OBIECTIVELE EDUCATIONALE

Mihai Stanciu

M.S.- curs 1

OBIECTIVE
• Înţelegerea rolului obiectivelor educaţionale în
desfăşurarea procesului de învăţământ;
• Explicarea funcţiilor obiectivelor şi a interdependenţei
acestora;
• Clasificarea obiectivelor după gradul de generalitate
(trăsăturile fiecărui nivel);
• Clarificări privind conceptul de competență, prezentarea
diferitelor concepții contemporane;
• Însuşirea tehnicilor de operaţionalizare a obiectivelor;
• Clasificarea obiectivelor după domeniul la care se referă
(taxonomiile)
M.S.- curs 2

BIBLIOGRAFIE
• D`Hainaut L., coord., Progame de învăţământ şi educaţie
permanentă, EDP, Bucureşti
• De Landsheere G.,V.,1979, Definirea obiectivelor
educaţionale, EDP, Bucureşti
• Dolz J., Ollagnier E. (Éds)., 2002, L`énigme de la
compétence en éducation. De Boeck Université, Bruxelles .
• Gouvernement du Québec, Ministère de l’Éducation, 2006,
Programme de formation de l’école québécoise.Version
approuvée, Bibliothèque nationale du Québec.
• Ionescu M., Radu I., coord., 1995 (2001), Didactica
modernă, Ed. Dacia, Cluj
M.S.- curs 3

OBIECTIVELE EDUCATIONALE 1
 • Le Boterf G. , De la compétence : essai sur un attracteur
étrange.., 1989
• Le Boterf, G. (2015, septiẻme édition). Construire les
compétences individuelles et collectives. Paris: Groupe
Eyrolles.
• Meirieu P., Apprendre… oui mais comment, Paris 1989
• Perrenoud P., Construire des compétences dès l’école, Paris
1999, ESF
• Poumay, M., Tardif, J. & Georges, F. (sous la direction de)
Organiser la formation ẚ partir des compétences. Bruxelles
:De Boeck Université.
• Roegiers X., 2001, Une pédagogie de l`intégration, De
Boeck, Bruxelles.

M.S.- curs 4

• Romainville M., G. Bernaerdt, Ch. Delory, A. Genard,

A. Leroy, L. Paquay, B. Rey, Jl. Wolfs. «Réformes: à
ceux qui s'interrogent sur les compétences et leur
évaluation ». Forum pédagogie, 1998
• Stanciu M., 1999, Reforma conţinuturilor
învăţămâtului. Cadru metodologic, Ed. Polirom, Iaşi .
• Stanciu M., 2003, Didactica postmodernă, Ed.
Universităţii Suceava .
• Stanciu M., 2018, Teoria și metodologia
curriculumului, Iași: Ion Ionescu de la Brad.
• Tardif, J. (2006). L’évaluation des compétences.
Documenter le parcours de développement. Montréal :
Chenelière Éducation.
M.S.- curs 5

PLANUL TEMEI
I. Clarificări conceptuale
II. Funcţiile obiectivelor
III. Clasificări ale obiectivelor educaţionale
• Organizarea pe niveluri
• Taxonomii
IV. De la obiective la competențe
V. Competenţe generale și specifice
VI. Operaţionalizarea obiectivelor. Tehnici de
operaţionalizare

M.S.- curs 6

OBIECTIVELE EDUCATIONALE 2
 I. CLARIFICĂRI CONCEPTUALE

•Caracterul conştient al educaţiei: ideal,

finalităţi şi obiective

•Obiectivele educaţionale sunt enunţuri cu

caracter intenţional care anticipează o
modificare (schimbare) în personalitatea
educatului ca urmare a implicării acestuia
într-o activitate instructiv-educativă.
M.S.- curs 7

DIRECŢII ALE PERFECŢIONĂRII

OBIECTIVELOR

a) De tip axiologic
• Raportarea la o tabelă de valori;
• Răsturnarea triadei obiectivelor;
b) De tip metodologic
• Perfecţionarea criteriilor de selecţie,
sistematizare şi definire a obiectivelor
c) Individualizarea obiectivelor
M.S.- curs 8

II. FUNCŢIILE OBIECTIVELOR

1. De orientare axiologică a procesului de

învăţământ
2. De anticipare a rezultatelor şcolare
3. Evaluativă
4. De reglare a funcţionării procesului de
învăţământ

M.S.- curs 9

OBIECTIVELE EDUCATIONALE 3
 III. CLASIFICĂRI ALE
OBIECTIVELOR EDUCAŢIONALE

• După gradul de generalitate:

1. Obiectivele generale
a. Finalităţile educaţiei
b. Scopurile educaţiei
2. Obiectivele intermediare (specifice)
a. Competenţele generale
b. Competenţele specifice
3. Obiectivele concrete (operaţionale)
M.S.- curs 10

IV. De la obiective la competențe. 1. Scurt istoric al

conceptului de competență

• Abordarea centrată pe competenţe (APC) s-a născut în domeniul

profesional, ca o reacţie faţă de organizarea de tip taylorist a
muncii.
• Taylorismul a încercat să raţionalizeze tot mai mult procesul de
producţie, în vederea asigurării unei mai mari rentabilităţi.
• Reflexul taylorismului în planul ştiinţelor socio-umane a
reprezentat-o bevaviorismul.
• Taylorismul şi behaviorismul „încearcă să reducă complexitatatea
decupând obiectele de studiu în elementele cele mai simple şi în
secvenţe mai scurte şi observabile (Delory & De Ketele , 2000,
p.4).
M.S.- curs 11

Scurt istoric al conceptului de

competență (2)
• Logica competenţelor a invadat câmpul educaţiei de
aproape două decenii şi se înscrie în mişcarea critică a
concepţiei dominante conform căreia « educaţia /
formarea urmăreşte în principal transmiterea unor
cunoştinţe colective formalizate. » (Bronckart & Dolz,
2002, p.27).
• APC s-a impus rapid în lumea educației mai întâi în SUA,
în Australia și apoi în Europa (Marea Britanie, Elveția și
Belgia fiind printre primele țări europene care au trecut la
această abordare).
M.S.- curs 12

OBIECTIVELE EDUCATIONALE 4
 IV.2. Viziuni despre competență
Guy Le Boterf-competențe individuale și colective

• Guy Le Boterf este un mare expert francez în domeniul

resurselor umane, al managementului și al formării.
• Este creatorul metodologiei "Agir et interagir avec
compétence en situation" (A acționa și a interacționa cu
competență în situație).
• Apariția conceptului de competență are două mari explicații
(Le Boterf, 2015):
 Din punctul de vedere al relațiilor profesionale, conceptul
de competență a câștigat importanță începând cu anii 1970 (în
detrimentul noțiunii de calificare), plecând de la dezbaterile
privind partenerii sociali.
M.S.- curs 13

Le Boterf (2)
Din punctul de vedere al conținutului său,
noțiunea de competență a evoluat.
• Aceste modificări au explicații obiective: noile
provocări ale competitivității (op. cit.); dezvoltarea
sectorului terțiar al economiei ; dezvoltarea unei
economii a cunoașterii ; provocările evoluției
demografice; interesul crescând al indivizilor
pentru a-și dezvolta un portofoliu tot mai mare de
competențe; limitele demersurilor de gestiune
individuală a competențelor.
M.S.- curs 14

Le Boterf. Conceptul de competență (3)

• a)Trebuie să fie în acord cu evoluția contextelor

și situațiilor de muncă. Spre deosebire de
organizarea tayloristă, omul profesionist trebuie
”să navigheze în complexitate”, să facă față unor
situații variate.
• b)”A fi competent” semnifică ” a fi capabil de a
acționa și de a reuși cu pertinență și competență
într-o situație de muncă”, adică de a pune în
acțiune o practică profesională pertinentă.
• M.S.- curs 15

OBIECTIVELE EDUCATIONALE 5
 Le Boterf. Conceptul de competență (4)
• c) Schema operatorie este ”reprezentarea
simplificată a unei acțiuni sau a unei serii de
acțiuni” (Ph. Perrenoud, 2000), o structură
generală a unei acțiuni (J. Piaget, 1972), ”o
organizare invariantă a activității pentru o clasă de
situații date” (G. Vergnaud, 1999).

M.S.- curs 16

M.S.- curs 17

Le Boterf. Conceptul de competență (6)

• d) Conceptul de competență distinge diferite

tipuri de resurse personale care trebuie mobilizate
în practica profesională:
• Cunoștințe
 Cunoștințele teoretice
 Cunoștințele legate de mediul professional
 Cunoștințele procedurale
•
• M.S.- curs 18

OBIECTIVELE EDUCATIONALE 6
 Le Boterf. Conceptul de competență (7)

• Priceperi (Savoir-faire)
• a) Priceperile instrumentale sau tehnice
• b) Priceperile relaționale
• c) Priceperile empirice
• d) Priceperile cognitive corespund operațiilor
intelectuale
• Resursele emoționale
• Aptitudinile sau calitățile personale
M.S.- curs 19

Le Boterf. Conceptul de competență (8)

• e)Conceptul de competență ține cont de dubla

dimensiune individuală și colectivă a unei
competențe.
• Multe profesii implică o muncă de echipă și, de
aceea, ”răspunsul competent trebuie să fie un
răspuns de rețea și nu numai un răspuns individual.”
• Competența colectivă reprezintă o stare emergentă,
un efect de compoziție. Ea rezultă ”din calitatea
cooperării între conștiințele individuale.”
• M.S.- curs 20

Le Boterf. Competența colectivă (9)

• Distinge trei tipuri de cooperare:
• a) impusă de o organizare ierarhică (Ford, Taylor);
• b) interactivă , rezultat al voinței de a împărtăși
informații și întemeiată pe conștiința limitelor în
realizarea izolată a sarcinilor;
• c) întemeiată pe capacitatea actorilor de a avea inițiative
de cooperare și de gestionare a calității interfețelor.
• Regula de aur care să conducă la progres în domeniul
cooperării: a asigura o coerență puternică între câteva
decizii de măsuri simple.
M.S.- curs 21

OBIECTIVELE EDUCATIONALE 7
 Le Boterf (10)
• f) Conceptul de competență trebuie gândit ca o
construcție de combinare a resurselor și nu una de
adăugare a resurselor.
• Competența are o organizare în system
• g) Un concept care face apel la responsabilitatea
împărtășită
• h) Conceptul care face posibilă o evaluare a
competențelor , una colegială și nu una a evaluării
personalităților implicate.

M.S.- curs 22

Guy Le Boterf-definiția competenței

• «la compétence ne réside pas dans les
ressources (connaissances,
capacités…) à mobiliser, mais dans la
mobilisation même de ces ressources.
La compétence est de l’ordre du
savoir-mobiliser » (G. Le Boterf, De
la compétence : essai sur un attracteur
étrange.., 1989)
M.S.- curs 23

M.S.- curs 24

OBIECTIVELE EDUCATIONALE 8
 Cele trei dimensiuni ale unei competențe

• a) Axa activității (a acțiunii contextualizate) Este vorba

despre practicile profesionale care se desfășoară ținând
cont de anumite standarde de performanță.
• b) Axa resurselor disponibile are în vedere resursele
personale, precum și cele disponibile în mediul său de
viață.
• c) Axa reflexivității corespunde metacogniției, adică ”o
întoarcere reflexivă a subiectului în același timp asupra
practicilor sale și asupra resurselor pe care el le posedă și
le utilizează.”
• M.S.- curs 25

M.S.- curs 26

IV.3. Philippe Perrenoud

Metafora mobilizării
• « une compétence est une capacité d’action efficace
face à une famille de situations, qu’on arrive à
maîtriser parce qu’on dispose à la fois des
connaissances nécessaires et de la capacité de les
mobiliser à bon escient, en temps opportun, pour
identifier et résoudre de vrais problèmes ».
• « une compétence permet de faire face à une situation
complexe, de construire une réponse adaptée sans la
puiser dans un répertoire de réponses préprogrammées
» (P.Perrenoud, Construire des compétences dès l’école,
Paris 1999, ESF).
M.S.- curs 27

OBIECTIVELE EDUCATIONALE 9
 Perrenoud
• Pune accentul pe activitatea subiectului,
care implică « un ansamblu de operaţii
mentale complexe, conectându-le unor
situaţii, transformând mai degrabă
cunoştinţele. »
• Sugerează « o orchestrare, o coordonare a
resurselor multiple şi eterogene » ale
subiectului, o recombinare permanentă a
acestor resurse .
M.S.- curs 28

IV.4.Dimensiuni ale competenţei (Allal)

• Cunoştinţe
• Declarative (factuale)
Componente
• Procedurale (priceperi- savoir-faire)
cognitive
• Condiţionale (contextuale);
• Metacunoştinţe şi reglări metacognitive.

Componente afective • Atitudini, motivaţii …

Componente sociale • Interacţiuni, concertări…

Componente
senzorio-motorii
• Coordonaări gestuale…
M.S.- curs 29

Construirea competenţei
• O competenţă « se construieşte întotdeauna
prin intermediul unei învăţări <în situaţie> ceea
ce implică aproprierea nu numai a cunoştinţelor
şi abilităţilor (savoir-faire), ci, de asemenea,
moduri de interacţiune şi instrumente valorizate
în contextul problemei. » (Allal, pp. 81-82)
• A învăţa, da… dar cum ? (Ph. Meirieu 1993)
• Metacogniţia în învăţare.

M.S.- curs 30

OBIECTIVELE EDUCATIONALE 10
 IV.5. Jacques Tardif, Marianne Poumay & François
Georges: formare profesionalizantă prin competențe

• „O competență este de ordinul acțiunii complexe, care se

sprijină pe mobilizarea unei varietăți de resurse interne și
externe în interiorul unei familii de situații. » (Tardif,
2006)
• Competența este de ordinul ”savoir-agir” (a ști să
acționezi), care are câteva caracteristici definitorii (Tardif,
2006):
• • Caracter exploratoriu
• Caracter contextualizat
• Caracter complex
M.S.- curs 31

Resursele interne și externe

• În acest sens, individul valorifică resursele de care
dispune la un moment dat :
• ❖ Resursele interne: componentele cognitive, afective,
sociale și senzoriomotorii;
• ❖ Resursele externe: exterioare individului (dicționare,
TIC și colegii) (op. cit.).
• Fiecare elev/student își construiește o reprezentare inițială
a unei situații și, pe această bază, își alege resursele
disponibile (interne și externe) și le mobilizează în
vederea surmontării obstacolelor cognitive și acționale.
M.S.- curs 32

Poumay, Tardif & Georges (2017) -

referențialul de competențe
• a) Luarea în considerare a profilului profesional;
• b) Formalizarea referențialului :
 Definirea competențelor de dezvoltat;
 Definirea componentelor esențiale în acțiune (5 sau 6);
Definirea situațiilor profesionale;
 Definirea nivelurilor de dezvoltare a complexității;
 Definirea învățărilor critice (necesare și cele mai
importante);
 Definirea anumitor resurse.
M.S.- curs 33

OBIECTIVELE EDUCATIONALE 11
 IV.6. CANADA-CURRICULUMUL ŞCOLAR
PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR ŞI
PRIMAR CENTRAT PE COMPETENŢE

• Studii preliminare: Préparer les jeunes au 21e

siècle (1994), Réaffirmer l’école (1997);
• Document de politică educaţională: L’école, tout un
programme (1997).
• Finalităţile sistemului de învăţământ : reuşită
pentru toţi fără a scădea nivelul de exigenţă; o
formare centrată pe elementele esenţiale; o
diversificare a parcursurilor şcolare (îndeosebi în
ciclul secundar); o organizare şcolară mai suplă.
• Programme de formation de l’école québécoise
(2001) M.S.- curs 34

Competenţe transversle

M.S.- curs 35

A exploata informaţia

M.S.- curs 36

OBIECTIVELE EDUCATIONALE 12
 V.Competenţe generale
• Sunt ale unei discipline de învăţământ şi se
realizează la sfârşitul unui ciclu;
• Sunt la acelaşi nivel de generalitate medie ca şi
obiectivele cadru;
• A se vedea competenţele din programele actuale
pentru liceu;
• Exemple:
• Din ele derivă competenţele specifice ale
discipline;
M.S.- curs 37

Exemple de competențe generale. Biologie

• 1. Receptarea informaţiilor despre lumea vie
• 2. Explorarea sistemelor biologice
• 3. Utilizarea şi construirea de modele şi algoritmi
în scopul demonstrării principiilor lumii vii
• 4. Comunicarea orală şi scrisă utilizând corect
terminologia specifică biologiei
• 5. Transferarea şi integrarea cunoştinţelor şi
metodelor de lucru specifice biologiei în contexte
noi

M.S.- curs 38

Competenţe specifice
• Derivă din cele generale;
• Sunt specifice unei discipline;
• Se realizează la sfârşitul anului/ semestrului;
• Pot fi distinse mai multe categorii: de cunoaştere
şi înţelegere; de explicare şi interpretare;
instrumental-aplicative; atitudinale (Aracis).
• Crearea de situaţii concrete de dezvoltare a
competenţelor specifice;
• Realizarea unor demersuri didactice centrate pe
elev/ student.
M.S.- curs 39

OBIECTIVELE EDUCATIONALE 13
 1. Receptarea informaţiilor din lumea vie
(Biologie, XII)

M.S.- curs 40

Standardele Aracis și competențele

• A. Componențe profesionale
• 1. Cunoaştere, înţelegere şi utilizare a
limbajului specific domeniului
• 2. Explicare şi interpretare
• 3. Aplicare, transfer şi rezolvare de
probleme
• B. Competențe transversale

•
M.S.- curs 41

Componențele specifice (Pedagogie I)

1. Cunoaştere, înţelegere şi utilizare a limbajului specific psihologiei educaţiei
1. Utilizarea adecvată în comunicarea profesională a conceptelor, teoriilor şi a metodelor de bază specifice
pedagogiei, în special, si Ştiinţelor socio-umane, în general;
2. Descrierea caracteristicilor de bază ale pedagogiei, a principalelor paradigme si orientări metodologice ale
Componențe profesionale

acesteia;
2. Explicare şi interpretare
2.1.Explicarea şi interpretarea fenomenelor educaţionale, utilizând adecvat concepte si teorii de bază din domeniu;
2.2.Explicarea şi interpretarea,în perspectivă sistemică, a interdependenţei componentelor curriculumului şcolar;
3. Aplicare, transfer şi rezolvare de probleme
3.1.Operaţionalizarea obiectivelor operaţionale plecând de la competenţele specifice disciplinei de învăţământ;
3.2. Proiectarea unor demersuri educaţionale de modernizare a curriculumului şcolar;
4. Reflecţie critică şi constructivă
4.1.De a gândi critic şi constructiv asupra unor practici educaţionale deficitare din perspectiva diferitelor paradigme
asupra educaţiei;
4.2.De a reflecta permanent asupra unor situaţii educaţionale şi a adopta un demers educaţional adecvat
particularităţilor de vârstă şi individuale ale elevilor şi studenţilor;
4.3. De a gândi critic şi constructiv asupra unor teorii pedagogice si practici educaţionale cu scopul de a-si construi o
viziune corectă si realistă asupra reformei curriculare si asupra procesului de învăţământ în general.
5. Creativitate şi inovare
5.1. Implicarea creativă şi inovativă într-un proiect de grup ce urmăreşte valorificarea potenţialului de inteligenţe
multiple ale studenţilor ;

CT.1. Exercitarea sarcinilor profesionale conform principiilor deontologice specifice în exercitarea profesiei
Componențe

CT.2. Aplicarea tehnicilor de muncă eficientă în echipă multidisciplinară pe diverse paliere ierarhice
transversale

CT.3. Autoevaluarea nevoilor de formare continuă în vederea adaptării competenţelor profesionale la dinamica
contextului social

M.S.- curs 42

OBIECTIVELE EDUCATIONALE 14
 VI. OBIECTIVELE OPERAŢIONALE

1.În sens larg, operaţionalizarea are în vedere

specificarea implicaţiilor practice ale unui
concept / enunţ general şi abstract.
2.Legat de obiective, are două sensuri:
•De derivare
•Indicatori (criterii):
performanţei/comportamental şi al competenţei

M.S.- curs 43

PERFORMANŢĂ - COMPETENŢĂ
• Performanţa= produsul care se poate obţine pe
baza comportamentului aşteptat; comportament
+ conţinut performanţă de învăţare;
• Performanţă minimală, optimală şi maximală.
• Competenţa = capacitatea de a îndeplini anumite
sarcini; savoir;
• Capacitatea = abilitatea subiectului demonstrată
sau potenţială de a putea acţiona, gândi, simţi ori
deveni; savoir-faire;
M.S.- curs 44

TEHNICI DE OPERAŢIONALIZARE
A OBIECTIVELOR 1. MAGER
Comportamentul Condiţiile Criteriul de
performanţă
…elevul trebuie să pe baza observării în consemnându-
EXPLICE grup a unor imagini pe le în fişa de
cauzele…., calculator şi a fişei de lucru în timp de
documentare, 10 minute.

M.S.- curs 45

OBIECTIVELE EDUCATIONALE 15
 Comportamentul Condiţiile Criteriul de
performanţă
Să definească pe baza observării consemnând-o în
“celula vegetală”, la microscop a fişa de lucru în 4
unei celule şi a min;
fişei de
documentare,
Să clasifice pe baza completând
celulele vegetale, criteriului... şi a schema dată în 5
planşei nr. 1, min;

M.S.- curs 46

Comportamentul Condiţiile Criteriul de

performanţă

Să descrie pe baza observării completând fişa de

caracteristicile în grup la lucru în 10 min;
definitorii ale ..., microscop şi a fişei
de documentare,

Să compare pe baza analizei completând fişa de

nivelurile bilanţului contabil, lucru în 20 min
producţiilor
obţinute de către 3
firme,
M.S.- curs 47

Să calculeze pe baza fişei de Completând fişa

costurile de documentare, de lucru în 15
producţie, min
Să explice pe baza Realizând un
efectele negative vizionării în ciorchine în
ale consumului grup a unui film acest sens în 20
de droguri, documentar, min

Să execute respectând În 25 min;

lucrările de cerinţele
tăiere la viţa de tehnologice şi a
vie, fişei de
documentare,
M.S.- curs 48

OBIECTIVELE EDUCATIONALE 16
 2. TEHNICA D`HAINAUT
• Componente (pentru domeniul cognitiv):
1. Activităţile cognitive ale elevului (operaţii)
• Reproducerea (repetarea);
• Conceptualizarea (analitică şi sintetică);
• Aplicarea;
• Explorarea ;
• Mobilizarea şi asocierea (convergentă şi divergentă);
• Activităţi complexe şi rezolvarea problemei

M.S.- curs 49

D`HAINAUT

2. Materia (obiecte, produse)

• Elementele
• Clasele
• Relaţiile
• Operaţiile şi operatorii
• Structurile
3. Gradul de integrare. Dimensiuni:
• Reţinerea
• Transferul
M.S.- curs 50

D`HAINAUT
4. Circumstanţele
• Legate de obiect
• Legate de produs
• Legate de operaţie
• Legate de cel care învaţă
5. Criteriile de succes
• De performanţă individuală
• De performanţă globală
M.S.- curs 51

OBIECTIVELE EDUCATIONALE 17
 3. TEHNICA LANDSHEERE

Subiectul Compor- Perfor- Condiţii Criterii

tament manţa
Elevul trebuie să un aparat alegâng el Aparatul
constru- de radio piesele, trebuie să
iască cu tranzis- după recepţio-
tori schema neze
adaptată corect trei
posturi…

M.S.- curs 52

CRITERIUL COMPETENŢEI

•Complementar criteriului performanţei

•Legat de formarea unor capacităţi superioare:
Obiective de transfer;
Obiective de exprimare;
Obiective experienţiale
•Limite ale operaţionalizării obiectivelor
M.S.- curs 53

TAXONOMII ALE OBIECTIVELOR

• Modele :
Morfologic (are la bază concepţia despre
inteligenţă a lui Guilford);
Clasificării ierarhice. Dimensiuni: a) de
conţinut (domeniile cognitiv, afectiv şi
psihomotor); b) de diferenţiere şi ordonare
a proceselor psihice implicate.

M.S.- curs 54

OBIECTIVELE EDUCATIONALE 18
 DOMENIUL COGNITIV (BLOOM)

• Achiziţia cunoştinţelor;
• Înţelegerea;
• Aplicarea;
• Analiza;
• Sinteza;
• Evaluarea.

M.S.- curs 55

DOMENIUL AFECTIV
(KRATHWOHL)

• Receptarea (prezenţa);
• Răspunsul;
• Valorizarea;
• Organizarea;
• Caracterizarea (valoarea sau sistem de
valori).

M.S.- curs 56

DOMENIUL PSIHOMOTOR
(HARROW)

• Mişcările reflexe;
• Mişcările fundamentale de bază;
• Aptitudinile perceptive;
• Calităţile fizice;
• Mişcări de dexteritate;
• Comunicarea nonverbală.
Integrarea celor trei domenii.
M.S.- curs 57

OBIECTIVELE EDUCATIONALE 19
 FINALITĂŢILE EDUCAŢIEI
IDEALUL EDUCATIV (FINALITATEA FINALITĂŢILOR)
FINALITĂŢILE MACROSTRUCTURALE
OBIECTIVELE GNERALE
TAXONOMIILE DOMENIILOR
COGNITIV AFECTIV PIHOMOTOR
Integrarea celor trei domenii
OBIECTIVELE INTERMEDIARE (SPECIFICE)
COMPETENŢE GENERALE COMPETENŢE SPECIFICE

OBIECTIVELE OPERAŢIONALE
CRITERII DE OPERAŢIONALIZARE
PERFORMANŢEI COMPTENŢEI
TEHNICI DE OPERAŢIONALIZARE
MAGER D`HAINAUT LANDSHEERE GAGNE
M.S.- curs 58

OBIECTIVELE EDUCATIONALE 20