ascultă cu ajutorul unui stetoscop;
- se supraveghează pacientul: dacă se cianozează, apare reflexul de tuse este semn că sonda
a ajuns în căile respiratorii şi se retrage.
Pregătirea produsului pentru examen de laborator
- dacă spălătura s-a efectuat pentru eliminarea unor substanţe toxice ingerate accidental
sau voluntar, tot ceea ce s-a evacuat din stomac se va păstra pentru examinarea de
către medic, iar un eşantion va fi trimis la laborator
Accidente
- dacă apare senzaţia de greaţă şi vărsătură, se indică respiraţie profundă sau se face
anestezia faringelui ;
- sonda poate ajunge în laringe, apare reflexul de tuse, hiperemia feţei apoi cianoza -
se retrage sonda
 - sonda se poate înfunda cu resturi alimentare - se îndepărtează prin insuflaţie de aer cu
seringa
 se pot produce bronhopneumonii de aspiraţie
Reorganizare
Notare in foaia de observatie

RECOLTAREA PRODUSELOR BIOLOGICE SI PATOLOGICE

Importanta analizelor de laborator

-completeaza simptomatologia bolilor cu elemente obiective
-infirma sau confirma diagnosticul clinic
-reflecta evolutia bolii si eficacitatea tratamentului
-confirma vindecarea
-semnaleaza aparitia unor complicatii
-permit depistarea imbolnavirilor infectioase ca si a persoanelor sanatoase purtatoare de germeni
patogeni
Rolul asistentei
 recolteaza analizele la indicatia medicului
 respecta orarul recoltarilor
 pregatirea psihica-informarea pacientului
 fizica a pacientului-regim alimentar,repaus la pat,asezarea in pozitie corespunzatoare in
functie de recoltare
 pregatirea materialelor si instrumentelor necesare
 efectuarea tehnicii cu professionalism
 completarea imediata si corecta a buletinului de analiza care va cuprinde:numele si
prenumele pacientului,nr salonului si patului,natura produsului,analiza ceruta.data
recoltarii
 etichetarea produsului
 transportul analizelor la laborator in conditii de securitate ,ambalate corespunzator(cutii
cu capac)
VACUTAINERE SI RECIPIENTE PENTRU RECOLTAREA ANALIZELOR DE
LABORATOR
1. Eprubeta pentru examen sumar urina (Examen sumar de urina)
2. Urocultor (Urocultura)
3. Tub recoltare sange pentru determinarea analizelor biochimice si imunologice (capac rosu)
4. Tub recoltare sange pentru determinarea analizelor biochimice si imunologice (capac galben)
5. Tub recoltare sange K2-EDTA pentru determinarea analizelor hematologice (capac mov)
6. Tub recoltare sange 3.2% citrat citrate de sodium pentru determinarea testelor de coagulare (capac bleu)
7. Tub recoltare sange 3,8% citrat de sodium pentru determinarea VSH (viteza de sedimentare a hematiilor (capac negru)
8. Tub recoltare sange Sodium F-K3-EDTA pentru determinarea glicemiei (capac gri)
9. Coprocultor (materii fecale)
10. Coprocultor cu mediu de transport (materii fecale - coprocultura)
Tipuri de laboratoare :

B
Laborator de hematologie:pentru analize hematologice;aceste analize se executa in majoritatea bolilor si in mod special in
bolile de sange.
Laborator de biochimie:executa analize biochimice din sange,urina si alte produse,analizand substantele minerale sau organice
din compozitia lor.
Laborator de microbiologie:depisteaza existenta microbilor,in cazul bolilor infectioase.
Laborator de virusologie:depisteaza existenta virusilor in produsul biologic recoltat.
Laborator de parazitologie:pune in evident diferiti paraziti,localizati in corpul uman.
Laborator de serologie:pune in evidenta anticorpi fabricati de corpul uman cu ocazia unei eventuale boli microbiene.
Laborator de endocrinology:pentru analiza hormonale
Laborator de micologie:pentru analiza ciupercilor.
Laborator de igiena:pentru analiza apei,aerului,alimentelor
Laborator de toxicologie:pentru analiza toxinelor din corp .

RECOLTAREA SANGELUI
 Sângele se recoltează pentru examene:
- hematologice
- biochimice
- bacteriologice
- parazitologice
- serologice -cercetează prezenţa sau absenţa anticorpilor în serul bolnavului
Recoltarea se face prin:
 punctie capilara
 puncţie venoasă
 puncţie arterială
Recoltarea cu  material pentru punctie venoasa
sistem  holder +ac steril;vacutainere
vacutainer
 formular analize pentru laborator
 recipient special de colectare si transportare a probelor de laborator
 bandaj adeziv pentru locul punctiei
 recipiente pentru colectarea deseurilor
Conţinut/
Tip de vacuum Tip de examene
anticoagulant
capac roşu fără aditivi, fără examene biochimice, serologice, determinare de grup
anticoagulant sanguin
capac mov EDTA hematologice, HLG
capac negru citrat de Na VSH
capac albastru citrat de Na Hematologie, timp de protrombină, factori ai
coagulării
capac verde heparină biochimie, electroliţi, hormoni, gaze arteriale
capac galben citrat de dextroză hemocultură pentru germeni anaerobi
capac gri hemocultură pentru germeni aerobi
Efectuarea puncţiei
- se spală mâinile şi se pun mânuşile;
- se pregătesc vacuumurile, se etichetează;
- se alege locul: venele de la plica cotului (vena mediană, cubitală, vena cefalică şi
bazilică); venele antebraţului şi cele de pe faţa dorsală a mâinii folosind ace mai
mici;
- se selectează venele uzuale;
- dacă venele nu sunt vizibile, se procedează astfel:
→ se încălzesc aplicând o compresă caldă sau se masează braţele;
→ se balansează braţele în jos (sub nivelul inimii) câteva minute pentru a se
umple venele;
→ se loveşte uşor cu indexul fosa anterocubitală;
 - se pune materialul de protecţie sub braţul pacientului pentru a nu păta patul cu
sânge sau dezinfectant;
- se palpează vena aleasă cu indexul (nu cu policele pentru a diferenţia de arteră);
- se pregăteşte vacuumul prin îndepărtarea capacului necolorat al acului dublu
(care acoperă partea de ac în înveliş de cauciuc/prin răsucire uşoară;
- se înşurubează bine în holder;
- se verifică poziţia braţului care trebuie să fie îndreptat în jos;
- se aplică garoul la 5 - 8 cm deasupra locului puncţiei;
- se face dezinfecţia locului cu mişcări circulare de la centru spre periferie (evitând
transportul germenilor spre locul înţepăturii);
- se lasă să se usuce sau se şterge cu un tampon;
- se îndepărtează capacul colorat al acului dublu
- se fixează vena aplicând policele mâinii nedominante la 2-3 cm. sub abord pentru
a evita accidentele determinate de mişcarea bruscă a pacientului;
- se introduce acul în venă cu bizoul în sus, orientat oblic sub un unghi de 10-
30grade în funcţie de calibrul şi profunzimea venei;
- după intrarea în venă se constată scăderea rezistenţei la înaintare şi se pătrunde în
lumenul vasului 1-2 cm.;
- se alege primul tub şi se împinge în holder apăsând cu degetele mijlociu şi
arătător pe marginea holderului până ce partea acului dublu dinspre tub străpunge
diafragma de cauciuc a capacului tubului (acul trebuie să înţepe zona centrală a
capacului);
- vacuumul din tub extrage din venă cantitatea de sânge prestabilită;
- se îndepărtează garoul (nu se lasă mai mult de 1 minut);
- când primul tub este plin şi sângele nu mai curge, se scoate din holder şi din ac
(apăsând cu degetul mare bordura holderului);
- se umplu cu sânge celelalte tuburi conform recomandării şi respectând schema de
recoltare;
- tuburile cu anticoagulant se răstoarnă cu mişcări lente pentru a realiza un
amestec omogen.
Observaţii:
În timpul recoltării, tuburile sunt menţinute cu capacul în sus.
Conţinutul tubului nu trebuie să atingă capacul sau capacul acului pe durata veno-
puncţiei.
Braţul pacientului trebuie să fie plasat în jos.
După umplerea ultimului tub, acul se scoate din venă.

Ordinea de recoltare a tuburilor:

1. recipientele pentru hemocultura;
2. tuburile fara aditivi;
 3. tuburile ce contin citrat;
4. tuburile ce contin heparina;
5. tuburile ce contin EDTA
De respectat
 utilizati manusi de unica folosinta pentru fiecare pacient caruia i se
recolteaza probe de sange
 evitati punctionarea in zonele in care exista leziuni cutanate;
 dezinfectati zona aleasa pentru punctionare cu ajutorul unui tampon steril
imbibat in solutie de alcool 70%, prin miscari circulare, din interior spre
exterior
 dupa tamponare, lasati sa se usuce zona inainte de a trece la punctionare
(daca zona este umeda, poate fi indusa hemoliza probei);
 la sfarsitul punctionarii, aplicati imediat un tampon compresiv pentru a
asigura hemostaza si a evita formarea hematomului (durata recomandata a
compresiei 2-3 minute);
 formularul de cerere analize trebuie completat corect si clar cu datele
pacientului, analizele cerute, data si ora recoltarii, numele medicului care
indica analizele.
 fiecare eprubeta trebuie completata corect si clar cu datele pacientului
 a se evita agitarea puternica si brusca a eprubetelor deoarece se poate
produce hemoliza.
 acul de punctie nu va fi reintrodus in teaca (pentru a evita inteparea),
indoit sau taiat, ci va fi depus intr-un container de plastic rezistent la
reziduuri intepatoare sau taietoare.

Examene hematologice
Test Mod de recoltar Valoare normala/unitate de
Pv=punctie venoasa masura
Pc =punctie capilara
 Hemoleucograma cu pc
formula pv.cu holder+ac in
leucocitara vacutainer dop mov (contine
EDTA)
sau
cu seringa 2ml-
2ml sange/EDTA
 Hemoglobina(Hb) B:13-17g/100mL
“ F:11-15g/100mL
 Hematocrit (Ht) “ B:42-48%
F:40-43%
 Eritrocite (H) “
(hematii,globule rosii) 4 000 000-6 000 000/mmc
 Leucocite (L) “ 4000-10000/mmc
(globule albe) >leucocitoza
>leucopenie
  Formula leucocitara “  Granulocite neutrofile
- nesegmentate(GNnesegm)=1-4%;50-
250/mmc
-segmentate(GNsegm)=50-70%;2500-
4800/mmc
 Limfocite=25-30/%;1200-
2400/mmc
 Monocite =4-
8%;300-640/mmc
 Eozinofile
=1-3%;100-200/mmc
 Bazofile =0,5-1/%;20-40/mmc
 Trombocite “ 150 000-400 000/mmc
 VSH(viteza de sedimentare a pv fara staza; F:1h=2-12mm;2h=12-20mm
hematiilor) vacutainer dop negru(cu B:1h=1-10mm;2h=7-15mm
citrate de Na)
sau
cu seringa 2ml
-1,6mlsange/0,4ml citrate de
sodium 3,8%

 Teste de coagulare:

 APTT(activitate partial a pv.vacutainer 25-35”

tromboplastinei tisulare dop bleu
 Timp Quick “ 13-15”
sau
cu seringa de 5ml cu ac sterile-
 Timp Howel 4,5ml sange/0,5ml citrat de
sodiu 1-2minute

 IP(Indice de protrombina) “ 85-100%

 Fibrinogen 200 -400mg/dl
 Timp de sangerare –TS pc 2-4minute
este timpul care se scurge din
momentul inteparii lobului urechii sau
pulpei degetului pana la oprirea
sangerarii
 Timp de coagulare-TC pc 5-8minute
este timpul scurs de la recoltare(punere
pe lama) pana la coagularea picaturii

Hemoleucograma completa( HGL)

 RBC (eritrocite sau hematii) – Numarul de globule rosii din sange
 WBC (leucocite ) – Numarul de globule albe din sange
 HGB (hemoglobina) – Cantitatea totala de hemoglobina din sange
 PLT (platelete sau trombocite) – Numarul de trombocite
 HCT ( hematocrit) – Masa de globule rosii dintr-un anumit volum de sange exprimata in procente
 numaratoare diferentiala a leucocitelor(formula leucocitara)
- neutrofilele(NEU)
- eozinofilele(EOS)
- limfocitele(LY)
- monocitele(MO)
- basophile(BAS)
indici eritrocitari :
 volumului eritrocitar mediu (VEM,MCV);
 hmoglobina eritrocitara medie (HEM,MCH);
 concentratia eritrocitara medie de hemoglobina (CHEM,MCHC);
 largimea distributiei eritrocitare (RDW)

VITEZA DE SEDIMENTARE A HEMATIILOR (VSH)

Mod de recoltare –punctie venoasa cu holder+ac -vacutainer cu capac negru

sau
 seringa de 2ml si ac de punctie venoasa;
 pipete Westergreen cu stativul corespunzator;
 citrat de sodiu 3,8%, solutie sterila;
 materiale necesare recoltarii sângelui prin punctie venoasa.
Tehnica
 se aspira în seringa solutie de anticoagulant cu care se clateste seringa, retinându-se 0,4ml;
 se punctioneaza vena, dupa dezinfectare, si se aspira sânge în seringa pâna la 2 ml;
 continutul seringii se amesteca prin cateva miscari de rasturnare;
 proba se trece apoi într-o eprubeta din care se aspira cu pipeta Westergreen pâna la diviziunea 0, astfel
încât coloana de sânge sa fie continua;

 se plaseaza pipeta în stativ în pozitie perfect verticala;

 citirea se face dupa o ora, iar rezultatul se exprima în mm coloana de plasma separata de eritrocite în
decurs de o ora (mm/ora).
Valori normale:
• barbat: 1 – 10 mm/ora;
• femeie: 2 – 13 mm/ora;
Variatii fiziologice:
• la femei, V.S.H.-ul creste în timpul menstruatiei;
• la femei, V.S.H.-ul creste în sarcina (mai ales în ultimele luni).
Variatii patologice:
• Cresterea V.S.H.-ului apare în boli infectioase sau inflamatorii (pneumonii, rheumatism articular acut,
tuberculoza activa, septicemie, pielonefrite), în anemii, infarct miocardic,leucemii, neoplasme, etc.
• Scaderea V.S.H.-ului apare în poliglobulii, etc.

SANGE -BIOCHIMIE

Valori
Test Mod de recoltare normale/unit.mas.

 Uree p.v. vacutainer cu dop rosu 15 -45 mg/dl

(fara anticoagulant)
 Creatinina “ 0,6 -1,2 mg/dl
 Acid uric “ 1,5-7mg/dl
 Glicemie “ 65 -110 mg/dl
 ALT/TGP “ 9-52/U/L
TGP(transaminaza glutam piruvica)
ALAT/ALT(alaninaminotransferaza)
 AST/TGO
TGO(transaminaza glutam oxalica)
ASAT/AST(aspartaminotransferaza

14-36U/L
 GGT-gama GT “ 0-40U/L

 Ionograma(dozarea ionilor) “ Cl -98 – 107 mmol/l

K-3,5 -5,00 mmol/ l
Na -135 -145 mmol/l
Ca-85-110/mmol/L
 Trigliceride “ 40-165mg/dl
 Colesterol “ 120 - 200 mg/dl
 HDL”colesterol bun” F:45-65mg%
B:35-55mg%

 LDL”colesterol rau” <150mg%

 Bilirubina totala “ 0-12mg/L
 Bilirubina directa 0-3mg/dl
 Bilirubina indirecta 0-11mg/dl
 Fosfataza alcsalina “ 38-126/U/L
 Magneziu “ 1.70-2.70mg/dl
 Rezerva alcalina “ 22-29mmol/l
 Amilaza “ 25-110/U/L
 RECOLTAREA DE TESTE SANGUINE PENTRU MASURAREA
GLICEMIEI.
Materiale necesare manusi
 glucometru portabil
 paduri alcoolizate
 comprese tifon
 bandaj adeziv
Pregatirea echipamentului:
 se va verifica glucometrul si toate accesorile acestuia( ace, reserve, banda de
citire, baterie etc)
Recoltarea:
 confirmarea identitatii pacientului( pentru a se evita confuzia si a nu se lua
analize la un alt pacient).
 se comunica pacientului ce i se va face, i se va explica procedura pentru a-
i reduce anxietatea si a ne asigura de cooperarea sa.
 se selecteaza locul punctiei ( deget sau lobul urechii pentru adulti, calcaie
pentru nounascut)
 se spala mainile bine si se pun manusi
 daca este necesar , pentru dilatarea capilarelor, se pot aplica comprese calde,
umede timp de 10 minute
 se sterge locul ales pentru punctie cu alcool si apoi se usuca cu o compresa
 se pregateste glucometrul ( se calibreaza si de deschide) si apoi se
punctioneaza locul dintr-o singura miscare scurta si rapida
 dupa punctionare se va evita sa se faca compresie sau sa se “stoarca” locul,
pentru a evita amestecarea sangelui capilar cu alte fluide tisulare.
 se lasa sa curga picatura de sange pe banda pregatita a glucometrului,
asigurandu-ne ca este suficienta pentru citirea rezultatului
 dupa recoltare se mentine compresie pe locul punctionarii pana se opreste
sangerarea
 dupa oprirea sangerarii se aplica un bandaj adeziv.
 se noteaza rezultatul , data si ora.
 se va evita recoltarea din locuri edematiate, cianotice.Daca nu se poate
obtine sange capilar, se va punctiona o vena cu seringa si se va pune din
seringa pe banda glucometrului o picatura mare de sange
 daca pacientul va trebui sa foloseasca acasa glucometrul si sa isi recolteze
singur trebuie invatat sa o faca corect cel mai indicat fiind sa I se ofere si un
ghid scris de folosire a glucometrului.De asemenea va trebui sa stie care sunt
valorile glicemice anormale pentru care va trebui sa vina la spital
 EXAMEN BACTERIOLOGIC DIN SANGE
HEMOCULTURA:

Definitie  introducerea sangelui pe mediu de cultura pentru examen

bacteriologic
-identificarea bacteriilor prezente in sange cand se suspecteaza
-o septicemie(cu stafilococ,meningococ,bacil Koch-bolnavul are
Scop febra ridicata cu oscilatii mari,frison,stare generala alterata)
-o bacteriemie:febra tifoida,bruceloza,endocardita maligna subacuta

Materiale necesare:  garou

 manusi sterile,masca faciala
 paduri cu alcool si dezinfectant pe baza de iod
 seringa sterila de 10 ml pentru adulti si de 2-5 ml pentru copil
 camp decupat steril
 3 sau 4 ace sterile
 recipiente cu medii de cultura anaerob si aerob
 formular cerere analize laborator
 recipient pentru transportat analizele
 comprese
 bandaj adeziv
 etichete
 tavita renala
Pregatirea echipamentului:
 se va verifica data de expirare a recipientelor cu mediile de
cultura.

Recoltarea:  confirmarea identitatii pacientului( pentru a se evita confuzia

si a nu se lua analize la un alt pacient).
 se comunica pacientului ce i se va face, i se va explica
procedura pentru a-i reduce anxietatea si a ne asigura de
cooperarea sa.
 se va explica pacientului ca vor fi necesare 3 probe de sange
la intervale diferite de timp.
 se spala mainile bine si se pun manusi sterile
 se monteaza garoul proximal fata de zona aleasa pentru
punctie
 se dezinfecteaza zona aleasa pentru punctie cu paduri cu
alcool iodat sau betadine .Curatarea zonei se face dinauntru
spre in afara pentru a se preveni contaminarea zonei
punctionate cu flora existenta pe pielea din jur.
 dupa dezinfectarea zonei se asteapta sa se usuce inainte de
punctionare
 se recolteaza 10 ml sange intr-o seringa pentru adult si 2 pana

Evaluarea rezultatelor
Flacoane de hemocultura cu medii aerobe si anaerobe de tip BACTE
RECOLTAREA PROBELOR DE URINĂ PENTRU EXAMENE DE LABORATOR
Analiza urinei cuprinde :
la 6 ml pentru copil
 se dezinfecteaza cu paduri pe baza de iod dopul de cauciuc al
recipientul cu mediu de cultura
 se schimba acul de la seringa cu care s-a recoltata sangele
 se introduc 5 ml de sange in recipientul cu mediu de cultura la
adulti si 2 ml pentru copil
 se eticheteaza recipientul pentru hemocultura cu datele
pacientului, data si ora recoltarii numele medicului care a
indicat , temperatura pacientului in momentul recoltarii,
specificarea oricarei antibioteraii recente , suspiciunea de
diagnostic.
 se transporta imediat la laborator
 se descarca seringa, manusile si acele in recipiente specifice,
separate
 Indiferent de tipul de mediu de cultura este necesara verificarea
cantitatii de sange venos care trebuie recoltata pentru a se asigura
raportul optim sange/mediu ce consta in 10 ml sânge venos sau 5
ml sânge venos la 50 ml mediu de cultură (1/5 - 1/10).
o normal-hemocultura negative
o patologic –se identifica germeni patogeni;
o se efectueaza antibiograma
  examenul macroscopic :volum,densitate,culoare,miros,aspect
 examenul microscopic :sediment-elemente figurate, celule epiteliale,cilindri
 examenul bacteriologic-urocultura-pune in evidenta germenii patogeni
 examenul biochimic (Ca, K, Na, uree, creatinină, acid uric, etc.);
Pregătirea pacientului
- se anunţă pacientul, se explică scopul şi modul de derulare a procedurii;
- se apreciază capacitatea pacientului de a realiza singur recoltarea;
- dacă pacientul este capabil să recolteze corect se explică clar etapele care trebuie respectate;
- la recomandarea medicului administrarea unor medicamente poate fi întreruptă pentru 48-72
ore;
- unele teste necesită restricţii alimentare pentru care pacientul va fi informat (pentru unele
examene biochimice);
- pentru urina recoltată în 24 de ore, aportul de lichide este normal exceptând situaţiile când
examenul o cere (conform recomandărilor medicului);
- pacientul este instruit cum să colecteze urina în 24 de ore: prima urină de dimineaţă se
aruncă, se recoltează începând cu a doua micţiune inclusiv prima micţiune din dimineaţa
următoare. Se păstrează la rece.
 Inainte de recoltare se efectueaza igiena regiunii genitale
 Se recolteaza prima urina de dimineata
 Se urineaza in recipiente speciale pentru recoltarea probei de urina
 La femei se va evita recoltarea urinei in perioada menstruala
Erori de colectare
- pacientul nu este corect informat;
- colectoarele nu sunt sterile;
- nu se colectează corect urina pe 24 ore;
- cantitatea recoltată nu este suficientă.

RECOLTAREA SUMARULUI DE URINA

Definitie o recoltarea urinei pentru analize de rutina ce pot depista afectiuni

renale,diabet zaharat prin prezenta glucozei,elemente
patologice,etc
Scop o explorator-diagnosticul afectiunilor renale,dozarea glicozuriei,etc
 Se recolteaza obligatoriu la toti bolnavii internati
Materiale  urinar sau plosca daca este necesar
necesare  manusi
 recipient de unica folosinta curat si uscat
 etichete
 formular cerere analiza laborator
 recipient pentru transportarea analizelor la laborator
Pregatirea  psihica-informare cu o seara inainte,explicarea tehnicii
pacientului  fizica –se efectueaza toaleta organelor genitale externe cu apa si
sapun
Efectuarea  se recolteaza dimineata de la prima mictiune
tehnicii  asigurarea intimitatii
 i se va explica pacientului imobilizat la pat ca va trebui sa urineze
intr-o plosca/urinar;celui care nu este imobilizat i se va explica
faptul ca va trebui sa mearga la toaleta pentru a urina
 se pun manusile
 din plosca sau urinar se pun cel putin 10-20 ml urina in recipientul
pentru recoltat si se insurubeaza capacul; daca diureza pacientului
trebuie monitorizata, restul de urina se va masura cu ajutorul
recipientului gradat
 daca accidental se pierde urina pe peretii exteriori ai recipientului
se va spala si usca
 se eticheteaza recipientul cu numele pacientului, data si ora
recoltarii si se va trimite imediat la laborator insotit de formularul
de cerere a analizei
 intarzierea trimiterii probei la laborator poate altera rezultatele
finale ale probei
 se vor spala plosca/urinarul si recipientul gradat fiind inlaturate de
la patul pacientului
 pacientii care nu sunt imobilizati vor merge la toaleta si vor urina
in plosca sau urinar dupa care se va proceda la fel ca mai sus

Test Valori normale

 albumina absent
 glucoza absent
 ph 5,5-6
 densitate 1015-1025
 corpi cetonici absent
 hematii absent
 leucocite absent
 nitriti absent
 bilirubuna absent
 urobilinogen absent
Pathologic Prezenta albuminei-indica o afectiune renala
Prezenta glucozei—DZ
Elemente patologice in sediment :numeroase leucocite,frcvente
hematii,cilindri,germeni,cristali,oxalati
 Prezenta pigmentilor biliari indica o hepatita virala(urina are
culoare brun inchisa ca berea

URINA DIN 24 -obtinerea datelor privind starea morfofunctionala a aparatului renal si

ORE asupra altor imbolnaviri
Obiective -cunoasterea volumului diurezei
-efectuarea unor analiza biochimice
-urmarirea bilantului lichidian(ingesta-excreta)
Materiale  recipient de colectare a urinii cu capacitate de minim 2 litri
necesare  manusi
 plosca sau urinar daca este nevoie
 recipient gradat daca trebuie monitorizata cantitativ diureza
 etichete
 formular de cerere analize pentru laborator
Pregatirea -se explica procedura pacientului si familiei pentru a ne asigura de
pacientului cooperarea acestuia si pentru a preveni pierderile accidentale de urina in
psihica si fizica timpul recoltarii
-se pot monta etichete la baie prin care pacientul sa-si reaminteasca ca nu
trebuie sa arunce urina, sau pe punga urinara daca pacientul este sondat
-se vor explica pacientului restrictiile alimentare si medicamentoase acolo
unde este necesar
Recoltarea -confirmarea si verificarea identitatii pacientului
-se cere pacientului sa urineze dimineata; aceasta urina se arunca
-in timpul zilei,al noptii si prima urina de a doua zi dimineata se colecteaza
in recipientul de colectare curat si uscat
-recipientul de colectare se pastreaza la rece pe perioada colectarii(se
eticheteaza)
-a doa zi dimineata,se masoara exact cantitatea de urina colectata,se
omogenizeaza si se trimit la laborator un esantion de 100ml
-esantionul va fi pus intr-un recipient pentru sumar de urina pe eticheta
caruia se va nota numele si prenumele pacientului,volumul
urinar/24h,analizele cerute
TESTUL ADDIS
HAMBURGER Scop :studiul cantitativ al elementelor figurate din urina-hematiilor,
leucocitelor

Pregatirea -informarea,explicarea necesitatii examenului ,obtinerea consimtamantului

bolnavului -se anunta bolnavul cu o zi inainte de efectuarea probei
psihica si fizica -dimineata bolnavul este rugat sa urineze,se noteaza ora ;aceasta urina se
arunca
-din acest moment bolnavul este rugat sa ramana culcat timp de trei ore
-nu consuma lichide in tot acest timp
Pregatire -se pregateste recipientul pentru recoltare
materialelor -se pregateste materialul necesar pentru toaleta organelor genitale externe
Recoltarea urinei -dupa 3 ore se efectueaza toaleta organelor genitale externe cu apa si sapun
-se recolteaza intreaga cantitate de urina si se masoara volumul
-se trimite la laborator 50ml, intr-un recipient pentru sumar de urina pe
eticheta caruia se va nota numele si prenumele pacientului si volumul
urinar colectat
Interpretare -normal se elimina 0-1000hematii/min si 1000-2000leucocite/min
-patologic –eliminare>100000elemente/min
-hematuria macroscopica apare cand se elimina>300000H/min

UROCULTURA
Definitie  examenul bacteriologic din urina pentru depistarea germenilor patogeni
Scop diagnostic al infectiilor urinare, prin punera in evidenta a germenilor patogeni
Material -recipient steril de unica folosinta cu capac,materiale pentru toaleta organelor
necesare genitale externe
Pregatire -psihica-informare,explicarea tehnicii si necesitatea ei,consimtamant
pacient -fizica-toaleta organelor genital externe cu apa si sapun inainte de recoltare

Tehnica -se recolteaza prima urina de dimineata sau dupa cel putin patru ore de la
recoltarii mictiunea anterioara
-se recolteaza inainte de inceperea tratamentului cu antibiotic sau dupa
intreruperea acestuia cu cel putin 7zile inaintea recoltarii
-cu 12ore inainte nu va consuma lichide
-nu va urina cu 6 ore inainte
-se efectueaza obligatoriu toaleta riguroasa a organelor genitale externe cu apa si
sapun urmata de uscare prin tamponare cu tifon steril
-spalarea si stergerea se fac in sens unic,din fata in spate ;la barbat dinspre meatul
urinar spre santul balanopreputial(glandul fiind decalotat)
-stergerea se face c user fiziologic steril sau apa fiarta si racita
-la pacientele cu scurgeri vaginale se recomanda introducerea unui tampon steril in
vagin si apoi recoltarea probei
-la barbati se mentine si in timpul urinarii glandul decalotat
-la nou-nascuti si la sugari dupa spalarea organelor genitale externe se fixeaza in
jurul penisului sau vulvei orificiul pungii speciale pentru recoltare
-la bolnavii cu retentie urinara recoltarea se poate face prin sondaj vezical sau
punctie suprapubiana
-se urineaza la toaleta primii 100mlurina si fara a intrerupe jetul de urina se
recolteaza 5-10ml din jetul mijlociu in urocultorul steril,cu grija pentru a nu
atinge gura acestuia de tegumente sau lenjerie
 -restul urinei se evacueaza la toaleta
-recipientul se inchide cu capac ermetic,avand grija sa nu se atinga interiorul
capacului sau recipientului

-daca accidental urina s-a prelins pe peretii exteriori ai recipientului se vor spala
si usca
-pacientului i se sugereaza sa se spele bine pe maini
-se va eticheta recipientul
-trebuie mentionat daca pacientul este sub antibioterapie si ce antibiotic i se
administreaza
-se ataseaza formularul de cerere a analizei la recipient si proba se va trimite la
laborator imediat
Pentru sugari
 Se spală zona urogenitală cu apă şi săpun şi se tamponează cu, comprese sterile pentru a se
usca.
 Se fixează punguţa sterilă prin intermediul benzilor adezive în jurul orificiului urinar.
 Punga este bine fixată dacă orificiul urinar se află în interiorul acesteia.
 Se verifică fermitatea aderării benzilor de fixare la tegumentul copilului pentru a se evita
scurgerea urinei pe lângă pungă şi contaminarea acesteia.
 După recoltare, punga se dezlipeşte de tegumentul copilului şi cele două benzi adezive se
lipesc între ele asigurându-se astfel închiderea pungii.
Interpretarea  normal urocultura este negativa
valorilor  pathologic-prezenti germeni patogeni
 dupa identificare se determina antibiograma

In situatii speciale, urina se poate recolta direct din vezica prin punctie
suprapubiana
 Proba celor trei pahare
 RECOLTAREA UROCULTURII LA PACIENTII CU SONDA VEZICALA(« A
DEMEURE »)
-se clampeaza tubul atasat la sonda urinara cu 15min inainte de recoltarea probei
-se pun manusile;
Se pune
-daca tubul bolnavulatasat
de colectare să urineze
la sonda înare
treimontat
pahareundiferite. În primul pahar
orificiu perpendicular, se colectează
acesta urina de la
se va dezinfecta
începutul
cu paduri micţiunii,
cu alcool apoi se în
va cel de-al
aspira doilea
urina cu oaceea de de
seringa la 20
mijlocul
ml careei,seiar
va în celinde-al
goli treilea steril
recipientul urina de .la
-daca nusfârşitul
exista micţiunii.
acel orificiu si cateterul vezical este din cauciuc se va recolta proba din cateter;
Hematurie
-se va dezinfecta cu prezentă
padurinumai în primul
antiseptice o zona pahar
mica(hematurie iniţială)
deasupra locului depresupune
insertie cuotubul
hemoragie de uretrală.
de drenaj;
-se lasaHematurie prezentă numai
timp de 1minut,pentru în ultimulsa pahar
ca antisepticul se usuce(hematurie terminală) sugerează o hemoragie
-apoi sevezicală.
va intepa cu o seringa cu ac si se va aspira 5 ml;
Se presupune
-se introduce că este vorba de
in urocultor(recipient o hemoragie
steril cu capac) reno-uretrală când hematuria este prezentă în toate
cele trei
-recipientul pahare (hematurie
se eticheteaza totală).
si se trimite la laborator imediat specificandu-se, daca este cazul,
tratamentul cu antibiotic pe care-l urmeaza pacientul
 nu se recolteaza din sacul colector
 nu se recolteaza prin deschiderea sistemului inchis

Masurarea si notarea temperaturii

Definitie
Mentinerea temperaturii in limite normale este necesitatea organismului de a conserva o temperatura la
un grad aproximativ constant,pentru a-si mentine starea de bine.
Termoreglare =echilibrul dintre temogeneza si termoliza
Termogeneza =producere de caldura
Termoliza =pierdere de caldura
Scop
Descoperirea unor modificari patologice ale valorii temperaturii corpului.
Locuri de masurare
- cavitati semideschise:axila,plica inghinala, cavitatea bucala,
- cavitati inchise:rect, vagin

Materiale necesare
-termometru maximal,electronic,auricular,suzeta(copii)
-tampoane de vata si comprese sterile