NOȚIUNI CONCEPTUALE DESPRE

GIMNASTICĂ

CURS 1
ØO
Ø Poziții fundamentale ale corpului
Ø Pozițiile derivate ale corpului
DEFINIREA GIMNASTICII Kiritescu, C. (1964), Băiașu, Gh.
(1971), Stroescu, A, Podlaha, R (1974), Fekete, J, (1991)

Ø ÎNTĂRIREA SĂNĂTĂȚII
EXERCIȚII Ø INFLUENȚAREA SELECTIVĂ
FIZICE ȘI PRECISĂ A APARATULUI
NATURALE ȘI LOCOMOTOR
CREATE Ø DEZVOLTAREA
CALITĂȚILOR MOTRICE
Ø FORMAREA ȘI
PERFECȚIONAREA
CAPACITĂȚII DE MIȘCARE
 Obiectivele gimnasticii

Ø
Ø
Ø
Ø

Ø
Ø
 Caracteristicile gimnasticii
Conținut bogat, Influență Corectitudine,
variat, asupra amplitudine și
adaptabil articulațiilor și precizie în
grupelor mișcări
musculare

Coordonarea Dezvoltarea
aparatului aptitudinilor
locomotor în psiho-
condiții comportamentale
neobișnuite și psoho-motrice
v Gimnastica de bază
Ø Bazele generale ale pozițiilor și mișcării

Ø
 v Gimnastica de performanță
Ø Ø

Ø
Ø
 Gimnastica aplicată

Ø
 Conținutul și structura lecției de
activitate motrică
v I. Organizarea şi disciplinarea colectivului

v II. Pregătirea organismului pentru efort

v III. Influenţarea selectivă a aparatului locomotor

v IV. Dezvoltarea deprinderilor și calităților motrice

v V. Revenirea organismului după efort

 I. Organizarea şi disciplinarea colectivului:

Asigurarea unui început organizat al lecţiei;

- disciplinarea colectivului;
- captarea atenţiei executanţilor.

II. Pregătirea organismului pentru efort:

Stimularea treptată a marilor funcţiuni ale organismului

executanţilor, asigurând o stare de excitabilitate optimă
pentru lucrul în lecţie;
- formarea unei ţinute corecte;
- formarea capacităţii de execuţie omogenă şi estetică a
mişcărilor.
 III. Influențarea selectivă a apartului locomotor:

Prelucrarea selectivă şi analitică a tuturor grupelor

musculare;
- creşterea elasticităţii musculare, ligamentare şi a
mobilităţii articulare;
- creşterea gradului de contracţie musculară a corpului;
- educarea ţinutei şi execuţiei artistice;
- perfecţionarea bazelor generale ale mişcărilor
 IV. Dezvoltarea deprinderilor și calităților motrice:

v Te m e l e p o t f i d e î nvă ţ a re a a c te l o r m o t r i c e n o i , d e
consolidare a cunoştinţelor şi priceperilor, de formare a
capacităţii de generalizare, de dezvoltare a calităţilor motrice
şi de verificare a nivelului de însuşire a cunoştinţelor,
priceperilor şi deprinderilor motrice, în funcţie de tipul
lecţiei.
v Dezvoltarea calităţilor motrice în lecţiile de gimnastică
urmăreşte mai ales creşterea indicilor de mobilitate şi forţă
la nivelul tuturor articulaţiilor, cu accent pe mobilitatea
coloanei vertebrale pe toată lungimea ei, dezvoltarea
indicilor de viteză, îndemânare, coordonare, forţă de
susţinere a segmentelor corporale în diferite poziţii şi a
rezistenţei specifice
 V. Revenirea organismului după efort:

Revenirea treptată a organismului din punct de vedere al valorii

marilor funcţiuni şi al excitabilităţii neuro-musculare.

Concluzii, aprecieri, recomandări:

Aprecierea rezultatelor înregistrate în lecţie;

- formarea capacităţii de autoapreciere;
- recomandări pentru activitatea independentă
NOȚIUNI DESPRE POSTURA
CORPULUI
 PLANURILE ȘI AXELE COPRULUI

• Planurile corpului
PF= planul frontal
PS= planul sagital
PT= planul transversal

• Axele corpului
AT= axul transversal
AS= axul sagital
AL= axul longitudinal
• Planul frontal (PF).
Este un plan vertical, ce
împarte corpul în jumătatea
anterioară respectiv cea
posterioară.

Îndoirea trunchiului lateral Depărtarea membrelor inf. lateral

• Planul sagital (PS).
Este un plan vertical, ce
desparte corpul în jumătatea
stângă şi jumătatea dreaptă.

Îndoirea gâtului înainte Îndoirea trunchiului înainte

• Planul transversal (PT).
Cunoscut şi sub denumirea de
planul orizontal, trece la nivel
orizontal prin mijlocul
corpului, împărţindu-l egal
într-o parte superioară şi una
inferioară.

Răsucirea capului Răsucirea trunchiului

•Axul longitudinal - este
linia imaginară ce străbate
corpul de la crește la
călcâi.
•Axul transversal – este
linia ce unește cele două
puncte acromiale.
•A x u l s a g i t a l
(anteroposterior) - este
linia imaginară ce străbate
corpul din parte anterioară
spre cea posterioară.
POZIȚIILE
CORPULUI
 Poziție Poziție
specifică inițială

Poziție Poziție
mixtă finală

Poziție Poziție
derivată fundamentală
POZIŢIILE FUNDAMENTALE ALE
CORPULUI

STÂND PE GENUNCHI AȘEZAT

CULCAT ATÂRNAT SPRIJIN

 STÂND
• Este o poziţie bipedă, ortostatică;
• Greutatea corpului este repartizată în
mod egal pe ambele picioare;
• Picioarele sunt apropiate şi întinse,
călcâiele lipite, vârfurile depărtate la
aproximativ o lăţime de talpă;
• Tr u n c h i u l e ste m e n ţ i n u t d re p t ,
abdomenul supt, toracele uşor ridicat,
umerii pe aceeaşi linie;
• Capul se ţine drept, bărbia uşor
ridicată, privirea înainte;
• Braţele sunt întinse, lipite de corp,
palmele de asemenea, întinse,
degetele apropiate şi în contact cu
partea lateral-externă a coapselor;
 Poziții derivate din STÂND
v Pe ambele picioare pe toată talpa

v Pe ambele picioare pe vârfuri v Pe un picior, cu celălalt picior susținut

 PE GENUNCHI
• Picioarele sunt îndoite din
articulaţia genunchilor în unghi
drept;
• C o n t a c t u l p e s u p ra f a ţ a d e
reazem se realizează pe genunchi,
cu partea anterioară a gambelor
ş i c u re g i u n e a s u p e r i o a ră a
labelor;
• Picioarele sunt apropiate,
călcâiele lipite, vârfurile întinse;
• Segmentul vertical (de la cap la
gambe) are o ţinută dreaptă,
similară cu cea a poziţiei „ stând”.
 POZIȚII DERIVATE DE PE GENUNCHI

Așezat pe Cu membrele Cu genunchi Cu călcâiele Așezat pe o

călcâie inf. depărtate depărtați depărtate coapsă

Picior sprijinit Cu un picior Cu un picior Genunchi Genunchi

lateral sprijinit sprijinit înapoi îndoit sprijinit îndoit sprijinit
 AȘEZAT
• În această poziţie corpul
formează două segmente, unul
vertical de la creştet la şezut, şi
altul orizontal de la şezută la
călcâie;
• Sprijinul corpului are loc pe
bazin şi regiunea posterioară a
picioarelor;
• Capul, trunchiul, spatele,
umerii păstrează aceeaşi
atitudine ca în poziţia „stând”;
• Braţele sunt situate lângă corp
şi uşor îndoite din coate;
• Palmele, având degetele
apropiate şi întinse, sunt
aşezate pe suprafaţa de reazem,
alături de şezută.
 POZIȚII DERIVATE DIN AȘEZAT

Așezat depărtat Așezat Așezat picioarele Așezat picioarele

încrucișat îndoite și depărtate îndoite și încrucișate

Așezat picioarele Așezat echer

Așezat ghemuit Așezat echer
îndoite și încrucișate depărtat
 CULCAT
În gimnastică şcolară poziţia de culcat este clinostatică, cu faţa în sus;
Corpul este întins, cu partea sa dorsală în contact aproape total cu suprafaţa
de reazem;
Picioarele sunt apropiate şi întinse cu vârfurile unite;
Braţele sunt întinse, lipite de corp, degetele apropiate.
În funcţie de orientarea corpului spre suprafaţa de reazem deosebim:
• - culcat dorsal;
• - culcat facial;
• - culcat costal.
Culcat facial Culcat dorsal

Culcat costal
 POZIȚII DERIVATE DIN CULCAT

Culcat costal cu
Culcat facial cu picioarele
picioarele depărate
depărate

Culcat dorsal cu Culcat dorsal

picioarele cu picioarele
depărate îndoite și
sprijinite
 ATÂRNAT
• Este o poziţ ie s us p e n d ată a
corpului, susţinută de un aparat
sau o instalaţie în majoritatea
cazurilor c u a j u to r u l p r i ze i
mâinilor;
• Centrul general de greutate al
corpului se găseşte sub punctul
de apucare (sau de agăţare) ;
• În această postură corpul se
găseşte într-o poziţie de echilibru
stabil;
• Umerii se găsesc sub nivelul
apucării;
• Braţele, trunchiul şi picioarele
apropiate sunt complet întinse;
 POZIȚII DERIVATE DIN ATÂRNAT

Atârnat dorsal Atârnat dorsal cu

brațele îndoite picioarele
depărtate

Atârnat
facial
Atârnat dorsal cu
genunchii ridicați și
îndoiți
 SPRIJIN
• Executantul se găseşte cu toată
greutatea corpului susţinută numai
în braţe;
• Centrul general de greutate al
c o r p u l u i s e gă s e şte d e o b i c e i
deasupra punctelor de sprijin;
• U m e r i i s e af l ă , d e a s e m e n e a ,
deasupra punctelor de reazem;
• Braţele sunt întinse pe lângă corp,
spatele drept şi umerii împinşi în
jos;
• Picioarele sunt întinse şi apropiate;
• C o r p u l este d re pt , ca p u l u ş o r
ridicat;
• În această poziţie corpul
executantului se găseşte în
echilibru instabil.
 POZIȚII DERIVATE DIN SPRIJIN

Ø simplu: înainte (a), înapoi (b), lateral (c), echer (d), călare (e);

Ø mixt: pe genunchi (f), culcat (g).

 POZIȚII MIXTE

FACIAL DORSAL COSTAL

 POZIȚII MIXTE

a b c
 POZIȚII DERIVATE MIXTE

a. Sprijin ghemuit cu picioarele depărtate;

b. Sprijin ghemuit pe un picior celălalt întins înainte;
c. Sprijin ghemuit pe un picior celălalt întins înapoi;
d. Sprijin ghemuit pe un picior celălalt întins lateral;
.
e. Sprijin ghemuit pe un picior celălalt ridicat înainte;
f. Sprijin ghemuit pe un picior celălalt ridicat înapoi;
g. Sprijin ghemuit pe un picior celălalt ridicat lateral.
a. Sprijin pe genunchi cu genunchii depărtaţi;
b. Sprijin pe genunchi, aşezat pe călcâie;
c. Sprijin pe un genunchi celălalt picior întins sprijinit înainte;
d. Sprijin pe un genunchi celălalt picior întins sprijinit înapoi;
e. Sprijin pe un genunchi celălalt picior întins sprijinit lateral;
f. Sprijin pe un genunchi celălalt picior întins şi ridicat înainte;
g. Sprijin pe un genunchi celălalt picior întins şi ridicat înapoi;
h. Sprijin pe un genunchi celălalt picior întins şi ridicat lateral.
 d. Sprijin culcat facial cu picioarele
depărtate;
a. Sprijin culcat facial;
e. Sprijin culcat dorsal cu un picior
b. Sprijin culcat dorsal;
ridicat;
c. Sprijin culcat costal dreapta;
f. Sprijin culcat costal cu un picior ridicat
lateral;
;

g. Sprijin culcat facial înalt; i. Sprijin culcat dorsal înalt;

h. Sprijin culcat facial adânc; j. Sprijin culcat costal înalt.
k. Sprijin culcat costal adânc.
a. Atârnat stând facial la bara fixă;
b. Atârnat stând dorsal la bara fixă;
c. Atârnat stând costal - stânga la inele;
d. Atârnat stând costal – dreapta la scara fixă, piciorul
stâng ridicat lateral, mâna stânga pe şold;
e. Atârnat stând facial, cu corpul îndoit la scara fixă.
POZIȚIILE CAPULUI
 POZIȚIILE MEMBRELOR SUPERIOARE
1. Poziţiile braţelor întinse pe direcţii principale
2. Poziţiile braţelor întinse pe direcţii intermediare
3. Poziţiile braţelor întinse pe direcţii oblice
4. Poziţiile braţelor îndoite (poziţiile mâinilor)
POZIȚIILE TRUNCHIULUI
POZIȚIILE MEMBRELOR INFERIOARE
 Poziţia şi locul executantului faţă de
aparat
Ø Orientarea axei umerilor față de axa aparatului

longitudinal, transversal

Ø Orientarea corpului faţă de aparat

facial, dorsal, costal;

Ø Locul faţă de aparat

la capăt, la mijloc, interior, exterior.

Orientarea axei umerilor față de axa
aparatului
Orientarea corpului faţă de aparat
 Locul faţă de aparat

la capăt, la mijloc, interior, exterior