Școala Gimnazială Nr.

1 Dichiseni
Clasa a VI-a
Numele elevului..........................................................................

Test de evaluare
Unitatea a II-a
Citeşte cu atenţie fragmentul de mai jos şi scrie răspunsurile corecte:
Madam Popescu mai sărută o dată dulce pe maioraşul, îl scuipă, să nu-l deoache, şi-l lasă jos. El a pus
sabia în teacă, salută milităreşte şi merge într-un colţ al salonului unde, pe două mese, pe canapea, pe foteluri
şi pe jos, stau grămădite fel de fel de jucării. Dintre toate, maiorul alege o trâmbiţă şi o tobă. Atârnă toba de
gât, suie pe un superb cal vânăt rotat, pune trâmbiţa la gură şi, legănându-se călare, începe să bată toba cu o
mână şi să sufle-n trâmbiţă. Madam Popescu îmi spune ceva; eu n-aud nimica. Îi răspund totuşi că nu cred să
mai ţie mult gerul aşa de aspru; ea n-aude nimica.
-Ionel! Ionel!! Ionel!!! Du-te dincolo, mamă; spargi urechile dumnealui! Nu e frumos, când sunt musafiri!
Iar eu, profitând de un moment când trâmbiţa şi toba tac, adaog:
-Şi pe urmă, d-ta eşti roşior, în cavalerie.
-Maior! strigă mândrul militar.
-Tocmai! zic eu. La cavalerie nu e tobă; şi maiorul nu cântă cu trâmbiţa; cu trâmbiţa cântă numai gradele
inferioare; maiorul comandă şi merge-n fruntea soldaţilor cu sabia scoasă.
Explicatia mea prinde bine. Maiorul descalică, scoate de după gît toba, pe care o trânteşte cât colo;
asemenea şi trâmbiţa. Apoi începe să comande:
-Înainte! marş!
Şi cu sabia scoasă, începe să atace straşnic tot ce-ntâlneşte-n cale. În momentul acesta, jupâneasa cea
răguşită intră cu tava aducând dulceaţă şi cafele. Cum o vede, maiorul se opreşte o clipă, ca şi cum ar vrea să
se reculeagă fiind surprins de inamic. Clipa însă de reculegere trece ca o clipă, şi maiorul, dând un răcnet
suprem de asalt, se repede asupra inamicului. Inamicul dă un ţipăt de desperare.
-Ţine-l, coniţă, că mă dă jos cu tava!
Madam Popescu se repede să taie drumul maiorului, care, în furia atacului, nu mai vede nimic înaintea lui.
Jupâneasa este salvată; dar madam Popescu, deoarece a avut imprudenţa să iasă din neutralitate şi să intervie
în război, primeşte în obraz, dedesubtul ochiului drept, o puternică lovitură de spadă.
(I.L.Caragiale, Vizită…)

I. 1. Analizați patru verbe din secvența, specificând modul, timpul, persoana, funcția sintactică. 2 p
”Inamicul dă un ţipăt de desperare.
-Ţine-l, coniţă, că mă dă jos cu tava!
Madam Popescu se repede să taie drumul maiorului, care, în furia atacului, nu mai vede nimic înaintea lui.”

2. În secvența Inamicul dă un ţipăt de desperare, Inamicul are funcția sintactică de ................................... 0,5
p

3. Construiește enunțuri în care substantivul copil să fie subiect, atribut, complement, nume predicativ. 1 p
a.
b.
c.
d.

4. În fraza Maiorul comandă şi merge-n fruntea soldaţilor cu sabia scoasă, avem: 0,5 p
a. un subiect exprimat și un subiect neexprimat subînțeles;
b. două subiecte neexprimate, de tip subînțeles;
c. un subiect exprimat și un subiect neexprimat inclus;
d. un subiect exprimat și două subiecte neexprimate de tip subînțeles.

5. Alcătuiește cu oricare verb de la punctul 4, o propoziție în care acesta să fie la modul condițional-optativ,
timpul perfect, persoana I, plural. 0,5 p

6. Alcătuiește o propoziție în care să existe un predicat nominal și o propoziție în care să existe un predicat
verbal. 1,30 p

8. Stabilește, prin săgeți, valorile verbului „a fi” din enunțurile următoare: 6x2 p

a) Iarna este frumoasă. copulativă

b) Aș fi mers la munte, dar nu a nins.
c) Noi eram foarte entuziasmați de noul professor. predicativă
d) Veți fi în clasă când mă întorc!
e) Trebuia să fi notat totul de la tablă.
f) Noi fuseserăm olimpici la română. auxiliară

II. Scrieţi, în maximum 10 rânduri, rezumatul textului citat, respectând regulile de alcătuire a unui asemenea tip
de compunere. În compunere, trebuie: 2p
- să respectaţi regulile de elaborare a rezumatului; 0,8p
- să respecți succesiunea cronologică a întâmplărilor; 0,6p
- să utilizezi cuvinte/grupuri de cuvinte care asigură legătura între idei; 0,2p
- să respecți normele de ortografie și de punctuație; 0,2p
- să scrii lizibil și să așezi adecvat textul în pagină. 0,2p

1 punct din oficiu

 Barem de notare

I.
1. Se acordă câte 0,5 puncte pentru fiecare verb identificat și analizat corect.
4 x 0,5p = 2p
2. Se acordă 0,5 puncte pentru precizarea funcției sintactice: Subiect.
0,5p
3. Se acordă 0,25 puncte pentru fiecare dintre cele patru enunțuri corecte.
4 x 0,25p = 1p
4. Se acordă 0,5 puncte pentru alegerea variantei corecte: a.
0,5p
5. Se acordă 0,5 puncte pentru alcătuirea enunțului care respectă modul verbului, timpul, persoana și
numărul.
0,5p
6. Se acordă câte 0,65 puncte pentru alcătuirea unui enunț cu predicat nominal și a unui enunț cu predicat
verbal.
0,65p x 2 = 1,3p
7. Se acordă câte 0,2 puncte pentru fiecare asociere corectă: d – predicativă; b, e – auxiliară; a, c, f –
copulativă.
6 x 0,2p = 1,2p

II. Pentru redactarea textului se vor avea în vedere următoarele:

Dacă respectă regulile de elaborare a rezumatului; 0,8p
Dacă respectă succesiunea cronologică a întâmplărilor; 0,6p
Dacă utilizează cuvinte/grupuri de cuvinte care asigură legătura între idei; 0,2p
Dacă respectă normele de ortografie și de punctuație; 0,2p
Dacă scrie lizibil și așază adecvat textul în pagină. 0,2p
2p

Se acordă 1 punct din oficiu.

DISCIPLINA: Limba și literatura română
CLASA: a VI-a
PROFESOR EVALUATOR: Chiriacescu Eliza-Adina
Numărul de elevi prezenți: 15

Obiective:
O1 – să identifice părți de propoziție într-un text dat
O2 – să construiască enunțuri în care o parte de vorbire îndeplinește o funcție sintactică cerută
O3 – să identifice subiectul într-o propoziție și să numească felul acestuia
O4 – să folosească verbe la moduri și timpuri cerute
O5 – să identifice cele trei valori ale verbelor în enunțuri date
O6 – să formuleze enunțuri cu tipuri diferite de predicate
O7 – să redacteze rezumatul unui text narativ dat, respectând regulile de alcătuire a acestuia

Realizarea obiectivelor:

Nr. obiectiv O1 O2 O3 O4 O5 O6 O7
Nr. elevi care l-au realizat în totalitate 6 2 12 4 4 4 6
parțial 4 8 - 4 8 7 5
deloc 5 5 3 7 3 4 4

Aprecierea cu note:

Note sub 4 4 5 6 7 8 9 10
Nr. elevi 2 3 3 1 1 2 2 1

Media clasei: 5,93

Greșeli frecvente:
Elevii au dificultăți în a identifica diferite părți de propoziție într-un text. Deși sunt activi și lucrează în
timpul orei, studiul de acasă este unul superficial, iar rezultatele înregistrate la test arată că anumite conținuturi
nu au fost însușite pe deplin, drept urmare competențele nu au fost atinse în totalitate. De asemenea, aproape
trei sferturi dintre elevi confundă anumite părți de propoziție, precum numele predicativ cu atributul. Sunt
confundate și modurile verbale, mai mult de jumătate dintre elevi au formular enunțuri folosind modul
conjunctiv în locul celui condițional-optativ.
Un alt obiectiv care a fost atins în proporție redusă este identificarea valorilor verbale, elevii confundând
mai ales verbele copulative cu cele predicative, dar nici valoarea auxiliară nu a fost identificată în procent mult
mai mare. Dacă în ceea ce privește formularea de enunțuri cu predicate verbale elevii nu au întâmpinat
probleme, în ceea ce privește predicatele nominale, greșelile frecvente au fost legate mai ales de valoarea
verbului a fi – mulți elevi utilizând tot valoarea predicativă, în loc să îl utilizeze în calitate de copulativ.
La ultimul subiect, de redactare a rezumatului unui text narativ, elevii au respectat în bună măsură
regulile de elaborare a rezumatului, principalele greșeli ținând doar de alegerea unor timpuri verbale nepotrivite
precum perfectul-simplu. S-au înregistrat greșeli frecvente în ceea ce privește acordul subiectului cu predicatul,
alegerea nepotrivită a conjuncțiilor, plasarea greșită a cratimei. Au existat frecvent greșeli de punctuație, iar
așezarea în pagină a creat probleme pentru aproape jumătate dintre elevi.

Observații și măsuri:
 În urma analizei rezultatelor obținute, am decis să acord mai multă rigurozitate corectării temelor pentru
acasă pentru a-i determina pe elevi să fie mai conștiincioși și mai atenți în realizarea acestora. De asemenea, e
nevoie de un accent mai mare pus pe secvența de consolidare și fixare a conținuturilor și a competențelor.
Voi avea în vedere, de asemenea, să anunț elevii ce cunoștințe trebuie să își actualizeze pentru fiecare
lecție astfel încât să fie pregătiți pentru noile conținuturi predate și învățate. De exemplu, funcțiile sintactice vor
fi reluate la învățarea cazurilor substantivului, în Unitatea de învățare a III-a. Astfel, elevii vor avea de
recapitulat subiectul și numele predicativ înainte de predarea cazului Nominativ. Mă asigur că elevii acordă
interes pregătirii mai riguroase acasă pentru lecțiile ce urmează, iar un demers suplimentar în această direcție
este și organizarea unei ședințe cu părinții. Scopul a fost de a li se comunica rezultatele testelor și de a face din
această relație profesor-părinte o echipă care veghează la îmbunătățirii rezultatelor școlare.
Continuăm să acordăm interes suplimentar competențelor de redactare ale elevilor, aici incluzând
aspecte ce țin de corectitudinea gramaticală, așezarea în pagină, respectarea punctuației și lizibilitatea.