Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Proiect - SISTEMUL DE FRÂNARE
Proiect - SISTEMUL DE FRÂNARE
PROIECT
DE FINALIZARE A
INVATAMANTULUI PROFESIONAL
DE 3 ANI
DOMENIUL: Mecanic
CALIFICAREA:Mecanic Auto
ABSOLVENT.
2021
TEMA
SISTEMUL DE FRÂNARE
Competente specifice proiectului
7.2.2 Compararea diferitelor variante constructive ale componetelor auto din punct de vedere
functional,vantajelor,dezavantjelor si domeniilor de utilizare.
CUPRINS
➢ Capitolul II
➢ Bibliografie
Argument:
Automobilul este un vehicul rutier, carosat si suspendat elastic pe cel putin trei roti
care se poate deplasa prin mijloace de propulsie in diferite conditii de teren, destinat
transportului direct sau prin tractare al unor incarcaturi ce pot fi bunuri, persoane etc.
Datorita destinatiei diferite, automobilele au unele particularitati in transmisie, sistemul de rulare
suspensie, caroserie si chiar la motorul acestora.
PREZETAREA GENERALA
1. sabotul primar care apasa mai mult asupra tamburului – se numeste si activ; - In timpul
franarii acest sabot capata un efect de autoamplificare ( autofranare) care il face sa mareasca
efectul de franare corespunzator fortei de actionare asupra lui.
2. sabotul secundar( pasiv)
Efectul de autoamplificare duce la maririrea fortei ce actioneaza asupra tamburului
activ in comparatie cu forta ce actioneaza asupra tamburului pasiv, pentru aceiasi apasare
asupra sabotilor. Din acest motiv, la mersul intr-un sens se uzeaza mai mult sabotul activ iar
la schimbarea sensului ,cel pasiv.
Pentru a egaliza uzurile la cei doi saboti, se folosesc solutii constructive, ca: forte de
apasare mai mici sau garnituri de frecare mai mari la sabotul primar fata de cel secundar.
Frana simplex are in compunere un sabot primar si unul secundar care pot fi articulati sau
flotanti.
In figura de mai jos este reprezentata frana simplex la care ambii sabotii 1 si 2 sunt
articulati in reazemele 3. Indiferent de sensul de rotatie, unul din saboti va apasa mai mult
asupra tamburului 6. Execentricele 4 si 5 servesc la reglarea jocului dintre saboti si tambur.
b.Frana duplex- are in compunere doi saboti primari care pot lucra ca saboti primari la
rotatie intr-un singur sens( frana uni-duplex) sau in ambele sensuri ( duo- duplex)
Frana uni-duplex- ambii saboti 1,2 au cate un dispozitiv de actionare si cate un punct de
articulatie propriu (5,6);
cil 4- pentru sabotul1;
cil 3 – pentru sabotul 2
In cazul in care sabotii sunt primari numai la mersul inainte, frana se numeste uni-servo,iar
in cazul in care sabotii sunt primari pentru ambele sensuri de mers, frana se numeste duo-
servo.
In fig a – frana uni-servo; fig b- frana duo-servo
1- tambur; 2- bolt pentru articulatia sab 4; 3-,4-saboti;5-7- arcuri; 6- cilindru receptor,
8- dispozitiv de reglare a jocului dintre saboti si tambur.
Frana duo-servo se caracterizeaza prin faptul ca fiecare sabot il actioneaza pe celalalt cu efect
de servo actiune, in functie de sensul de rotatie ambii saboti lucrand ca saboti primari; sabotii
sunt legati in serie si actionati de la un cilindru hidraulic.
1.6 SCHEMA ACTIONARII HIDRAULICE CU CIRCUIT DUBLU
CAPITOLUL II
La tamburul demontat, i se face controlul vizual privind: uzarea suprafetei de lucru, rizuri sau
santuri inelare pe supraf de lucru. In aceste situatii, tamburul poate fi rectificat la cota
maxima admisa de 1mm pe diametru. Rectificarea se face la ambii tamburi.
3.2 Remontarea tamburului de frana.
Nituirea trebuie inceputa de la mijlocul garniturilor spre capete. Dupa nituire, capul nitului
trebuie sa fie minim2mm sub suprafata garniturilor de frana, iar capetele garniturilor se tesesc
conic. Pentru a readuce sabotii la forma geometrica a tamburului, se recomanda operatia de
strunjire folosind dispozitiv special.
b-
desasa
mblare
cilindrului receptor
b1- corpul cilindrului;2- orificiu racord rigid; 3- suruburi de fixare; 4- surub de
aerisire. 5- garnitura protectoare; 6- pistonas. 7- garnituri de etansare; 8-arc.
B2- se verifica starea tehnica a sabotilor , a cilindrului si a pistonaselor.
Reparaea cilindrului receptor se poate face , fie prin inlocuirea setului de pistonase-arc-
garnituri, fie prin inlocuirea corpului cilindrului receptor.
Remontarea se face in ordine inversa demontarii, avandu-se grija ca inainte de reasamblare,
toate piesele, inclusiv cilindrul receptor, sa se introduca in lichid de frana, iar dupe
reasamblare se verifica deplasarea usoara a pieselor.Se regleaza frana de stationare si se
scoate aerul din sistemul de franare.
CAPITOLUL IV
NORME DE IGIENA SI SECURITATEA MUNCII