Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Secven de evenimente n rspunsul celulelor i esuturilor la un agent etiologic de la stimulul iniial la ultima expresie a bolii
MORFOPATOLOGIA
Alterri structurale n celule i esuturi caracteristice procesului patologic sau unui diagnostic etiologic
FIZIOPATOLOGIA
Modificri funcionale
SEMNIFICAIA CLINIC
RUDOLF VIRCHOW
Orice form de leziune a unui esut / organ debuteaz cu alterri moleculare i structurale n celule
AGENT ETIOLOGIC
ESUT / ORGAN
CELUL
CELUL
MATRICE EXTRACELULAR
LEZIUNI TISULARE
CAUZE ALE LEZIUNILOR CAUZE ALE LEZIUNILOR CELULARE CELULARE HIPOXIA HIPOXIA AGENI FIZICI AGENI FIZICI AGENI CHIMICI AGENI CHIMICI // DROGURI DROGURI AGENI AGENI INFECIOI INFECIOI
RSPUNSUL CELULAR
AGRESIUNE
DISTROFII
ADAPTRI CELULARE
CALCIFICRI PATOLOGICE
NECROZ APOPTOZ
HIPERPLAZIA Creterea numrului de celule ntr-un esut sau organ. Fiziologic - Hormonal epiteliul glandular mamar n timpul alptrii - compensatorie ficat post hepatectomie 0,5-1% n 1-2 zile; Patologic -hiperfuncie hormonal - efectul factorilor de cretere pe celulele int
HIPERTROFIA Creterea volumului celular prin componente structurale. Fiziologic - creterea solicitrii funcionale - stimulare hormonal specific; Patologic - hipertrofia cardiac.
ATROFIA
Reducerea volumului unui esut sau al unui organ care a atins anterior nivelul de dezvoltare normal.
DESCRETEREA SOLICITRII PIERDERA INERVAIEI ISCHEMIE NUTRIIE INADECVAT PIERDEREA STIMULULUI ENDOCRIN MBTRANIRE
ATROFIA
Mecanisme dou modaliti de regul asociate:
scderea numrului de celule sau fibre din cadrul unui esut, diminuarea masei acestor elemente, ele fiind n numr normal. n esutul atrofiat numrul de elemente funcionale este mai sczut datorit nlocuirii lor cu esut conjunctiv sau adipos. Clasificare
ATROFIA FIZIOLOGICA
mezonefrosului, atrofia canalului tireoglos; atrofia timusului i a tesutului limfoid pe msur ce persoana nainteaz n vrst; postmenopauz se atrofiaz ovarele, organele genitale externe i glandele mamare; atrofiile legate de senescen.
ATROFIA PATOLOGICA
Atrofia prin inaniie, n afeciunile digestive care mpiedic
alimentarea (stenoze esofagiene de exemplu), perturb absorbia intestinal (malabsorbia), reducerea voluntare a aportului alimentar (anorexie mental, psihoze) - emaciere important cu atrofia majoritii organelor; Atrofia prin compresie apare la esuturile supuse la presiuni mari un timp ndelungat. Mecanism - diminuarea circulaiei sangvine i limfatice. Cauze: prezena de tumori, prezena ectaziilor vasculare, depunerea de substane anormale (amiloid), acumularea de lichid n lumen (hidronefroz cu atrofie parenchimului renal sau atrofia parenchimului glandular n litiaza salivar); Atrofia prin hipofunctie la nivelul musculaturii striate (la persoanele imobilizate mult timp la pat), atrofia glandelor endocrine n cazul scderii secreiei de hormoni tropi;
ATROFIA
3. DEPLEIA DE ATP
Radicalii liberi sunt specii chimice care au un singur electron pe ultimul orbital .
Extrem de reactivi i instabili; Reacioneaz cu substane anorganice i organice lipide, carbohidrai, proteine n particular cu molecule cheie din membrane i acizi nucleici . Absorbia de energie radiant UV,Rx
CI DE FORMARE
Reacii oxidative endogene n cursul proceselor metabolice normale Metabolismul enzimatic al substanelor chimice exogene /droguri
RADICALI LIBERI DERIVAI DIN RADICALI LIBERI DERIVAI DIN OXIGEN OXIGEN
O2
oxidaze
O2-
MITOCONDRIE autooxidare
PEROXISOMI oxidaze
Inactiveaz spontan
SOD
H2O2 + O2
PEROXISOMI oxidaze
Interaciunea cu metale tranziionale : Fe, Cu (reacia Fenton) Fe++ + H2O2 Fe+++ + OH- + OH-
Reacioneaz cu gruprile sulfhidril rupnd lanurile polipeptidice la nivelul unor aa. : His, Cys, Lys, Met . Degradarea enzimelor de ctre proteazele neutre citozolice
LEZIUNI ADN
Reacia cu Tym Ruperi ale unui singur lan Moarte celular Transformare malign
SUPEROXID DISMUTAZA
O2ENZIME 2H2O2
H2O2
CATALAZA (peroxizomi)
O2 + 2H2O
GLUTATION PEROXIDAZA
HIDROSOLUBILI
permeabilitatea
LIPOSOLUBILI
Nu sunt biologic activi, dar sunt transformai n metaboliti toxici care determin leziuni celulare prin: stabilirea direct de legturi covalente cu lipidele din membrane; generarea de radicali liberi prin peroxidarea lipidelor .
LEZIUNI CELULARE INDUSE DE CCl4 CCl4 + eCCl3- SER P- 450 CCl3- + ClHEPATOCIT
+ O2
Radicali lipidici
Produilor de peroxidare lipidic Leziuni ale plasmalemei Permeabilitatea la Na+, H2O, Ca++
TUMEFACIE CELULAR
STEATOZ HEPATIC
HIPOXIA
ISCHEMIE
Reducerea fluxului arterial arterioscleroz trombi
anemie Intoxicaia cu CO
f(gradul de hipoxie)
CELULA
sever
L E Z R E V E R S I B I L E
MITOCONDRIE
FOSFORILAREA OXIDATIV
ATP
DETAAREA RIBOZOMILOR
POMPA Na+
GLICOLIZA
GLICOGEN
pH LEZIUNI MEMBRANE
ELIBERAREA INTRACELULAR DE ENZIME LIZOZOMALE
Ca++ mitocondrii
Influxul Ca++
I R E V E R S I B I L E
Macroscopic organele afectate prezint: 1. Un volum i greutate crescut 2. Culoare palid, mat aspectul clasic descris de <carne fiart> 3. Organele se decapsuleaz uor 4. Dup secionare parenchimul proemin n raport cu cupsula
Microscopie optic: 1. Intumescena tulbure - citoplama fin granular - nuclei inegali 2. Distrofia granular - vacuole fine n citoplasm
3. Distrofia hidropic (degenerescen vacuolar) - vacuole mari, spumoase - nucleul mpins la periferie - nucleii picnotici
DISTROFIA HIALINA
Hialinul este un material de natura proteica cu aspect omogen, eozionofil in coloratie H-E, intra sau extracelular.
A. Hialinul intracelular in MET se descrie:
1. Hialinizarea hialoplasmatica acumularea de proteine in hialoplasma fara afectarea sistemelor membranare ex. corpii Mallory din hepatita alcoolica (picaturi neregulate sau retea fina perinucleara constituita din citokeratine); 2. Hialinizarea mitocondriala incluzii cristaline intramitocondriale cu balonizarea cristelor si aparitia de megamitocondrii ficatul alcoolic; 3. Hialinizarea intraergastoplasmica corpii Russel agregate de material amorf neomogen reprezentat de acumulari de Ig in RE al plasmocitelor in stari de hiperimunizare; 4. Hialinizarea lizozomala celulele TCP in sindr. nefrotic, fenomene de autofagie celulara(hipoxie, intoxicatii);
STEATOZA
Acumularea anormal de trigligeride n citoplasma celulelor parenchimatoase ficat, miocard, muchi striat scheletic, rinichi
CAUZE 1. Toxine alcool, CCl4 2. Malnutriie proteic 3. Diabet zaharat 4. Obezitate 5. Anoxie
Calificare de tip distrofic calcemie normal esuturi necrotice necroz de cazeificare, aterom, stroma tumori (leiomiom) Macro - culoare albicioas- cenuie, consisten dur Micro depozite amorfe, granulare, bazofile depuneri progresive corpi psamomatoi - carcinoam papilar tiroidian, prostat
diseminate (mielom multiplu, metastaze) 6. Insuf. renal cr. cu retenie de fosfat i apariia litiazei renale.
NECROZA
Spectru de modificri morfologice care urmeaz morii celulare, rezultnd din aciunea degradant a enzimelor DIGESTIA ENZIMATIC AUTOLIZ
Enzime lizozomale proprii
HETEROLIZ
Enzime lizomale leucocitare
DENATURAREA PROTEINELOR
NECROZA DE COAGULARE
NECROZA DE LICHEFIERE
NECROZA DE CAZEIFICARE
CITOSTEATONECROZA
NECROZA FIBRINOIDA
TIPURI DE NECROZE
NECROZA DE COAGULARE
caracteristic morii celulare de origine ischemic (cu excepia substanei cerebrale) scderea pH-ului intracelular denatureaz proteinele structurale i enzimele blocnd proteoliza celulei; celule anucleate cu citoplasme eozinofile i contururi pstrate ulterior celulele necrotice sunt fagocitate
NECROZA DE LICHEFIERE
Rezultatul proceselor de autoliz i heteroliz Caracteristic : -necrozei ischemice a substanei cerebrale; -focarelor de supuraie (infecie bacterian); -suprainfecia unui focar de necroz de coagulare gangren umed
GANGRENA GAZOASA
Produsa de bactrii anaerobe(Clostridium perfringens, oedematiens, histoliticum) care produc exotoxine lecitinaze cu formarea de fuzee de expansiune de-a lungul tecilor conjunctive cu dilacerare tisulara. Regiunea afectata aspect emfizematos, crepitatii la palpare, culoare cenusiu verzuie si miros putrid. Plagii deschise arme de foc, accidente circulatie cu distrugeri tisulare mari.
NECROZA DE CAZEIFICARE
Caracteristic infeciei tuberculoase Termenul de cazeos aspect macroscopic HP : material amorf, granular, eozinofil, nconjurat de un
CITOSTEATONECROZA
Apare n pancreatita acut necrotico hemoragic. Lipazele activate elibereaz ac. grai din TGL care se combin cu Ca depozite cu aspect macroscopic cretos, pe suprafaa esutului adipos peripancreatic i peritoneului . HP: cel. adipoase necrotice - umbre celulare + depozite bazofilice de Ca ncojurate de o reacie inflamatorie .
Necroza fibrinoid
Reprezinta zone neomogene fin granulare i/sau filamentoase, eozinofile asemanatoare fibrinei (-oid = care semn cu) care rspund la impregnrile argentice (fibrina nu rspunde la asemenea impregnri). Face parte din tabloul lezional al bolilor autoimune:RAA, AR, LES, etc. Se poate intilni la nivelul dermului, peretii arteriolelor, seroaselor, sinovialelor. n coloraia van Gieson sunt de culoare galben (colorare cu picrofuxina) nu de culoare roie i nu se coloreaz n albastru prin coloraia Weigert (specific pentru fibrin). Fibrinoidul este compus din: produsi de degradare ai fibrinogenului, colagenului, substantei fundamentale si Ig. Aceste zone sunt nconjurate de reacie inflamatorie limfo-mononuclear. n timp, se produce organizarea cu realizarea unei cicatrici fibroase, care nlocuiete zona de necroz fibrinoid.
APOPTOZA
MOARTE CELULAR PROGRAMAT
EMBRIOGENEZ
Implantarea,organogeneza, metamorfoza
APOPTOZA
CONDENSAREA CROMATINEI
APOPTOZA - MORFOLOGIE
MICROSCOPIE OPTIC
- singur celul/un grup mic - form rotund/oval - citoplasm dens, intens eoznofil - fragmente de cromatin nuclear dens - fagocitoza corpilor apoptotici
APOPTOZA - MECANISME
Faza de initiere in care caspazele devin
catalitic active;
- calea extrinseca- activarea unor receptori transmembranari ai apoptozei; - calea intrinseca - mitocondriala Faza de executie
APOPTOZA - MECANISME
SEMNALE
TRANSMEMBRAN
TIPUL 1 RECEPTOR TNF Fas- Fas - ligand
GLUCOCORTICOIZI RECEPTORI NUCLEARI
INTRACELULAR
HORMONI
APOPTOZA - MECANISME
CONDENSAREA CROMATINIAN
Fragmentarea internucleosomal a ADN-ului (fragmente de 180-200 de baze) mediat de Endonucleaza Ca++ dependent (activat de creterea Ca++ liber citozolic).
14 gene:
- 2 decizia declansarii procesului; - 3 apoptoza propriu-zisa; - 7 procesul de fagocitoza; -1 - fragmentarea AND; -1 - protectia impotriva apoptozei. bcl-2, p53, myc, Rb
Caracterizare generala
Bcl-2, o proteina multifunctionala, de 25 kDa, integrata membranar,
care protejeaza impotriva mortii celulare induse de o varietate de stimuli si care este localizata in membranele: - reticulului endoplasmatic, - invelisului nuclear, - in membrana externa a mitocondriei.
care guverneaza permeabilizarea membranei externe a mitocondriei. In functie de rolul lor, ele pot fi: - fie pro apoptotice (Bax, BAD, Bak si Bok etc) - fie anti-apoptotice (inclusiv Bcl 2, Bcl xL, si Bcl w, etc). Pana in acest moment sunt descrise 25 de gene in familia BCL 2 .
Bcl-2
Apaf -1
inhib
Cytochrome c
SISTEMUL CASPAZELOR
APOPOPTOZ
CASPAZELE
Caspazele sunt o familie de proteaze (cistein-
proteaze) care au o cisteina la nivelul domeniului lor activ si care scindeaza proteina lor tinta in mod specific la nivelul rezidurilor de acid aspartic. Familia caspazelor poate fi impartita in trei grupe functionale: 1. caspaze inflamatorii: 4, 5, 11, 13, 14. 2. caspaze initiator: 2, 8, 9, 10, 12. 3. caspaze efector: 3, 6, 7.
celular si astfel functioneaza ca un supresor tumoral. numita si gardianul genomului avand rolul de a conserva stabilitatea celulei prin prevenirea mutatiilor la nivelul genomului se comporta ca o proteina de 53 KDa desi are numai 43,7 KDa(datorita resturilor de prolina) gena umana ce codifica p53 este TP53 (tumor supressor gene). Numele genei provine de la proteina pe care o codifica si este localizata pe cromozomul 17 (17p13,)
radiatiile UV, IR, agenti chimici cum ar fi peroxidul de hidrogen), - anumite medicamente, - stress-ul oxidativ - socul osmotic - depletia ribonucleotidelor - dereglarea expresiei oncogenelor Fosforilarea proteinei p53, realizata de catre protein-kinaze, la capatul N-terminal, duce la distrugerea legaturii p53 Mdm2 si reprezinta evenimentul major ce conduce la activarea proteinei p53. Ca urmare a fosforilarii si distrugerii legaturii p53 Mdm2, durata de viata a p53 creste si are loc o rapida acumulare a acesteia in celula (nucleu).