Sugestii de rezolvare Gabriela Krișan

SĂPTĂMÂNA 2 COMPETENȚA 2.4 (MAR-APR) – CP

COMPETENȚA 2.4 (MAR-APR) – CLS I

COMPETENȚA 2.4 (MAR-APR) - CLS A II-A

A. Metodica predării limbii și literaturii române / comunicării în limba română (20 de puncte)
Următoarea secvenţă face parte din Programa școlară pentru disciplina Comunicare în limba română, clasa I.
(OMEN nr. 5003/2014)

COMPETENȚA SPECIFICĂ ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE

2.4. Exprimarea propriilor idei în contexte
cunoscute, manifestând interes pentru
comunicare
CP
2.4. Exprimarea propriilor idei referitoare la
contexte familiare, manifestând interes şi
încredere în sine
CLS I
2.4. Exprimarea expresivă a ideilor în contexte
familiare manifestând interes şi încredere în sine
CLS A II-A
-jocuri de modificare a poveştilor audiate:
schimbarea succesiunii evenimentelor, modificarea
finalului
- crearea unor poveşti orale pornind de la idei/
imagini date sau desene create de copii
- poveşti despre istoria scrisului de-a lungul
timpului
- jocuri de modificare a poveştilor audiate:
schimbarea succesiunii evenimentelor, modificarea
finalului, introducerea unor personaje etc
. - alcătuirea unor enunţuri orale şi/ sau crearea
de poveşti orale pornind de la idei/ imagini date
sau desene create de copii
- crearea propriilor, poveşti, poezii, jocuri, cântece
şi prezentarea acestora

Explicați formarea/dezvoltarea competenței specifice 2.4 din secvența dată prin intermediul metodei
povestirii la clasa I , având în vedere:

- explicarea metodei didactice date;

- enumerarea a trei principii de aplicare a metodei, menționând totodată două avantaje ale utilizării
acesteia;

- menționarea unei activităţi de învăţare adecvate pentru formarea/dezvoltarea competenţei specifice date,
precizând totodată resursele (de timp, de loc, material didactic, forme de organizare a clasei) utilizate;

- exemplificarea modului de formare/dezvoltare a competenței specifice date, utilizând metoda menționată,

prin activitatea de învățare aleasă

A) EXPLICAREA METODEI DIDACTICE

1
Sugestii de rezolvare Gabriela Krișan

Ca metodă didactică, povestirea, desemnează prezența verbală de către profesor a unui eveniment, a
unei întâlniri, a unei fapte autentice sau imaginare în scopul vizualizării ei în plan mental de către copii.
Metoda povestirii răspunde specificului vârstei copiilor de a pătrunde în plan mental, cu „ochii minții”
totul, chiar și dacă acest lucru depășește logica (întâmplări imaginare), atunci când acest fapt vine din
partea profesorului. Povestirea prilejuiește cunoașterea individuală prin intermediul imaginației
reproductive. Ține și de arta, măiestria cu care profesorul povestește.

Povestirile create de către elevi au valoare formativă, fiindcă contribuie la dezvoltarea gândirii
logice și creative, a imaginației, a vorbirii fluente și corecte. (Davidhizar, Lonser, 2003)

Aceste povestiri se pot realiza prin diferite forme: povestiri pe baza unui șir de ilustrații, pe bază de plan
dat, după modelul profesorului, pe o temă dată.

B)ETAPELE METODEI ȘI AVANTAJELE ACESTEIA

Cadrul didactic pregătește/organizează activitatea (materiale didactice necesare) ( 1). Apoi, se

desfășoară activitatea(2) astfel: au loc discuții libere pe tema selectată (prezentarea unui personaj, o
poveste, un desen animat, folosirea unei jucării), se expun materialele care vor fi utilizate în cadrul
activității (ilustrații, mijloace tehnice). Dirijarea observației elevilor se va face astfel: formularea
întrebărilor pas cu pas cu referire la ilustrații/materiale, elevii vor fi puși în situația de a reține cadrul
intrigii, desfășurarea acțiunii, personaje, acțiuni, accent pe stări/emoții (implicând afectiv copiii ),
realizând mai apoi o povestire pe fragmente cu întreaga clasă de elevi și povestirea integrală realizată de
un singur elev, povestire care va fi repetată de un altul pentru o fixare eficientă, găsirea unui titlu
potrivit. Încheierea activității (3) constă în actualizarea unei povestiri cu tematică asemănătoare și
stabilirea mesajului. (putem include și jocuri muzicale la final)

Un avantaj îl reprezintă cunoașterea prin impactul povestirii, dar și emoțiile declanșate, având funcție
de a înțelege realitatea și oamenii din jur. Un alt avantaj este funcția de motivație pentru învățare care o
îndeplinește povestirea.

C)MENȚIONAREA UNEI ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE CARE DEZVOLTĂ COMPETENȚA

În cadrul unității de învățare, Eroi de poveste, elevii au discutat despre întâmplări, basme, povești,
personaje și comportamentul acestora, au citit literele f,F, x,X, grupurile de litere che,chi, ghe și ghi,
propoziții și texte scurte, au scris litere, cuvinte, propoziții, scurte texte și felicitarea, demonstrând că
înțeleg să desprindă învățături/morale din întâmplări citite sau audiate, să realizeze un portret al unui
personaj, jucându-se totodată cu transformările cuvintelor care conțin grupuri de litere sau cu alegerea
imaginilor potrivite unui cuvânt, propoziție sau a unui text.

Astăzi, elevii vor crea o poveste urmând să asocieze prin mijloace lingvistice proprii, o povestire al
cărui început este dat de către cadrul didactic. Ei vor primi rolul de creatori ai povestirii, dezvoltându-le
creativitatea, imaginația și dorința de descoperire.

2
Sugestii de rezolvare Gabriela Krișan

Se pregătesc materialele didactice necesare: planșa cu o pereche de ghete curate, mijloace tehnice
audio-video, o pereche de ghete murdare, imagini holul unei case. (prima etapă a povestirii, asigurarea
unui cadru adecvat momentului următor)

Strategii didactice: conversația euristică, coli A3,expunerea, observația

Forme de organizare: frontal, pe grupe mici de elevi

Resurse de timp: 30 de minute

Resurse de loc: sala de clasă

Frontal, cadrul didactic pornește o discuție liberă pe tema curățeniei care trebuie păstrată în diferite
spații (acasă/ la școală). Se prezintă ghetuțele murdare aflate pe catedră și se cere copiilor să le descrie.
(Cum arată? De ce credeți că sunt așa de murdare? Ce puteți spune despre felul în care ne îngrijim
obiectele? (cărțile, caietele, ghiozdanul, hainele) Se arată imaginea cu ghetele curate și se cer din nou
detalii despre aspectul acestora, culoare, utilitate. (1 Organizarea activității)

(2.Desfășurarea activității) Cadrul didactic expune în fața clasei ghetele murdare și le stârnește
interesul elevilor spunându-le că aceste ghetuțe poartă în spatele lor o poveste. ( Oare care este
povestea din spatele ghetuțelor? Vreți să o cunoaștem? Din păcate, hârtia pe care a fost scrisă povestea
a fost ruptă de Gheorghiță (cel care purta ghetele) nemairămânând decât începutul ei. Mă puteți ajuta să
o continuăm?)

Elevii ascultă cu atenție începutul poveștii ghetuțelor murdare și află că Gheorghiță le-a aruncat în
holul casei sale, grăbit, după ce a ajuns de la școală. Deodată, ghetele.....Profesorul fixează momentele
semnificative care au loc, apoi este declanșată imaginația creatoare. (elevii își imaginează
personeje/acțiuni care se petrec ulterior momentului inițial. Se urmărește expunerea corectă, logică și
coerență în exprimare. Reușita acestui moment este dependentă de calitatea începutului cu care cadrul
didactic înfățișează primul moment, dar și de deprinderile pe care elevii le au din activități realizate
anterior la clasă. (câte momente, derulate prin joc la CP/Cls I, au avut loc, în care elevii au reușit să-și
imagineze, să descrie, să continue o întâmplare...) Mai este important și momentul întrerupt de acesta,
întrebările ajutătoare sau sugestiile suplimentare aduse.

Copiii continuă întâmplarea (Ghetuțele i-au vorbit și i-au transmis să fie mai grijuliu cu ele, să le
curețe,...) și aduc în discuție și un final potrivit acestei întâmplări. După ce am structurat oral o formă de
continuare a povestirii, un elev-doi prezintă întreaga poveste în fața clasei, iar ceilalți repetă aceste
momente fixând-o mult mai bine. Prin sondaj, pot fi solicitați să continue povestea după modelul
comunicat, stabilind totodată și mesajul povestirii. (3.Încheierea activității)

Pe grupe mici de elevi, ultimele 10 minute, ei pot desena pe o coală A3 împărțită în patru cadrane
(primul cadran va conține desenul ghetelor murdare) cu situațiile care urmează în povestea noastră (Ex:
2. ghetele vorbesc și sunt supărate- desenul ghetelor triste, 3. Reacția lui Gheorghiță și promisiunea de a
se schimba 4. Gheorghiță face curățenie pe hol și spală ghetele)

3
Sugestii de rezolvare Gabriela Krișan

Aceste noțiuni pot fi fixate printr-o temă de casă asemănătoare ( un început dat – printr-un desen
corespunzător) la care să continue atașând alte trei desene (continuarea poveștii) Începutul va fi dat tot
de către cadrul didactic, expunând prima parte a poveștii.

Consider că, aplicând metoda povestirii corect, cu toate mijloacele didactice specifice alături de o
expunere corectă a faptelor, folosind intonația potrivită și întrebările care stimulează
imaginația/creativitatea elevilor, se va dezvolta competența de a exprima propriile idei referitoare la
contexte familiare, manifestând interes și încredere în sine.

Sursa:

Manual CLS I, Editura

Didactică și Pedagogică,
2018

Autori: Cleopatra
Mihăilescu, Tudora Pițilă

4
Sugestii de rezolvare Gabriela Krișan

Programa școlară Comunicare în limba română

CP: Povestirea se va face pe bază de ilustrații

CLS I: Povestirea unor întâmplări trăite, unor întâmplări auzite

CLS a II-a: Povestirea unor întâmplări trăite/observate

Repovestirea unor întâmplări citite