Sunteți pe pagina 1din 2

Scoala Nevestelor - Moliere

Jean-Baptiste Poquelin, s-a nascut in familia taipterului Jean Poquelin, "furnizor al curtii regale", foloseste numele de Moliere (inspirat de numele unui mic sat din sudul Frantei) abia in 1644, cand va semna un contract ca actor. Dupa studii la colegiul Clermont, o scoala iezuita din Cartierul Latin, urmeaza o serie de cursuri cu filozoful epicurian Gasendi ca mai apoi, in 1642, sa-si ia licenta in drept la Orleans. Insa Jean Baptiste nu avea sa fie nici tapiter, nici avocat, ci se va impune lumii prin comedia sa de geniu. Moliere se hotaraste sa se faca actor, o meserie considerata injositoare la acea vreme, o indelenicire a oamenilor certati cu religia. In anul 1643, impreuna cu familia Madeleinei Bejart, iubita sa, infiinteaza compania teatrala "L'Illustre Theatre", care era compusa din zece persoane. Desi joaca piese la moda, nu se va putea impune si va da faliment in 1645. In urma datoriilor acumulate va petrece cateva saptamani in inchisoarea din fortareata "Chatelet". Ajutat de tatal sau iese din inchisoare si se alatura trupei lui Du Fresne, care in 1650 ii va preda lui Moliere conducerea teatrului, pe care o va pastra pana la moarte. Reusesc sa se mentina in timpul celor 14 ani de peregrinari prin provincie, aceasta perioada devenind epoca de formare si dezvoltare a actorului si autorului de comedii. In cursul calatoriilor sale l-a intalnit pe printul de Conti, guvernatorul provinciei Languedoc, care a devenit sponsorul sau. Prietenia sa avea, insa, sa se termine cand Conti s-a alaturat inamicilor lui Moliere in "Parti des Devots". A fost chemat sa joace in fata regelui si a curtii tragedia lui Corneille, "Nicomede". A obtinut un succes remarcabil si a fost autorizat sa joace la teatrul "Petit-Bourbon" din apropierea Luvrului. Moliere incepe sa urce pe scara sociala, dar drumul sau a fost plin de obstacole, care insa il vor intari in lupta sa pentru "indreptarea viciilor omenesti". A scris pana la sfarsitul vietii, nu pentru a incasa drepturi de autor sau a cuceri glorie de scriitor, ci cu scopul de a da comediei piese adevarate, care sa corespunda unor altor legi decat cele date pana la aceea vreme. In anul 1660, a inceput sa joace la sala de la "Palais Royal". Aici isi va juca toate piesele sale (in numar de treizeci si sase). In anul 1659 va cunoaste primul mare succes cu "Pretioasele ridicole", acesta lucrare reprezentand totodata si un succes al comediei franceze, ce prezenta noua tendinta: observatia caricaturala. A urmat farsa in versuri, "Sganarel sau incornoratul inchipuit", piesa scrisa in pur spirit francez, care se va juca fara exces de pudra sau masti traditionale. Mai tarziu face o incercare de a-si manifesta personalitatea si da comedia eroica "Don Gracie de Navarre". Aceste piese au reprezentat succese importante insa Moliere era destinat sa fie parintele marii comedii. A urmat capodopera "Scoala barbatilor" (1661), care a fost intregita de "Pisalogii". "Scoala barbatilor" reprezinta o capodopera de constructie dramatica, care in prima parte cocheteaza cu o comedie de moravuri, trecand prin farsa si ajungand la un amalgam de surprize care transforma comedia intr-un puternic imn de veselie. In anul1662 se va prezenta "Scoala nevestelor" prima, ca data, din sirul marilor comedii, prin adevarul profund uman al caracterelor. Cu "Tartuffe" (1664-1669) va incepe lupta dintre adevar si minciuna si va ridica comedia la inaltimea tragediei clasice. Prima reprezentatie a piesei a avut loc la Versailles la 12 mai 1664, cu prilejul sarbatorilor intitulate "Placerile din insula fermecata", starnind indignarea clerului. A fost nevoie sa treaca doi ani, pana cand Moliere sa poata juca liber aceasta piesa. Inzestrat cu mult spirit critic, cu un deosebit dar al observatiei, cu o exemplara seriozitate in tot ceea ce facea, era convins ca o data ce piesele sale au placut publicului, nimieni si nimic nu le mai poate respinge. Maretia lui Moliere nu consta numai in perfectiunea operei sale, ci in faptul ca scriind comedia moderna, este constient de menirea pe care o are acest gen literar.

Reprezentata la 26 decembrie 1662 pe scena teatrului de la Palais Royal , Scoala nevestelor adancea problemele puse de Moliere , cu un an mai devreme , in Scoala barbatilor. Izvoarele carturaresti ale acestei comedii celebre sunt numeroase: autori spanioli ca Lope de Vega , Calderon si mai ales Sotomayor sau francezi ca Scarron. Ele i-au furnizat lui Moliere cate o situatie sau cate o scena . Izvorul adevarat e insa surprinderea vietii burgheze din acea vreme , a moravurilor unor negustori si bogatasi ca Arnolf si a conceptiilor lor despre casatorie si educatia femeii. S-a aratat cat de tipica e situatia burghezului proprietar Arnolf , care crede ca-si poate cumpara nu numai case si un nume , ci si sotie . Lectia usturatoare pe care i-o da Agnes si , prin ea , viata insasi , arata limpede conceptia inaintata a umanistului Moliere , constituind prima din sirul instruirii femeii si al casatoriei fondate pe sentimente reale . Scoala Nevestelor a scos la iveala marea forta de tipizare si geniu dramatic al lui Moliere , constituind prima din sirul capodoperelor marelui clasic. Prin curajul cu care erau puse problemele , prin indrazneala unor scene , de exemplu scena marturisilor lui Agnes sau cea a maximelor despre casatorie , Scoala nevestelor a starnit indignarea bigotilor si a pretioaselor , care vedeau in comedia lui Moliere o jignire a moraliei catolice si a bunelor moravuri . coala femeilor (lcole des femmes) apare chiar la sfritul primului an de csnicie. Rstimp suficient pentru ca Molire s descrie ntr-una dintre cele mai bune comedii ale sale consecinele dureroase i previzibile ale unui asemenea mariaj. Despre comedia aceasta s-ar putea spune c s-a nscut la cerere, ca urmare fireasc i pandant al colii brbailor, depind-o ns rapid i cu mult ca ecou i longevitate. n nimic din ce scrisese anterior nu mbinase cu atta miestrie profunzimmea i veselia, nu demonstrase un dialog att de viu i nu adusese n scen personaje att de vii, att de veridice. Construit n cinci acte i n versuri, piesa nu pare deloc lung, fiindc rimele sunt vioaie, replicile au o plcut iueal, iar scenele se vdesc deosebit de alerte i cu sprinteneal zugrvite. Premiera a avut loc la Curte, n faa regelui, pe 26 decembrie 1662. coala femeilor a nregistrat un succes colosal nc de la primele spectacole. Chiar i inamicii declarai au recunoscut: Niciodat o comedie n-a fost att de bine reprezentat, nici cu atta art. Fiecare actor tie ci pai trebuie s fac n ea i toate privirile sunt socotite. Spectacolul fiind efemer prin natura existenei sale, defimarea concertat a autorului i a piesei n sine au aprut ca o necesitate stringent, ca un efort disperat de a nbui valoarea evident i deci periculoas a lucrrii. Imensul succes de public echivala pentru confraii n ale literaturii cu propriul lor eec, iar pe nobilii snobi i oripila s se amuze laolalt cu oamenii de rnd. n iarna respectiv, piesa a fost aprig disputat, atacat, contestat, iar autorul nsui aplaudat i njurat deopotriv. S-a iscat o adevrat ceart literar i artistic, intitulat n epoc la querelle de lcole des femmes, similar ca amploare i virulen rzboiului teatrelor (war of theatres) din Anglia lui Shakespeare sau faimoasei la querelle du Cid iscat de apariia tragediei lui Corneille un sfert de veac nainte. Literai veleitari, aristocrai mrginii i o serie de alte spirite mediocre din rndul clerului i al bigoilor se arunc de-a valma, i cu vehemen. Dramaturgul a fost acuzat de imoralitate, de impietate, de batjocorirea preceptelor bisericeti, de lezarea sexului frumos, de greeli de versificaie, de stil lacunar, de nesocotirea regulilor clasice de scriitur, ba chiar i de... lips de originalitate! Acum se ridic pentru prima oar mpotriva lui tagma preoeasc, scandalizat c autorul i-ar bate joc de cele sfinte. A fost nceputul luptei unei lupte ce avea s ating punctul culminant apte ani mai trziu, prin Tartuffe. Enumerm cele mai frecvente acuze: c Molire este actor slab n tragedie, c oricum e n comedie doar o copie palid a actorilor italieni, c a cptat prin intrigi bunvoina unor personaliti nct i-a consolidat situaia, c e gelos i vanitos i c numai succesul la vulg explic gloria sa pasager.