Decizia între raționalitate și intuiție

Raționalitate: avantaje și dezavantaje.

Specialistii au propus evaluarea eficacitatii deciziei prin prisma a doua criterii: cel al calitatii
obiective a deciziei si cel al acceptarii deciziei de catre cei care o materializeaza. Eficacitatea
deciziilor nu este de natura exclusiv economica, ci si ecologica, sociala, psihosociologica,
determinata de factori corespunzatori ale caror impacturi nu pot fi masurate valoric[1].
Procesul decizional menţionat anterior are la bază criterii de raţionalitate, este fundamentat sub
toate aspectele de legalitate, urmăreşte respectarea ierarhiei normelor juridice naţionale,
europene şi internaţionale, care reglementează domeniul securităţii naţionale, demersul având
motive justificate[2].
Eficacitatea reprezinta rezultatul transpunerii in practica, iar eficienta raportul dintre efectul
economico-social util si efortul economico-social depus pentru fundamentarea si aplicarea ei.
Pentru deciziile programate efortul si efectul au o determinare clara. Pentru deciziile
neprogramate, datorita caracterului lor de unicat, eficacitatea deciziei trebuie apreciata in functie
de conditiile existente cand a fost luata decizia si nu cele din momentul aplicarii, deoarece pot
apare doua situatii deosebite:[1].
Intuiția: avantaje și dezavantaje.
Intuiţia nu este un dat, ci un rezultat al elementelor constitutive. Comportamentul intuitiv este un
proces multilateral, iar eficacitatea intuiţiei este strâns legată de legăturile subtile dintre entităţile
care îl compun. Astfel, intuiţia este văzută ca un sistem dependent, într-o mare măsură, de
subsistemele configurative, jucând un rol activ şi permanent de ajustare a procesului
decizional[2].
Intuiţia este o calitate menită să suplimenteze efortul intelectual al lucrătorului operativ care, din
motive obiective, trebuie să se adapteze mediului în care acționează. Intuiția îl ghidează, aproape
inconştient, către luarea celei mai bune decizii pentru atingerea scopului urmărit[2].
Până la urmă elementele configurative ale intuiţiei (experienţa acumulată, operativitatea
decizională, educaţia, zestrea genetică, etc.) sunt intim corelate şi se întrepătrund cu procesele
raţional decizionale. Cu toate că, la prima vedere, am putea afirma că intuiţia este mai aproape de
empirism decât de raţionalism și oricât de inexplicabil ar părea acest proces psihologic complex,
experiența ne-a demonstrat că intuiţia este mai legată de imperiul raţiunii decât de cel al
instinctelor secundare menţionate anterior (conservare, apărare, reproducere, etc. )[2].
Găsirea echilibrului potrivit între raționalitate și intuiție.
În condițiile în care raționalitatea și spiritul pragmatic sunt înscrise, formal sau informal, pe
stindardul multor inițiative, poate fi de mare ajutor să corectăm aceste tendințe de a lua decizii
bazate pe factori subiectivi (sau ce numim noi intuiție). Primul lucru pe care trebui să-l facem
este să conștientizăm aceste erori (biases) pentru că, în mod ironic, a nu vedea că suntem
influențați este în sine o eroare mentală (blind-spot bias)[3].
Oricât ne-ar plăcea să credem că fenomenul adoptării deciziilor se desfăşoară absolut raţional,
numai pe baza metodelor ştiinţifice, trebuie să ne amintim că fiinţele umane tind să acţioneze sub
imperiul emoţiilor, iar informaţia redundantă pare mai uşor de îndepărtat prin metode
intuitive[2].
Yang este adesea legat de raționalitate, acțiune și cunoaștere activă și analitică, în contrast cu
înțelepciunea pasivă și intuitivă asociată cu Yin. Pe lângă acestea, Yang este caracterizat de o
natură mai puternică și mai rigidă în comparație cu Yin, care este asociat cu energii mai moi și
mai flexibile. Ca direcție, energia masculină este adesea asociată cu direcția sus, spre cer, și cu
expansiunea, în timp ce Yin este asociat cu direcția în jos, spre pământ. Yang este, de asemenea,
asociat cu următoarele caracteristici:[4].