Nume prenume student Mihai Oana-Luiza

Grupa 316 Forma de învățământ IFR

Facultatea de Management-Marketing Specializarea Marketing

FIȘĂ INDIVIDUALĂ DE EVALUARE 2. CERERE / OFERTĂ/

CONCURENȚĂ
( 30 puncte) TERMEN DE TRIMITERE: 5-18 decembrie 2023!
Răspundeți la următoarele întrebări: (5 puncte)
1. Prezentați principalele caracteristici ale pieței cu concurență imperfectă și ale concurenței
pure perfecte.
Concurența pură perfectă:
 Mulți vânzători și cumpărători: Piața este formată dintr-un număr mare de
vânzători și cumpărători, astfel încât niciunul nu are puterea de a influența prețurile.
 Produse omogene: Produsele oferite de diferiți vânzători sunt considerate
substituibile perfect, adică nu există diferențe între produsele oferite de diferiți
vânzători.
 Libertatea de intrare și ieșire din piață: Nu există bariere semnificative pentru
intrarea sau ieșirea de pe piață, ceea ce înseamnă că firmele pot intra sau părăsi piața
fără restricții majore.
 Transparența pieței: Toți participanții au informații complete și perfecte despre
condițiile pieței, inclusiv prețurile, calitatea produselor și costurile de producție.
 Fără intervenție externă: Nu există intervenție guvernamentală sau alte forme de
intervenție externă care să distorsioneze prețurile sau cantitățile.

Concurența imperfectă:
 Număr limitat de vânzători: Piața este dominată de un număr mic de vânzători
(oligopol) sau chiar de un singur vânzător (monopol).
 Produse diferențiate: Produsele pot fi diferite în ceea ce privește calitatea, marca,
designul sau alte caracteristici, ceea ce reduce substituibilitatea perfectă.
 Bariere de intrare: Există bariere semnificative pentru intrarea pe piață, cum ar fi
costuri ridicate de capital, acces limitat la tehnologie sau reglementări
guvernamentale.
 Informații imperfecte: Participanții la piață nu au întotdeauna informații complete
sau perfecte, ceea ce poate duce la decizii neoptime.
 Putere de piață: Firmele au o anumită putere de a influența prețurile, fie prin
controlul cantităților oferite, fie prin strategii de marketing și branding.
 2. Prezentați principalii factori care determină oferta producătorului (agentului economic).

 Prețul bunului sau serviciului: Acesta este probabil cel mai direct factor. În general,
cu cât prețul unui bun sau serviciu este mai mare, cu atât producătorii sunt mai
dispuși să ofere mai mult deoarece pot obține un profit mai mare.
 Costurile de producție: Acestea includ costurile materiilor prime, salariile, costurile
de utilități, cheltuielile de capital și alte costuri operaționale. Dacă costurile de
producție scad, producătorii pot oferi mai mult la același preț, deoarece profitul lor pe
unitate crește.
 Tehnologia: Îmbunătățirile tehnologice pot crește eficiența producției, permițând
producătorilor să ofere mai multe bunuri sau servicii la costuri mai mici.
 Prețurile factorilor de producție: Dacă prețul factorilor de producție (cum ar fi
munca, capitalul sau pământul) crește, costurile de producție pot crește, ceea ce ar
putea reduce oferta.
 Așteptările producătorilor: Așteptările privind viitorul pot influența oferta. De
exemplu, dacă un producător se așteaptă ca prețurile să crească în viitor, ar putea
reduce oferta actuală pentru a vinde mai mult la un preț mai mare mai târziu.
 Politici guvernamentale: Subvențiile, taxele, reglementările și alte politici
guvernamentale pot afecta costurile de producție sau profitabilitatea și, prin urmare,
pot influența oferta.
 Condiții de piață și concurență: Nivelul de concurență într-o industrie poate
influența oferta. Într-un mediu foarte competitiv, firmele pot fi presate să își crească
oferta pentru a-și menține cota de piață.
 Factori naturali și climatici: În cazul unor industrii, cum ar fi agricultura, condițiile
climatice și alte factori naturali pot avea un impact semnificativ asupra ofertei.

3. Cum se deplasează curba cerereii în cazul creșterii prețului pentru un anumit produs X?
Cand pretul unui bun substituibil crește, cererea pentru bunul inițial va crește, iar curba cererii se
va deplasa spre dreapta și invers.
4. Prezentați în mod detaliat care sunt principalii factori care influentează cererea
consumatorilor sau a clienților

 Venitul consumatorilor: Venitul disponibil al consumatorilor are un impact

semnificativ asupra cererii. În general, cu cât consumatorii au un venit mai mare, cu
atât sunt mai dispuși să cumpere mai mult. Pentru bunurile normale, cererea crește
 odată cu creșterea veniturilor, în timp ce pentru bunurile inferioare, cererea scade pe
măsură ce veniturile cresc.
 Prețurile bunurilor substituibile și complementare: Prețurile bunurilor
substituibile (bunuri care pot fi folosite în locul altora) și complementare (bunuri care
sunt folosite împreună) pot influența cererea. De exemplu, dacă prețul unui substitut
scade, cererea pentru produsul original poate scădea.
 Preferințele și gusturile consumatorilor: Schimbările în preferințe și gusturi pot
influența cererea. De exemplu, dacă un produs devine mai popular datorită unui trend
sau a unei campanii de marketing reușite, cererea pentru acesta va crește.
 Așteptările viitoare: Așteptările consumatorilor privind viitoarele schimbări de
prețuri sau disponibilitatea produselor pot influența cererea actuală. De exemplu, dacă
consumatorii se așteaptă la o creștere a prețurilor în viitor, ei pot cumpăra mai mult
acum.
 Demografia: Schimbările în structura demografică, cum ar fi vârsta, sexul, și
mărimea populației, pot influența cererea pentru anumite produse.
 Venitul disponibil: După acoperirea cheltuielilor esențiale, suma de bani rămasă la
dispoziția consumatorilor poate influența tipul și cantitatea de bunuri pe care le
cumpără.
 Condiții economice generale: În perioadele de recesiune sau incertitudine
economică, consumatorii pot fi mai precauți în cheltuieli, ceea ce poate reduce
cererea pentru bunuri neesențiale.
 Politici guvernamentale: Reglementările, taxele și subvențiile pot influența cererea.
De exemplu, o taxă mai mare pe un produs poate reduce cererea pentru acel produs.
 Factori culturali și sociali: Normele culturale și influențele sociale pot afecta
deciziile de cumpărare ale consumatorilor.
 Disponibilitatea creditului: Accesul la credit poate influența capacitatea
consumatorilor de a cumpăra bunuri, în special pentru achizițiile mari, cum ar fi
casele și autovehiculele.

5. Să se determine tipul de elasticitate a cererii în raport cu prețul (Ec/p), dacă la o reducere

a prețului unitar în raport cu prețul cu 20%, cantitatea cerută crește cu 60%.
Elasticitatea prețului cererii (Ec/p)=Procentajul de schimbare a prețului/Procentajul de schim
bare a cantității cerute
Ec/p= 60%/-20%
Aici, folosim -20% pentru că este o reducere a prețului:
Ec/p= 60/-20= -3
 I. Răspundenți cu Adevărat sau Fals la următoarele afirmații si argumentați
răspunsul. (5 puncte)
1. Prețul minimal (Pm) pentru a avea efect se situează sub nivelul celui de echilibru, acesta
fiind cunoscut sub denumirea de preț plafon.
Fals. Prețul minimal (Pm) pentru a avea efect nu se situează sub nivelul celui de echilibru, ci
deasupra acestuia. Acesta este cunoscut sub denumirea de preț minim sau preț de intervenție.
Prețul minim este stabilit de obicei de guvern sau de o altă autoritate de reglementare și este
folosit pentru a asigura că prețul unui bun sau serviciu nu scade sub un anumit nivel, adesea
pentru a proteja interesele producătorilor sau pentru a asigura un venit minim în anumite
sectoare, cum ar fi agricultura.
2. Elasticitatea cererii pentru biletele de autobuz este mai mică decât elasticitatea cererii
pentru biletele la film.
Adevărat. Transportul public, cum ar fi autobuzele, este adesea considerat un bun necesar, mai
ales în zonele urbane unde oamenii se bazează pe acesta pentru a ajunge la locul de muncă sau la
alte destinații esențiale. Pe de altă parte, mersul la film este considerat un bun de lux sau un
serviciu de divertisment. Există multe alternative pentru divertisment, iar decizia de a merge la
film poate fi ușor influențată de preț.
3. Fixarea pretului minimal (Pm) aduce consecințe negative pentru guvern și în special
pentru piața agricolă.
Fals. Fixarea prețului minimal (Pm) nu aduce în mod necesar consecințe negative pentru guvern
sau pentru piața agricolă; de fapt, această politică este adesea implementată cu scopul de a aduce
beneficii în anumite sectoare, cum ar fi agricultura. Prețul minim este stabilit de obicei deasupra
prețului de echilibru de pe piață pentru a asigura un venit stabil și suficient pentru producători, în
special în sectoarele vulnerabile la fluctuații mari de prețuri sau la costuri de producție ridicate,
cum ar fi agricultura.
4. Fixarea prețului maximal (PM) de către guvern aduce și consecințe negative pentru
producători.
Adevărat. Fixarea prețului maximal (PM) de către guvern poate aduce consecințe negative pentru
producători. Prețul maximal, cunoscut și ca preț plafon, este un preț stabilit de guvern sau de o
autoritate de reglementare deasupra căruia un bun sau serviciu nu poate fi vândut. Scopul său
este adesea de a menține prețurile la un nivel accesibil pentru consumatori, în special pentru
bunurile esențiale sau în timpul crizelor.
5. Când prețul unui bun este mai mare decât prețul de echilibru, atunci va fi un exces de
cerere pentru acel bun și se va manifesta o penurie de bunuri și servicii pe piață.
Fals. Dacă prețul unui bun este mai mare decât prețul de echilibru, atunci nu va exista un exces
de cerere, ci mai degrabă un exces de ofertă (sau surplus).
II. Răspundeți la urmatoare ăntrebări de tip grilă: (15 puncte)
1. Prețul de echilibru este prețul la care:
a. toată lumea cumpără atât cât dorește
b. cantitatea cerută egalează cantitatea oferită
c. cererea și oferta sunt egale
d. toată lumea este perfect informată de oferta producătorilor
2. Scăderea cererii va cauza:
a. creșterea prețului și a cantității tranzacționate
b. scăderea prețului și a cantității
c. fie scăderea, fie creșterea prețurilor
d. prețul de echilibru și cantitatea tranzacționată scad
3. Legea ofertei afirmă că:
a. consumatorii doresc o cantitate mai mare dintr-un bun pe măsură ce prețul
acestuia scade
b. creșterea prețului resurselor va face curba ofertei mai puțin abruptă
c. creșterea veniturilor indivizilor va spori oferta
d. există o relație directă între prețul unui bun și cantitatea în care acesta va fi
oferit
4. Organizația țărilor exportatoare de petrol (OPEC) este un exemplu de:
a. cartel
b. monopol
c. monopol natural
d. monopol care discriminează în funcție de preț
5. Monopolul natural apare în cazul în care barierele la intrarea pe piață sunt datorate:
a. limitării prin lege a numărului de firme concurente
b. economiilor de scară
c. deținerii tuturor resurselor folosite într-o industrie
d. a și c sunt corecte
e. b și c sunt corecte
f. toate variantele
6. Barierela la intrarea pe piață se referă la:
a. obstacole naturale sau artificiale care împiedică o firmă să producă un bun
b. intervenția guvernului care limitează numărul producătorilor
c. interesul fiecărui producător de a deveni monopolist
d. deținerea unui produs unic pe piață
7. O piață în care competiția este restricționată prin acordarea de către guvern a unui
brevet sau licență de producție se numește:
a. monopolul care discriminează în funcție de preț
b. monopol natural
c. monopol legal
d. oligopol
8. Curba cererii se deplasează spre dreapta dacă:
a. cresc veniturile consumatorilor
 b. cresc veniturile producătorilor
c. se modifică numărul producătorilor
d. scad preferințele cumpărătorilor
e. scad cheltuielile cumpărătorilor
9. Grâul și porumbul sunt bunuri substituibile în producția de cereale. Dacă sporește
prețul de vânzare la grâu.....
a. crește cererea de grâu
b. crește cantitatea oferită de grâu
c. scade oferta de porumb
d. a,b,c
e. b si c
10. Creșterea impozitelor impuse de către guvern la produsul X are ca efect:
a. deplasarea curbei ofertei spre dreapta
b. deplasarea curbei ofertei spre stânga
c. scăderea prețului de vânzare
d. insensibilitatea agenților economici la preț
e. încurajarea firmelor producătoare
11. Ce comportament alege monopolistul, spre deosebire de o firmă de pe o piață cu
concurență pură perfectă:
a. produce mai mult și practică un preț mai scăzut
b. produce mai puțin și practică un preț mai mare
c. produce mai putin și practică un preț mai mic
d. produce mai mult și practică un preț mai mare
e. produce cât se cere și acceptă un preț maximal
12. Care dintre următoarele condiții sunt esențiale pentru ca o firmă să participe pe piața
cu concurență perfectă?
a. să cunoască prețul pe piață
b. alte firme pot intra ușor în ramură
c. schimbările din ofertă au un mic efect asupra prețului
d. mărfurile produse sunt identice
e. a si b sunt corecte
f. varianta c
g. a, b si d sunt corecte
13. Spre deosebire de monopol, monopsonul se caracterizează prin:
a. atomicitatea cererii
b. omogenitatea bunurilor
c. câtiva cumpărători
d. apariția unui cartel pe piață
e. câțiva producători
f. un singur cumpărător
14. Când coeficientul de elasticitate a cererii în raport de preț este >1, cererea este:
a. inelastică
b. perfect elastică
 c. unitară
d. elastică
e. neutră
f. atipică
15. Sunt instrumente de concurență loială:
a. reducerea costurilor
b. reducerea prețurilor în vederea atragerii clientelei
c. presiunile politice și morale
d. dumpingul
e. varianta b este corectă
f. varianta a și b
g. toate variantele

III. Să se rezolve următoarele aplicații: (2 aplicatii X 2,5 puncte = 5 puncte)

1. Pe piața unui produs agricol, funcția cererii este C = 40 - P, iar a ofertei O = 5P – 2. În
condițiile în care prețul impus de către guvern este 10 u.m., care este costul suportat de
către guvern?
Prețul impus de guvern este P = 10 u.m.
C = 40 – P => C = 40 - 10 = 30 u.m.
O = 5P – 2 => O = 5 * 10 - 2 = 50 - 2 = 48 u.m
Costul guvernului = (Prețul cerut - Prețul oferit) * Cantitatea impusă de guvern
Costul guvernului = (30 u.m. - 10 u.m.) * 30 unități
Costul guvernului = 20 u.m. * 30 unități
Costul guvernului = 600 u.m.

2. Cunoscând că valoarea coeficientului de elasticitate a cererii este egală cu 2, în timp ce

cantitatea cerută crește cu 25%, arătați modificarea procentuală a prețului de vânzare.
Ec/p = (% schimbare a cantității cerute) / (% schimbare a prețului).
Ec/p = 2 = (% schimbare a cantității cerute) / (% schimbare a prețului).
2 = 25% / (% schimbare a prețului).
(% schimbare a prețului) = 25% / 2 (% schimbare a prețului) = 12.5%.
Deci, prețul de vânzare va crește cu 12.5%.
Fisele individuale se trimit la adresa instituțională (elena.raluca.
cristian @ rau.ro) de către fiecare student în perioada 5-18
decembrie 2023.
Fisele individuale se rezolvă în Word, în documentul downloadat și
salvat în calculator, Ex. Fisa 1, Fisa 2, Fisa 3.
Pentru fiecare Fisa individuală rezolvată în mod corect se primeste
un punctaj de 30 de puncte/ 100 puncte. Sunt 3 Fise individuale cau
un un punctaj total de 90 de puncte (3 *30 puncte) + 10 puncte oficiu
(puncte care se pun la nota finală).
Fisele (1,2,3) se rezolvă individual de către fiecare student,
punctajul aferent unei fișe face parte din nota finală pe activitatea
de la seminar la disciplina Microeconomie.
Nota finală de la seminar se adună împreună cu nota obținută la
testul de la curs (14 ianuarie) și se obține o medie aritmetica între
cele două note obținute. În cazul în care studentul obține minim
nota 8 (din ambele activități: test curs - 13 ianuarie + Fise
individuale) studentul promovează din presesiune la disciplina
Microeconomie, nefiind necesară prezenta acestuia în examen.
Se promovează din presesiune cu nota FINALĂ MINIM 8!!!!!
Pentru studenții care NU AU OBȚINUT nota minim 8, prezenta
acestora în examen este necesară și obligatorie pentru a promova la
disciplina Microeconomie.
Fiecare student are obligația să rezolve minim 2 Fise individuale sau
maxim toate cele 3 Fise propuse pentru evaluare, în funcție de
corectitudinea rezolvării se obține o notă finală la seminar.
Orice alt material trimis de către student care nu are legătură cu
Fișele individuale (1, 2, 3) nu se vor lua în calcul la nota finală.
Asist.univ.dr.Elena Raluca Cristian ( elena.raluca.cristian@rau.ro)