Absurdismul este o perspectivă filozofică care ne confruntă cu întrebarea fundamentală a sensului

existenței într-un univers aparent lipsit de rațiune și semnificație. Spre deosebire de alte curente filozofice,
absurdismul afirmă că încercarea de a găsi sens într-o lume fără sens ne aduce într-un conflict cu realitatea.

Unul dintre susținătorii absurdismului a fost filozoful francez Albert Camus. În operele sale el reflectă
preocupările și întrebările fundamentale ale condiției umane. Anume în romanul său de debut, “Străinul”
Camus explorează conceptul de absurditate. Această operă cu siguranță se încadrează în formula estetică a
literaturii absurdului, deoarece prin intermediul personajului principal, Meursault, este abordată tema
existenței umane. Meursault trăiește într-o lume aparent lipsită de semnificație. El este indiferent la
evenimentele din jurul său, inclusiv la moartea mamei sale. Refuză să plângă la înmormântarea ei, iar
această atitudine apatică îl face să fie perceput ca un străin în societate. Absurdul se manifestă în modul în
care Meursault privește viața: fără scop, fără sens și fără consecințe. El nu se simte legat de normele sociale
sau de convențiile morale. Aceasta este scoasă în evidență în secvența dată: „De ce, mi-a spus el, refuzi să
mă primești?” Am răspuns că nu cred în Dumnezeu.”

În concluzie, “Străinul” de Albert Camus explorează teme profunde ale absurdului și ale existenței
umane, oferind o perspectivă provocatoare asupra lumii și a individului în ea. Această operă literară
rămâne un punct de referință în literatura absurdului și continuă să fascineze cititorii cu întrebările sale
existențiale.