www.referat.

ro

BURCUSI MARIUS DANIEL DREPT ID ANUL II SIBIU

www.referat.ro

Dr. penal general II Infraciunea continuat

Infraciunea este continuat cnd o persoan svrete la diferite intervale de timp dar n realizarea aceleiai rezoluii, aciuni sau inaciuni care prezint fiecare n parte coninutul aceleiai infraciuni ( art. 41 alin. 2 C pen. ). Atunci cnd se svresc mai multe aciuni ( inaciuni) , care prezint coninutul aceleiai infraciuni se realizeaz o pluralitate de infraciuni. O astfel de situaie se ntlnete n cazul infraciunii continuate, n art. 41 alin. 1 fiind prevzut n mod expres c nu exist pluralitate de infraciuni, ceea ce nseamn c legiuitorul i confer statutul de unitate infracional. Argumentarea teoretic are n vedere existena unei triple uniti : unitate personal ( este vorba de acelai subiect activ), unitate psihic ( aceeai rezoluie infracional) i unitate juridic ( acelai coninut de infraciune). De exemplu, constituie infraciune continuat de furt calificat, sustragerea repetat n timpul nopii prin escaladare, a diferite bunuri aparinnd persoanei vtmate, inculpatul fcnd mai multe drumuri pentru a le transporta. -Condiiile infraciunii continuate: Condiiile de existen ale infraciunii continuate reies n mod explicit din definiia dat n art. 41 alin. 2 C. pen., ele fiind urmtoarele: - unitatea subiectului activ - unicitatea rezoluiei infracionale - pluralitatea de aciuni ( inaciuni) la diferite intervale de timp care s realizeze coninutul aceleiai infraciuni. a)Unitatea subiectului activ Condiia semnific faptul c aceeai persoan svrete activitatea infracional. Aceasta nu nseamn c atunci cnd mai multe persoane comit mpreun, deci n calitate de coautori aciuni care realizeaz coninutul aceleiai infraciuni dispare caracterul de infraciune continuat. Infractiunea continuata poate fi savarsita si in participatie penala chiar in oricare dintre formele ei. Este pusa in discutie ipoteza in care instigatorul sau complicele a determinat si respectiv a ajutat autorul la unele actiuni iar la altele acestia participa nemijlocit la savarsirea lor 1

impreuna cu autorul. O parte din pareri afirma ca in aceasta situatie suntem in fata unui concurs real de infractiuni pentru ca persoana care a determinat ori a ajutat la comiterea unor acte iar ulterior savarseste nemijlocit altele impreuna cu autorul initial a actionat pe baza a doua rezolutii infractionale. Altii sunt de parere ca unitatea infractionala se pastreaza iar participantul va respunde de principiu pentru calitatea care atrage pedeapsa cea mai grava. -a treia conditie este ca pluralitatea de acte sa fie savarsite la diferite intervale de timp.Din studiul legii penale se poate vedea faptul ca aceasta nu precizeaza cat de mari trbuie sa fie intervalele care se intercaleaza intre actiunile ce se repeta de aceea aceasta sarcina ii revine instantei de judecata ca din felul cum au decurs actiunile sa deduca daca exista sau nu infractiune continuata. Totusi aceste intervalle nu pot fi nici prea mari nici prea mici.Intervalele prea mari sunt de natura sa duca la concluzia inexistentei infractiunii continuate si la adoptarea solutiei concursului de infractiuni deoarece asemenea distante intre actiunile identice savarsite nu mai pot sustine rezolutia infractionala unica.Cand intervalele de timp sunt prea miciori pluralitatea de acte similare este savarsita in aceeasi imprejurare nu avem infractiune continuata ci o infractiune simpla. -o ultima conditie este cea privitoare la unitatea de continut a infractiunii.Aceasta presupune ca actiunila sau inactiunile sa fie omogene din punct de vedere juridic si sa aduca atingere aceluiasi obiect social.Aceasta omogenitate nu implica neaparat incalcarea aceluiasi text de lege ; ceea ce intereseaza este ca identitatea sa priveasca acelasi tip particular de infractiune adica fiecare actiune sau inactiune sa inruneasca acele caracteristici esentiale fara de care ea nu s-ar califica potrivit textului care prevede infractiune.Astfel este necesar sa se examineze ceea ce faptuitorul a realizat efectiv iar nu ce si-a propus initial sa infaptuiasca deoarece ipoteza in care a proiectat comiterea unei pluritati de actiuni sau inactiuni omogene din punct de vedere juridic insa in timpul savarsirii lor in cuprinsul uneia din aceasta s-au adaugat elementele susceptibile sa schimbe tipul infractiunii in ceea ce priveste acea actiune sau inactiune. In cazul infractiunilor cu continuturi alternative infractiunea continuata se realizeaza chiar daca actiunile se manifesta sub modalitati diferite prevazute de lege.Aceasta deoarece infractiunea continuata impune conditia ca actiunile sa realizeze continutul aceleiasi infractiunisi nu sa se manifeste sub o singura modalitate de savarsire a faptei. Totodata unitatea infractionala exista si in situatia in care unele actiuni savarsita au ajuns in forma consumarii iar altele in forma tentaticei incriminate de lege. Att n literatura de specialitate ct i n practica judiciar s-a pus problema dac mai exist infraciune continuat atunci cnd subiectul activ are, sub aspectul participaiei caliti diferite, adic la unele aciuni este autor ( coautor), la altele complice sau instigator. Sunt autori de drept penal care susin c subiectul activ trebuie s aib aceiai calitate la toate aciunile, de exemplu calitatea de autor sau calitatea de complice, cu argumentarea c numai n acest fel ar reiei c exist o rezoluie unic. Dac aceiai persoan ar fi autor la o aciune iar la alta complice, nu va mai exista o infraciune continuat ci un concurs de infraciuni. b)Unicitatea rezoluiei infracionale A doua condiie a infraciune continuate privete latura subiectiv.

Condiia aceasta este cea mai esenial pentru existena infraciunii continuate, pentru c n lipsa ei actele infracionale identice ar avea semnificaia unui concurs real omogen de infraciuni. Faptul ns c infractorul le-a comis n temeiul unei concepii unice duce la apariia unitii infracionale sub forma infraciunii continuate. Se admite att n doctrin ct i n practica judiciar c o rezoluie unic semnific o reprezentare general de ansamblu a aciunilor, a modului de operare, a urmrilor fr ca prin aceasta s se neleag c trebuie s existe un plan amnunit care ar trebui respectat ntocmai. Ea trebuie s ndeplineasc dou cerine eseniale: s fie prealabil nceperii activitii infracionale i s dureze tot timpul ct se desfoar acest gen de activitate. Sub aspectul formei de vinovie, infraciunea continuat se comite numai cu intenie, mprejurare ce rezult din coninutul reglementrii de la art. 41 alin. 2 care folosind termenul de rezoluie exclude n acest fel culpa. Instana suprem pronunndu-se de principiu asupra unor criterii pe baza crora sar putea constata unitatea de rezoluie a admis c acestea ar putea fi, de exemplu, urmtoarele: unitatea obiectului material, unitatea locului, a persoanei vtmate. Ulterior pornind de la situaii concrete, poziia instanei supreme a fost mult mai nuanat motivnd c cerina unitii de rezoluie se realizeaz atunci cnd autorul a prevzut chiar i n linii mari activitatea ce o va nfptui i rezultatele ei, cunoscnd mai mult sau mai puin generic condiiile n care se vor svrii aciunile sau inaciunile componente. Interpretarea mai larg dat ulterior sensului expresiei de unitate de rezoluie a prilejuit att soluii contradictorii n practic ct i unele luri de poziie n teoria dreptului penal. Exist i prerea c trebuie fcut distincie ntre infraciunile contra patrimoniului i infraciunile contra persoanei. La infraciunile contra patrimoniului nu are importan persoana subiectului pasiv pentru existena infraciunii continuate, pentru c se produce un rezultat global, prin cumularea ctigurilor i respectiv a prejudiciilor care este specific pentru ntreaga activitate infracional. La infraciunile contra persoanei, activitatea infracional trebuie s priveasc acelai subiect pasiv ntruct motivele fptuitorului sunt strns legate de o anumit victim, caz n care nu poate exista o singur rezoluie infracional atunci cnd sunt mai multe victime. c)Pluralitatea de aciuni ( inaciuni) svrite la diferite intervale de timp i care s realizeze fiecare n parte coninutul aceleiai infraciuni Condiia enunat privete latura obiectiv a infraciunii. Termenul de aciune sau inaciune semnific elementul material al infraciunii respective aa cum este el descris n norma de incriminare. De exemplu, la infraciunea de delapidare svrit n mod repetat aciunea const n nsuirea din gestiune de ctre gestionar, la diferite intervale de timp n baza aceleiai rezoluii a unor sume de bani. Se mai cere s existe o pluralitate de aciuni sau inaciuni ceea ce nseamn c se realizeaz cerina chiar n cazul cnd sunt cel puin dou. Aciunile sau inaciunile pot fi identice sau chiar numai asemntoare, ca atunci cnd se comit acte repetate de sustragere din autoturisme n baza aceleiai rezoluii, dar viznd obiecte materiale diverse.

Aciunile sau inaciunile trebuie svrite la diferite intervale de timp care nu trebuie s fie prea mari pentru c aceasta ar nsemna c nu mai exist o rezoluie unic ci o pluralitate de rezoluii cu consecina i a unei pluraliti de infraciuni sub forma unui concurs. Uneori intervalele de timp pot fi destul de mici dar dac nu este o rezoluie unic, simplul fapt c este vorba de aceiai activitate infracional nu realizeaz o infraciune continuat. Exist infraciune continuat i atunci cnd unele din aciuni sau inaciuni realizeaz coninutul de baz al unei infraciuni iar altele realizeaz una sau alta din formele calificate pentru c att unele ct i celelalte corespund aceluiai tip de infraciune. De exemplu, exist infraciune continuat de furt i atunci cnd unele dintre actele de sustragere constituie furt simplu iar altele furt calificat. De asemenea, exist infraciune unic continuat, indiferent dac unele din actele infracionale sunt consumate iar altele sunt rmase n faza de tentativ cu condiia ca infractorul s svreasc respectivele acte pe baza aceleiai rezoluii infracionale. Distinct de condiiile necesare pentru existena acestui gen de infraciuni se mai pune problema momentului (datei) svririi infraciunii continuate. Discuia despre existena unui singur moment consumativ sau a dou momente ( consumare i epuizare ) nu este lipsit de interes pentru c o serie de consecine juridice decurg de aici. Astfel, termenul de prescripie al rspunderii penale ( art. 122 alin. Ultim C. pen. ) aplicarea legii penale n timp, aplicarea legii de amnistie sau de graiere, curg de la data epuizrii. Cu privire la locul svririi infraciunii continuate, dac unele din actele de executare sau rezultatul s-a produs pe teritoriul Romniei se va aplica legea penal romn potrivit principiului ubicuitii consacrat n art. 143 C. pen. Exist o serie de infraciuni care nu pot fi svrite n form continuat, respectiv: a)infraciunile din culp nu pot fi svrite n form continuat datorit faptului c textul legal stabilete c trebuie s existe o rezoluie unic, ori culpa este incompatibil cu ideea lurii unei rezoluii infracionale care presupune neaprat intenie. b)Infraciunile care nu sunt susceptibile de divizare nu pot fi comise n form continuat; de exemplu, infraciunea de omor nu poate fi comis n aceast form deoarece se consum instantaneu fr posibilitatea de a fi reluat. c)Infraciunile care presupun reluarea activitii pentru realizarea coninutului lor, respectiv infraciunile de obicei, un singur act nensemnnd consumare i care este obligatoriu se realizeaz prin repetarea lor. BIBLIOGRAFIE: CONSTANTIN BUTIUC Manual de drept penal: partea general, Sibiu, Editura Universitii Lucian Blaga di Sibiu, 2006