Piața produselor lactate

An universitar:2023-2024
Introducere

Industria produselor lactate este un pilon al economiei agricole și alimentare, având o importanță
deosebită în Uniunea Europeană și, implicit, în România. Această industrie nu numai că furnizează
alimente esențiale pentru consumatori, dar și susține fermierii și comunitățile rurale în întreaga Europă. În
ultimele decenii, piața produselor lactate a fost supusă unor transformări semnificative, influențate de
factori interni și externi. Schimbările din politica agricolă comună a UE, fluctuațiile prețurilor materiilor
prime, evoluția preferințelor consumatorilor și creșterea preocupărilor legate de sănătate și mediu sunt doar
câteva dintre elementele ce au modelat dinamica acestei industrii.

Acest referat se va concentra pe analiza și compararea pieței produselor lactate în cadrul Uniunii
Europene și în România. Ne propunem să explorăm dimensiunile economice, sociale și de reglementare
care influențează această industrie, precum și să evidențiem principalele tendințe și provocări cu care se
confruntă producătorii și consumatorii în contextul actual. În continuare, vom examina aspecte precum
consumul de produse lactate, producția, importurile și exporturile, politica agricolă și de mediu, standardele
de calitate și siguranță alimentară, precum și impactul inovațiilor tehnologice și al schimbărilor climatice
asupra acestei industrii vitale. Prin analiza detaliată a acestor aspecte, ne propunem să oferim o imagine
completă asupra pieței produselor lactate și să identificăm oportunități pentru dezvoltarea și îmbunătățirea
acestei industrii atât în Uniunea Europeană, cât și în România.

Definiții

Piața produselor lactate este un sector al economiei care cuprinde toate activitățile legate de
producția, distribuția și comercializarea produselor obținute din lapte și derivate lactate. Aceste
produse includ lapte proaspăt, brânzeturi, iaurturi, smântână, unt și alte produse similare.
Caracteristicile pieței produselor lactate pot varia în funcție de regiune, cultură și preferințe ale
consumatorilor, precum și de tehnologie, reglementări și condiții economice. Această piață poate fi
influențată de factori precum cererea și oferta de lapte, schimbările în preferințele consumatorilor,
politicile guvernamentale referitoare la subvenționarea sau reglementarea industriei lactate, precum și
inovațiile în tehnologie și procesele de producție.

Piața reprezintă locul în care acționează un număr ridicat de agenți economici și se

caracterizează printr-o continuă modificare a elementelor sale caracteristice. Aceste modificări se
referă la: dimensiunile pieței (numărul de consumatori, cantitățile consumate etc.), la structura
interna a pieței, la spațiul sau zona geografica (locala, nationala, internationala etc.) în care se
realizează tranzacții de piață

Piața geografică a produselor lactate se referă la zona geografică în care se desfășoară

activitățile de producție, distribuție și consum a produselor lactate. Aceasta poate include regiuni
specifice ale unei țări sau chiar mai multe țări în cazul unei piețe regionale sau internaționale. În
cazul României, piața geografică a produselor lactate ar putea să cuprindă atât zonele urbane cât și
cele rurale ale țării, precum și exporturile și importurile de produse lactate între România și alte țări.
Aceasta poate fi influențată de factori geografici precum accesibilitatea la resursele naturale (cum ar
fi fermele de lapte), infrastructura de transport, densitatea populației și preferințele consumatorilor
din diferite regiuni..

Produsele lactate sunt alimente obținute din lapte sau din componente ale acestuia, procesate
în diverse moduri pentru a produce o varietate de produse cum ar fi laptele pasteurizat, brânza,
iaurtul, untul, smântâna etc. Aceste produse sunt bogate în substanțe nutritive esențiale, cum ar fi
proteinele, calciul și vitaminele, și sunt consumate pe scară largă în întreaga lume.

Piața produselor lactate în România:

- Este reprezentată de locurile fizice și virtuale unde se desfășoară schimburile de produse lactate
între vânzători și cumpărători în teritoriul României. Aceasta cuprinde supermarketurile, piețele
locale, magazinele specializate în lactate, dar și platformele online de comerț electronic. De
asemenea, piața produselor lactate din România poate include și exporturile și importurile de produse
lactate cu alte țări.

Piața produselor lactate în Uniunea Europeană (UE):

- Este reprezentată de toate statele membre ale Uniunii Europene, care sunt implicate în producția,
distribuția și consumul de produse lactate. Această piață este caracterizată de libera circulație a
bunurilor între statele membre, precum și de reglementările și standardele comune în ceea ce privește
calitatea și siguranța alimentară a produselor lactate. Pe lângă comerțul intern între statele membre,
piața produselor lactate în UE include și importurile și exporturile cu țări din afara UE.

Istoric

Istoria laptelui si a produselor din lapte dateaza din timpuri indepartate din vremea in care omul a
inceput sa domesticeasca animalele si sa le creasca.
Laptele consumat de stramosii nostri provenea in special de la capre, oi si magari.
Romanii au avut un rol important in dezvoltarea consumului de lapte, prin introducerea lapteleui de vaca in
alimentatie si prin perfectionarea tehnicii de prelucrare a acestuia, pe care apoi au raspandit-o pe toata
suprafata imperiului, in nordul Italiei, Gallia, Germania si Anglia.

Produse

 Lapte

Produsul ce face obiectul tranzacţiilor de pe această piaţă este laptele crud de vacă obţinut în exploataţiile
de vaci de lapte de pe teritoriul României şi care este achiziţionat de către procesatorii ce funcţionează pe
teritoriul ţării.

Laptele este un aliment de bază pe care 44% din populaţia lumii îl consumă zilnic. Cifrele publicate în cea
mai recentă ediţie a „Indexului Lactatelor33” arată că, la nivel mondial, pe pieţele dezvoltate se estimează
o creştere a consumului de lapte UHT (cu termen lung de valabilitate) şi a altor produse lichide lactate
UHT cu 0,6%, la sfârşitul anului 2022 comparativ cu anul 2021.

Deşi consumul de lapte simplu rămâne constant în ţările dezvoltate, pe aceste pieţe apar noi provocări
deoarece se doreşte creşterea acestui volum. În multe dintre aceste ţări, consumul de produse lactate lichide
pe cap de locuitor este deja foarte mare (160 litri/an în Irlanda sau 103 litri pe an în Norvegia).

 Iaurt

Iaurtul este un aliment cu multiple beneficii in pastrarea si promovarea sanatatii, care deriva atat din
continutul sau nutritional, complet si bine echilibrat la nivelul nutrientilor majori, cat si din contributia
bacteriilor lactice active. Romania are cel mai scazut consum de iaurt pe cap de locuitor in cadrul tarilor
din Europa Centrala si de Est.

Astfel, un roman a mancat 3,46 kilograme in 2023 si 3,28 kilograme in 2022, fata de Bulgaria, cu 11,14 kg
in 2023 si 12,22 kg in 2022, sau de tara cu cel mai mare consum de iaurt pe cap de locuitor, Slovenia, cu
13,86 kg pe cap de locuitor in 2023 si 13,55 kg in 2022.

 Brânza

Producţia de brânzeturi este de tradiţie europeană, potrivit datelor statistice. Astfel, Europa este principalul
producător din lume cu o producţie estimată la circa 8.974.458 tone la nivelul anului 2022. Brânzeturile
fabricate în Europa reprezintă mai mult de jumătate din producţia lumii – 53%. Comparând producţia
obţinută în celelalte zone geografice, observăm că se fabrică brânzeturi preponderent în zonele colonizate
de emigranţi europeni. Astfel în America de Nord şi Centrală se realizează circa 27,85 % din producţia
mondială, în Australia – 2,45%, Asia – 7,65%, Africa – 4,27%, America de Sud – 5,65%.
Sursa: site-ul insse

 Unt

Cantitatea de lapte de vacă strânsă de unitătile procesatoare în primele sapte luni a scăzut cu 6%,
echivalentul a 33.737 tone, ceea ce a determinat înregistrarea unor reduceri ale producţiei la unele produse
lactate precum untul şi brânzeturile.

Asfel, productia de unt a scăzut cu 5% în primele sapte luni, la 5.202 tone, în timp ce la brânzeturi
reducerea a fost de 2,7%, la 37.265 tone.

Sursa: site-ul insse

 2022 2023

Sursa: site-ul insse

Evoluţia pieţei laptelui pana in prezent in U.E.

După o scădere importantă a preturilor si a veniturilor producătorilor în 2021-2022,

înregistrată după explozia preturilor din 2020, situatia pietei laptelui si produselor lactate s-a
redresat în a doua jumătate a anului 2022 si a continuat să se amelioreze în prima jumătate a anului 2023.
Livrările de lapte de vacă s-au mentinut la un nivel relativ constant în UE pe parcursul ultimilor 3
ani, înregistrând variatii procentuale mici de la un an la altul (+ 1% în 2021, -0,6% în 2022, + 0,03% în
primele 7 luni ale anului 2023).
După nivelul maxim exceptional înregistrat în 2020, preturile laptelui la producător au cunoscut
aceeasi tendintă descendentă ca si preturile produselor lactate. După o usoară redresare în iulie-septembrie
2021, preturile au atins un nivel redus în mai 2022, situat în medie cu putin peste nivelul plasei de
sigurantă. Preturile laptelui au fost în crestere în perioada mai 2022 - noiembrie 2022 si s-au mentinut
aproximativ la acelasi nivel în primul trimestru al anului 2023, fără să înregistreze fluctuatiile sezoniere
care prezintă de obicei o tendintă descrescătoare în timpul iernii si al primăverii.
Începând cu primăvara anului 2023, preturile laptelui sunt în crestere, atingând în august o medie
ponderată pentru UE 27 de aproximativ 31,5 centi/kg.

Sursa: [Link]
Anexa 2 prezintă o situatie de ansamblu a variatiilor semnificative ale preturilor în statele membre, prin
compararea preturilor din august 2023 cu cele înregistrate în august 2022 în diferitele state membre.

Analiza prețurilor la lapte în anul 2023, comparativ cu

anul 2022
 Sursa: [Link]
Se asteaptă ca livrările de lapte să crească într-un ritm usor mai rapid, diferenta datorându-se scăderii
treptate a consumului din productia proprie în tările UE 12. Se prevede că productia de lapte a UE 27 va
reactiona foarte slab din punctul de vedere al livrărilor în UE.

Sursa: [Link]

Perspectivele par favorabile pentru produsele lactate de bază cu valoare adăugată mare,
acestea fiind stimulate de cererea tot mai mare de brânză si produse lactate proaspete,. Se
prevede că productia de produse lactate proaspete (inclusiv laptele de consum, smântâna,
iaurtul etc.) va creste cu aproximativ 8% (din 2022 până în 2020), iar productia de brânză cu
aproximativ 10%. Perspectivele pentru exporturile de brânză pot fi considerate favorabile: în
ciuda ipotezei consolidării treptate a monedei euro, UE îsi va mentine o cotă de piată stabilă
de peste 30% din exporturile mondiale de brânză.
În ceea ce priveste laptele praf integral, se prevede că productia va scădea cu putin sub nivelul
din 2022 si că exporturile UE pe termen mediu vor rămâne stabile, stimulate de stabilitatea
cererii mondiale. Totusi, cota de piată din exporturile mondiale a UE va scădea treptat la 21%
până în 2020 (de la 24% în 2022).
Perspectivele arată că se mentine stabilitatea pietei untului, aceasta fiind însă conditionată de
o cerere internă constantă. Cresterea productiei prevăzută pentru 2015 (anul eliminării
cotelor) va duce la o crestere a exporturilor UE.
Perspectivele pentru laptele praf degresat sunt mai putin favorabile, dată fiind ipoteza
consolidării euro si oferta importantă a celorlalti exportatori. În ciuda perspectivelor relativ
favorabile si a aparentei stabilităti a pietei pentru laptele praf degresat, previziunile pe termen
mai scurt rămân sensibile la evolutia mondială a cererii si a ofertei si la capacitatea pietei UE
de a absorbi stocurile de interventie care sunt scoase pe piată.

Sursa: [Link]

Producătorii de lapte de vacă

În România, producătorii de lapte de vacă sunt în cea mai mare parte persoane fizice ce deţin 1-2 bovine
matcă (vaci de lapte şi juninci) şi care utilizează aproximativ 41% din laptele produs pentru consum
propriu.
Informaţii privind efectivul de bovine matcă ce se încadrează în fiecare clasă de mărime a exploataţiilor.
Aceste serii de date pot fi considerate a reprezenta mai fidel situaţia acestui sector întrucât arată ponderea
efectivă a fiecărei categorii de ferme, ca număr de animale, nu doar ca număr de ferme, în totalul naţional.

Tabelul nr. 7. Structura exploataţiilor agricole ce deţin bovine matcă în România

 Categorii de exploataţii Numărul exploataţiilor ce deţin bovine matcă (vaci de lapte şi juninci)
2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2022/
2020
1-2 capete 1.112.839 1.121.944 1.081.342 1.030.129 969.896 863.830 757.799 - 21.9%
3-5 capete 66.959 59.951 57.318 63.054 66.653 65.817 73.436 +10,18%
6-10 capete 5.833 6.638 7.265 8.046 9.614 9.852 11.227 +16,8%
11-15 capete 1.542 1.760 1.990 2.280 2.433 2.468 3.105 +27,6%
16-20 capete 824 880 1.067 1.220 1.391 1.586 1.620 +16,5%
21-30 capete 442 579 696 704 942 1.028 1.202 +27,6%
31-50 capete 309 392 429 443 587 634 795 +35,43%
51-100 capete 200 216 214 246 321 409 432 +34,5%
> 100 capete 176 163 163 164 191 236 235 +23,04%
Total 1.189.124 1.192.523 1.150.484 1.106.286 1.052.028 945.860 849.851 - 19,2%
Pondere exploataţii 93,58% 94,08% 93,99% 93,12% 92,19% 91,33% 89,17%
1-2 capete, în total
Pondere exploataţii >50 0,03% 0,03% 0,03% 0,04% 0,05% 0,07% 0,08%
capete, în total
Sursa: site-ul insse

Observăm că la nivel naţional există un număr foarte mare de exploataţii de bovine matcă, din care aproape
90% sunt exploataţii familiale (1-2 capete) ce produc în principal lapte pentru autoconsum.

Tabelul nr. 9. Comparaţie între ţările membre UE şi România referitor la structura efectivului şi a
exploataţiilor de vaci de lapte (anul 2020)

[Link].
Ţara Efective de vaci deModificarea Număr de Modificarea Mărimea Producţia
lapte în efectivelor exploataţii numărului de medie a medie (tone/
anul 2020 faţă de 2016 (%)în 2020 exploataţii faţă deexploataţiei an/cap de
2016 (%) animal)
1 Germania 4.076.380 93,01 101.070 83,00 40,33 6,97
2 Franţa 3.814.630 94,2 93.120 81,70 40,96 6,22
3 Polonia 2.767.780 97,1 651.050 74,50 4,25 4,37
4 Marea Britanie 1.953.490 89,1 28.140 99,80 69,42 7,2
5 Italia 1.890.910 101,8 62.790 93,00 30,11 5,84
6 România 1.586.690 97,4 1.012.410 84,00 1,57 3,15
6.1 [Link]-Vest 257.180 88,40 149.820 76,70 1,72
6.2 Reg. Centru 226.600 103,10 97.690 80,20 2,32
6.3 Reg. Nord-Est 377.590 102,70 287.700 94,70 1,31
6.4 Reg. Sud-Est 171.190 102,30 113.710 88,60 1,51
 6.5 Reg. Sud 243.860 92,70 174.770 78,10 1,40
6.6. Reg. Bucureşti-Ilfov 11.710 99,20 3.400 51,90 3,44
6.7 Reg. Sud-Vest 172.790 96,10 123.160 86,70 1,40
6.8 Reg. Vest 125.770 97,50 62.160 74,70 2,02
7 Olanda 1.468.300 99,4 24.510 98,00 59,91 7,38
8 Irlanda 1.058.210 91,2 21.320 75,90 49,63 4,65
9 Spania 974.860 88,9 37.920 73,10 25,71 6,54
10 Danemarca 545.420 91,5 5.380 67,70 101,40 8,22
11 Austria 521.680 89,9 49.450 75,90 10,55 6,05
12 Cehia 416.520 89,00 5.620 66,50 74,11 5,93
13 Bulgaria 350.180 93,20 120.820 62,00 2,90 3,49
14 Ungaria 265.430 90,00 12.170 55,30 21,81 6,94
15 Slovacia 177.220 85,10 11.540 81,10 15,35 6,07
16 Total UE 27 24.624.040 93,70 2.500.340 77,70 9,84
D.c. România 40,5%
Total UE (fără România) 23.037.350 1.487.930 15,48
Sursa: site-ul insse

Din punct de vedere al efectivelor pe care le deţine, România se află pe locul 6 în grupul ţărilor
membre UE-27, situându-se după Germania, Franţa, Polonia, Marea Britanie şi Italia. La nivelul acestui
grup, se observă un proces de reducere a efectivelor, mai accentuat decât în România, şi un proces de
concentrare a exploataţiilor. La nivel naţional, cota de lapte reprezintă cantitatea totală de lapte de vacă pe
care un SM al UE poate să o producă pe parcursul unui an de cotă, fără a-i fi impusă o taxă.

În cazul în care un SM al UE depăşeşte cota naţională de lapte, acesta este penalizat pentru
cantitatea cu care a depăşit nivelul cotei alocate. Taxa a fost stabilită la nivelul de 278,3 euro/tonă, această
taxă fiind datorată UE (Fondului Agricol European pentru Dezvoltare Rurală). Cota naţională de referinţă
negociată de România şi consemnată de Tratatul de aderare41 este de 3.245.000 tone.

Tabelul nr. 10

Evoluţia cotei de lapte repartizată României şi a structurii acesteia în primii 3 ani de aplicare a
sistemului în România

Cota de lapte repartizată Anul de cotă % Anul de cotă % Anul de cotă %

României (kg) 2020/2021 2021/2022 2022/2023
Total [Link] 100,00 [Link] 100,00 [Link] 100,00
Livrări [Link] 43,20 [Link] 45,83 [Link] 47,02
Vânzări directe [Link] 56,80 [Link] 54,17 [Link] 52,98
Cota de lapte utilizată 2020/2021 % 2021/2022 % 2022/2023 %
Total [Link] 73,07 [Link] 65,41
 Livrări 954.275.043 72,26 996.340.379 69,72
Vânzări directe [Link] 73,69 [Link] 61,77
Sursa: site-ul insse

Sursa: site-ul insse

Comparativ cu celelalte ţări membre UE, România, deşi are efective de vaci de lapte ce o situează pe locul
6 şi are cel mai mare număr de exploataţii, se situează pe locul 12 în privinţa cantităţii de cotă de lapte
repartizată şi este singura ţară europeană în care cota pentru vânzări directe este mai mare decât cota pentru
livrări.

Tabel A 4.1.

Repartizarea între livrări şi vânzări directe a cotelor naţionale de lapte stabilite pentru 2021/2022 la nivel
UE27 (tone)

Vânzări directe Total cotă naţională % din cota EU

Livrări
Germania 28755245,29 92175,102 28847420,39 19,70
Franta 24738890,11 352431,587 25091321,7 17,14
Regatul Unit 14988515,86 136653,081 15125168,94 10,33
Tarile de Jos 11392464 73166,28 11465630,28 7,83
Italia 10474131,88 266529,323 10740661,2 7,34
Polonia 9403080,692 164665,168 9567745,86 6,53
Spania 6173230,927 66058,073 6239289 4,26
Irlanda 5501532,799 2146,481 5503679,28 3,76
Danemarca 4612376,648 242,872 4612619,52 3,15
Belgia 3371559,558 55729,182 3427288,74 2,34
Suedia 3415795,9 3800 3419595,9 2,34
Romania 1429140,086 1688999,914 3118140 2,13
Austria 2755298,641 92179,828 2847478,469 1,94
Republica Ceha 2785413,892 7275,728 2792689,62 1,91
Finlanda 2486700,282 6015,111 2492715,393 1,70
Ungaria 1921492,48 108368,72 2029861,2 1,39
Portugalia 1979091,285 8429,715 1987521 1,36
Lituania 1674056,192 64879,588 1738935,78 1,19
Slovacia 1049485,43 12118,33 1061603,76 0,73
Bulgaria 912238,158 86341,842 998580 0,68
Grecia 835781,26 1142 836923,26 0,57
Letonia 725538,102 17682,858 743220,96 0,51
Estonia 650386,77 8908,59 659295,36 0,45
Slovenia 567987,116 20183,644 588170,76 0,40
Luxemburg 278070,68 475 278545,68 0,19
Cipru 146970,338 1133,662 148104 0,10
Malta 49671,96 0 49671,96 0,03
Total 146411878 100
Sursa: site-ul insse

Datele din acest tabel se referă la laptele crud de vacă fără a fi suferit vreo procesare sau un
tratament fizic, termic sau de altă natură. Se observă atât din datele din tabel cât şi din graficele 4 şi 5
scăderea în fiecare an a cantităţilor de lapte de vacă preluat pentru procesare.

Tabel A 4.1.

Repartizarea între livrări şi vânzări directe a cotelor naţionale de lapte stabilite pentru 2021/2022 la
nivel UE27 (tone)

Anul 2019 % grăsime Anul 2020 % grăsime Anul 2021 % grăsimeAnul 2022 % grăsime

ianuarie 74.998 3,75 79.645 3,73 81.303 3,82 72.929 3,25

februarie 68.590 3,68 77.721 3,71 81.892 3,76 69.771 3,25
martie 82.538 3,66 91.143 3,68 83.911 3,73 82.308 3,23
aprilie 76.154 3,61 93.423 3,67 86.289 3,7 83.146 3,22
mai 117.130 3,61 111.043 3,66 112.646 3,69 102.895 3,2
iunie 124.332 3,61 111.378 3,61 109.069 3,65 97.543 3,2
iulie 109.962 3,61 111.970 3,6 101.824 3,66 94.660 3,2
 august 102.476 3,6 103.055 3,64 94.175 3,66 88.314 3,21
septembrie 98.938 3,68 102.240 3,71 88.030 3,72 79.270 3,23
octombrie 94.144 3,74 98.845 3,76 82.959 3,77 75.430 3,78
noiembrie 80.279 3,78 83.371 3,83 72.211 3,8 68.859 3,84
decembrie 77.480 3,78 80.263 3,83 72.292 3,8 68.251 3,86
1.107.021 1.144.097 1.066.601 983.376

Sursa: site-ul insse

Observăm urmatoarele:
 cantitatea de lapte colectat de la fermele din România şi destinat procesării are un caracter sezonier,
se înregistrează vârfuri de producţie în lunile mai, iunie şi iulie şi producţii mai scăzute în lunile
noiembrie, decembrie, ianuarie, februarie;
 începând cu anul 2020, cantitatea de lapte colectată scade în fiecare din anii următori, atât în
perioadele de vârf cât şi în cele de minim, astfel încât, comparând cantităţile anuale, producţia
colectată în anul 2022 reprezintă numai 92,2% din producţia de lapte colectată în 2021 şi numai.
85,95% din cea colectată în anul 2020
 producţia de lapte colectată de la ferme în anul 2021 reprezintă numai 93,23% din cea colectată în
anul 2020.
 Piaţa lactatelor prelucrate, estimată în anul 2022 la circa 1,1 miliarde euro, este acoperită de
următoarele companii multinaţionale:
1. Danone-Producţie şi Distribuţie Produse Alimentare;
2. Friesland (subsidiar al Friesland Coberco Dairy Foods din Olanda, în parteneriat cu Napolact);
3. La Dorna (care înclude Dorna SA şi Dorna Lactate şi care în anul 2022 şi-a schimbat proprietarul
intrând in portofoliul Lactalis, cel mai mare producător din Europa pe segmentul lactatelor şi al doilea
la nivel mondial);
4. Hochland România SA;
5. TRD-Tnuva Romania Dairies;
6. SC Covalact SA (care din 2022 a dobândit controlul unic asupra SC Primulact şi prin aceasta asupra SC
Lactate Harghita) şi care are ca acţionar majoritar fondul de investiţii private Sigma Bleyzer South East
Europe Fund IV.

Aceste companii, cu capital integral străin au realizat 52,73% din cifra totală de afaceri din sectorul de
fabricare a produselor lactate şi a brânzeturilor în anul 2022.

 Ordonând după cifra de afaceri realizată în anul 2021, primii 10 agenţi economici din acest sector
au fost:
[Link]-Producţie şi Distribuţie de Produse Alimentare
[Link] Romania SA
[Link] SA
[Link] Romania SA
[Link] SA
[Link] Laptelui Mureş SA
[Link] Lactate SA
[Link] SA
[Link]-Tnuva Romania Dairies srl
[Link] SA.

Importuri

Sursa: [Link]
Aceste produse sunt achiziţionate din mai multe ţări din spaţiul intracomunitar după cum este menţionat în
tabelul nr.21. Datorită cantităţilor importate în mod frecvent, considerăm că importurile de lapte sub 3%
grăsime şi cele de lapte cu peste 3% grăsime ce provin din Ungaria, Polonia, Republica Slovacă şi
Republica Cehă sunt factori de influenţă asupra preţului laptelui crud din România.
 Sursa: [Link]

Analizând datele, observăm că achiziţiile din spaţiul intracomunitar de lapte cu conţinut de grăsime
peste 3% au crescut de 4 ori în anul 2021 faţă de anul 2020 şi de 6,5 ori în anul 2022 faţă de anul 2020.
Subvenţiile pentru ferme au fost decuplate în mare măsură de producţie, fermierii beneficiind de stimulente
pentru a-şi dezvolta modele de piaţă cu un grad mai mare de inovare şi bazate pe principiile de afaceri.

Pe lângă faptul că sistemul de cote de lapte va înceta să se aplice din 2015, această schimbare de
politică reprezintă o provocare majoră pentru sectorul laptelui. În comparaţie cu fermierii din alte sectoare
de activitate, cei din sectorul lapte au un comportament mai puţin flexibil în ceea ce priveşte ajustarea
producţiei în funcţie de schimbările din piaţă: producţia rămâne constantă, neputând fi redusă sau
reorientată pe termen scurt, în timp ce costurile ridicate ale investiţiilor în instalaţii şi animale productive
fac dificilă schimbarea naturii producţiei.

Concluzii
 Sectorul laptelui a străbătut, din 2020 până în 2022, o perioadă caracterizată printr-o mare
volatilitate a preturilor. Ulterior, situatia pietei s-a îmbunătătit, iar perspectivele sunt în mare parte pozitive.
În general, sectorul laptelui se îndreaptă treptat către o orientare mai marcată în functie de piată. Acest
proces a fost afectat în 2021 si 2022 de criza economică. În Romania producătorii de lapte se găsesc într-o
poziţie defavorabilă din punctul de vedere al puterii de negociere, deoarece încheie contracte de livrare în
mod individual şi nu deţin acţiuni în cadrul industriei, adică în cadrul firmelor procesatoare, prevederile
legii concurenţei se aplică integral pe piaţa laptelui în România (nu există excepţii legale pentru sectorul
agricol sau agro-alimentar).

În concluzie, piața produselor lactate reprezintă un element vital al economiei și societății, atât în
România, cât și în Uniunea Europeană. Aceasta este caracterizată de o gamă largă de produse și de o
diversitate de actori implicați în producție, distribuție și consum. Industria lactatelor este influențată de o
serie de factori, cum ar fi preferințele consumatorilor, schimbările în politica agricolă și de mediu,
inovațiile tehnologice și evoluțiile piețelor internaționale. Atât în România, cât și în UE, există o
preocupare crescută pentru calitatea și siguranța produselor lactate, precum și pentru impactul lor asupra
sănătății și mediului. În acest context, reglementările și standardele jucă un rol crucial în asigurarea unei
piețe transparente și echitabile pentru toți actorii implicați.

Cu toate acestea, există și provocări importante pentru industria lactatelor, cum ar fi volatilitatea
prețurilor materiilor prime, concurența acerbă și schimbările în preferințele consumatorilor. Pentru a
răspunde acestor provocări și pentru a exploata oportunitățile de dezvoltare, este esențial ca actorii din
industrie să fie flexibili, inovatori și sustenabili în activitățile lor. În final, piața produselor lactate în
România și în UE rămâne un sector dinamic și esențial al economiei și societății, care continuă să evolueze
în răspuns la schimbările și cerințele din ce în ce mai complexe ale pieței și ale consumatorilor.

Bibliografie:

1. Institutul Național de Statistică al României. ([Link]

[Link]

2. Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA):

[Link]
lactate/

3. [Link]