Pedagogie I

Prof. univ. dr. habil.

Marian D. ILIE
Întrebările de data trecută
§ Q1. Care sunt disciplinele care
studiază fenomenul educației?

§ Q2. Care sunt relațiile dintre

disciplinele care studiază fenomenul
educațional?

§ Q3. Ce este Sistemul Științelor

Educației (SȘE)?

§ Q4. Care este rolul Pedagogiei în

SȘE?

§ Q5. Care sunt implicațiile practice

ale SȘE?
Interdisciplinaritate Transdisciplinaritate

Psihologia educaţiei
PEDAGOGIA Didactica psihologiei

Sociologia educaţiei
Didactica sociologiei

Antropologia educaţiei
Didactica antropologiei
Istoria pedagogiei Intradisciplinaritate
Didactica istoriei
Didactica generală
Economia educaţiei
Teoria curriculm-ului Didactica şt. economice

Filosofia educaţiei Teoria evaluării

Didactica filosifiei
Pedagogia comparată

Educaţia adulţilor

Teoria educaţiei
 Obiectivele cursului
R1. să argumenteze în manieră științifică, bazată pe date, propria
concepție despre educație;

R2. să demonstreze cunoașterea terminologiei pedagogice generale și

specifice teoriei curriculare în educație;

R1, R2 Să explice problematica aferentă conceptului sistem de învățământ.

 Obiective
O1. Să explice problematica
aferentă conceptului sistem
de învățământ.
Conținut
q C.1. Tendințe generale în
managementul sistemelor de
învățământ
q C.2. Sistemul de învățământ din
România
q C3. Instituții și organisme de
interes
Întrebările de astăzi
§ Q1. Ce înseamnă sistem de
învățământ (SÎ)?

§ Q2. Care sunt principalele decizii

strategice de management al SÎ?

§ Q3. Care este structura SÎ din

România?

§ Q4. Care sunt instituțiile din cadrul

SÎ din România și rolurile acestora?

§ Q5. Care sunt implicațiile practice

ale organizării SÎ?
Ce înțelegeți prin termenul conceptual ,,sistem”?
Ce e sistemul?

Ne-am jucat
frumos în
pauză ...

Ludwig von
Bertalamffy
sistemul reprezintă un
„complex de elemente”
aflate în interacţiune.
1. Sistemul de educaţie
2. Sistemul de învăţământ
3. Sistemul procesului de învăţământ

Sistemul de educaţie

Reprezintă planul cel mai larg al „instituţiilor şi organizaţiilor umane care

îndeplinesc în mod direct sau indirect, planificat sau spontan, funcţii pedagogice de
activare şi influenţare a procesului complex de formare-dezvoltare a personalităţii
umane”.
1. Sistemul de educaţie
2. Sistemul de învăţământ
3. Sistemul procesului de învăţământ

Sistemul de învățământ

totalitatea școlilor şi instituțiilor de învăţământ inclusiv relațiile dintre ele;

se definește printr-un grad ridicat de instituționalizare, reglementare, stabilitate şi

se conturează ca un ansamblu de școli, universităţi etc. în care se desfășoară
activitățile educaționale;
1. Sistemul de educaţie
2. Sistemul de învăţământ
3. Sistemul procesului de învăţământ

Sistemul procesului de învățământ

Procesul de învăţământ reprezintă totalitatea activităţilor educaționale care se

desfășoară într-o unitate educaţională sub forma acțiunilor sistematice de predare
- învăţare - evaluare.
1. Sistemul de educaţie
2. Sistemul de învăţământ
3. Sistemul procesului de învăţământ
Tendințe generale în managementul SÎ
Debutul şcolarităţii obligatorii

Prelungirea duratei învăţământului obligatoriu

Diversificarea învăţământului

Egalizarea şanselor la instruire

Perfecţionarea/modernizarea continuă

Descentralizarea sistemelor de învăţământ

Compatibilizarea sistemelor de învăţământ europene

 SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT DIN
ROMÂNIA

Sistemul naţional de învăţământ reprezintă totalitatea instituţiilor

educaţionale (grădiniţe, şcoli primare, şcoli gimnaziale, licee şi
universităţi) de stat sau private de pe întreg teritoriul României şi care
desfăşoară activităţi instructive, educative şi de formare a populaţiei în
vederea îndeplinirii idealului educaţional al şcolii româneşti, specificat
prin Legea Învăţământului.
Scurt istoric al Sistemului de
învățământ românesc
 Secolele III – II î. Hr.
Instituții asemănătoare școlii pe țărmul
Mării Negre; consta în însușirea scrisului,
cititului, socotitului şi în recitarea de poeme
homerice
Sunt prezente gimnazii în arcul Carpaților;
elevii înstăriți erau trimiși să-ți continue
studiile în orașele grecești. Deceneu
reorganizează școala dacică instruind în
domeniul teologiei, filosofiei, astronomiei și
matematicii.
Învățământul în spațiul medieval
românesc
Transilvania

§ Secolele XI – XIV, iau ființă școli latine pentru a pregăti personalul

de cult şi misionarii.
(Cenad, Igriș, Cârța, Oradea, Alba Iulia, Sebeș, Arad, Baia Mare, Mediaș)

§ Aici se învăţau scrisul, cititul, gramatica elementară a limbii latine,

precum şi muzica bisericească.

§ În secolul al XVII-lea, numărul şcolilor româneşti săteşti şi

orăşeneşti creşte sensibil atât în Transilvania sub forma şcolilor
confesionale.
Țara Românească și Moldova

§ Şcoli create în cadrul mănăstirilor în Ţara Românească şi Moldova în secolul al

XV-lea;
§ În secolul XVII în Ţara Românească şi Moldova școlile erau organizate în:
1) şcoli de nivel inferior (în care se predau noţiuni de citire, scriere şi aritmetică),
2) şcoli de nivel mediu (în care se punea accent pe gramatica limbii române şi slavone, pe
studiul aritmeticii, geometriei şi caligrafiei pentru redactat acte),
3) şcoli de nivel superior, academii (în care se studia gramatica, retorica, dialectica,
aritmetica, geometria şi muzica),
4) şcoli mănăstireşti
5) şcoli domneşti
6) şcoli orăşeneşti
În preajma revoluției...
§ În secolul XVIII învățământul se modernizează prin posibilitatea tinerilor români de-a
studia în marile universități europene. De asemena, regimul fanariot va aduce
îmbunătățiri în sistemul educațional autohton.
§ Anul 1766 este anul „marii reforme de învăţământ ştiinţific” iniţiată de domnitorul
Grigore Alexandru Ghica, a avut drept scop creşterea participării populaţiei la
educaţie, înfiinţarea bibliotecilor, perfecţionarea pregătirii dascălilor şi o mai bună
organizare a finanţării şcolilor.
§ În anul 1814 şcoala publică a devenit laică, principalele discipline fiind gramatica,
filosofia, ştiinţele matematice, limbi străine, geografia şi istoria,
§ În 1847 a fost aplicat un plan de reorganizare al sistemului de învăţământ astfel încât
acesta să cuprindă trei nivele: şcoala comunală de la sat, şcolile normale/elementare
de la oraş şi „învăţăturile academice”.
§ Revoluţia din 1848 a introdus în Muntenia învăţământul gratuit înlăturând taxele
grele impuse de domnitorul Bibescu.
Apariția statului român -
dezvoltarea învățământului
§ Ministerul învăţământului a fost înfiinţat, pentru prima oară, în
1862, prin Decretul Domnesc al lui Alexandru Ioan Cuza
§ Legea învăţământului din 1864
§ Legea asupra învăţământului secundar şi superior din 1898 a avut
un rol deosebit de important în dezvoltarea învăţământului superior
românesc pentru că a accentuat importanţa dezvoltării laturii
practico-aplicative a învăţământului
§ Legea învăţământului superior din anul 1912 accentuează nevoia
autonomiei universitare.
Perioada comunistă
§ Decretul nr. 175 din 2 august 1948
§ Între anii 1958-1959 se extinde forma de învăţământ fără frecvenţă la
învăţământul superior politehnic, universitar, agronomic şi economic.
§ În intervalul 1960-1966 au loc numeroase modificări în structura
reţelei instituţionale din învăţământul superior prin scindarea,
comasarea, schimbarea denumirii şi chiar înfiinţarea de noi facultăţi
§ În 1968 se extinde învăţământul obligatoriu de la 7-8 ani la 10 ani.
Şcoala de toate gradele a cuprins un număr tot mai mare de tineri, în
fiecare comună s-a creat o şcoală de 10 ani şi au activat profesori
calificaţi, realizându-se o creştere cantitativă de şcoli, elevi, studenţi.
...după anul 1989
§ Noua Constituţie adoptată în anul 1991 face referiri explicite la
dreptul la educaţie.

§ Primul Raport asupra stării sistemului naţional de învăţământ,

elaborat de către ministerul de resort în 2005, utilizând grila de
indicatori folosită la nivel internaţional, arată că există trei
probleme majore cu care se confruntă şcoala românească:
1. subfinanţarea cronică continuă;
2. calitatea deficitară a educaţiei reflectată inclusiv în rezultatele obținute de
către elevii români la testările internaţionale, scorul țării noastre fiind sub
media internațională
3. insuficienta descentralizare a sistemului de învăţământ preuniversitar.
Organigrama unui SÎ

Sistemele de învăţământ sunt organizate pe

niveluri sau cicluri de şcolaritate.

1. preșcolar;
2. primar;
3. secundar inferior;
4. secundar superior;
5. terţiar.
Instituții și organisme de interes

Ø Ministerul Educației (ME)

Ø Inspectoratele Școlare Județene (IȘJ)
Ø Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în
Învăţământul Preuniversitar (ARACIP)
Ø Scoli: primare, gimnaziale, licee, colegii naționale
Ø Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în
Învăţământul Superior (ARACIS)
Ø Universități: de stat, private
Ministerul Educației

• este organismul Guvernului României care

coordonează sistemul de învățământ din
România;
• stabilește obiectivele sistemului de
învățamânt în ansamblul său;
INSPECTORATELE ŞCOLARE
JUDEŢENE (IŞJ)
• Sunt servicii publice deconcentrate ale
MINISTERULUI EDUCAȚIEI NAȚIONALE
cu personalitate juridică.
• Au un consiliu de administrație și un
consiliu consultativ,
• Funcționează în baza unui regulament
propriu, elaborat și aprobat de consiliul
de administrație.
• În cadrul IȘJ-urilor există inspectori
școlari pentru problemele copiilor și
tinerilor
Întrebările de astăzi
§ Q1. Ce înseamnă sistem de
învățământ (SÎ)?

§ Q2. Care sunt principalele decizii

strategice de management al SÎ?

§ Q3. Care este structura SÎ din

România?

§ Q4. Care sunt instituțiile din cadrul

SÎ din România și rolurile acestora?

§ Q5. Care sunt implicațiile practice

ale organizării SÎ?
ÎNTÂLNIREA URMĂTOARE
Educația validată științific, predarea bazată pe date