INGRIJIREA BOLNAVEI CU

FIBROM UTERIN

SCOALA TEHNICA
POSTLICEALA HENRI
COANDA CONSTANTA

CIORBAC OPRISAN ANISOARA

CUPRINS
CAPITOLUL I ANATOMIA SI FIZIOLOGIA
APARATULUI GENITAL FEMININ

1.1. CONFIGURATIA EXTERNA A

UTERULUI
1.2. CONFIGURATIA INTERNA A
UTERULUI.
FORMA UTERULUI
1.3. STRUCTURA UTERULUI
1.4 VASCULARIZATIA UTERULUI
1.5. INERVATIA UTERULUI
1.6 FIZIOLOGIA UTERULUI

CAPITOLUL II - FIBROMUL UTERIN

2.1. DEFINITIA BOLII

2.2. ETIOLOGIE
2.3. SIMPTOMATOLOGIE
2.4.COMPRESIUNEA PE ORGANELE DIN JUR
2.5. EVOLUTIA FIBROMIOMULUI IN SARCINA
2.6. DIAGNOSTIC, EXAMINARI COMPLEMENTARE
2.7. DIAGNOSTICUL DIFERENTIAL
2.8. TRATAMENTUL FIBROMULUI UTERIN
2.9. PROBLEMA CONSERVARII COLULUI

CAPITOLUL III INGRIJIRILE PRE SI

POSTOPERATORII

3.1. PREGATIREA PREOPERATORIE

3.2. INGRIJIRI POSTOPERATORII SI COMPLICATII
3.3. TRATAMENTUL MEDICAL
3.4. DISPENSARIZAREA FEMEILOR CU FIBROMIOMUL
UTERIN ASMPTOMATIC
3.5. RECUPERAREA BOLNAVELOR TRATATE
CHIRURGICAL
3.6. POSIBILITATI SI LIMITE IN PROFILAXIA
FIBROMIOMULUI UTERIN

CAPITOLUL IV DOSARE DE
INGRIJIRE

CAZUL I
CAZUL II
CAZUL III

DEFINITIE
FIBROMUL UTERIN ESTE O TUMORA BENIGNA
HORMONODEPENDENTA,DEZVOLTATA IN TESUTUL
MIOMATOS SI FIBROMATOS AL UTERULUI IN PERIOADA DE
ACTIVITATE OVARIANA SI INVOLUEAZA IN MENOPAUZA.
Fibromul uterin se dezvolta de obicei ntre 35 55 de ani,
fiind foarte rar ntlnit nainte de 25 de ani si nu apare
niciodata nainte de pubertate sau dupa menopauza. n
graviditate, fibromul uterin creste n dimensiune datorita
modificarilor hormonale existente n sarcina.
FIBROMUL SE DEZVOLTA DINTR-UN TESUT ANALOG
MUSCHIULUI UTERIN ,FIIND O LEZIUNE DISTROFICA SI
NU O TUMORA IN SENS ONCOLOGIC.

ETIOLOGIE

FACTORI GENERALI ,HORMONALI

IN PREZENT SE IAU IN CALCUL
TREI FACTORI HORMONALI CARE
INFLUENTEAZA PROLIFERAREA
LEIOMIOMULUI UTERIN:
ESTROGENI
SOMATOTROPUL
PROGESTERONUL

SIMPTOMATOLOGIE

ASPECTUL MACROSCOPIC
FIBROMIOMUL ASIMPTOMATIC
HEMORAGIILE UTERINE
MENORAGIA- 7-10-12 ZILE ,
FRECVENT CU CHEAGURI
METRORAGIA

DIAGNOSTIC-EXAMINARI
COMPLEMENTARE

CONTROLUL UTERIN INSTRUMENTAR

HISTEROSALPINGOGRAFIA (HSG)

FLEBOGRAFIA UTERINA

EXAMENUL ECOGRAFIC

CELIOSCOPIA
HISTEROSCOPIA

CLISMA BARITATA

COMPRESIUNEA PE
ORGANELE DIN JUR

POLAKIURIA ESTE EXPRESIA

COMPRIMARII VEZICII PRINTR-O
TUMORA FIBROMATOASA CU
REDUCEREA CAPACITATII DE
DESTINDERE

DIAGNOSTICUL
DIFERENTIAL

DIAGNOSTICUL DIFERENTIAL SE FACE CU:

ADENOMIOZA
SARCINA
TUMORI OVARIENE
CANCER DE COL SAU ENDOMETRU
UTERUL FIBROS
TUMORI EXTRAGENITALE

DIAGNOSTICUL LEZIUNILOR ASOCIATE

1 LEZIUNI ASOCIATE
ENDOMETRIOZA
HIPERPLAZIA DE ENDOMETRU SI POLIPII MUCOSI
PROLAPSUL SI/SAU INCONTINENTA DE EFORT
2. LEZIUNI ANXIALE

TRATAMENTUL FIBROMULUI
UTERIN
TRATAMENT CHIRURGICAL

MIOMECTOMIA

HISTERECTOMIA

HISTERECTOMIA SUBTOTALA ESTE O

INTERVENTIE FARA RISC VEZICAL SI
URETRAL

HISTERECTOMIA TOTALA EVITA

PERSISTENTA UNUI PELVIS
DUREROS SI
RISCUL DEGENERARII MALIGNE

INGRIJIRI POSTOPERATORII SI
COMPLICATII

SE

OBSERVA SI

SUPRAVEGHEAZA:

FACIESUL BOLNAVEI
TEMPERATURA

RESPIRATIA

PULSUL
TENSIUNEA ARTERIALA
DIUREZA
STAREA ABDOMINALA
RESTABILIREA TRANZITULUI INTESTINAL
COMBATEREA DURERII
SUPRAVEGHEREA PANSAMENTULUI
RELUAREA ALIMENTATIEI

MOBILIZAREA
COMPLICATII
RISCUL HEMORAGIEI PRECOCE
INFECTII
RISCUL TROMBOEMBOLIC
LEZAREA VEZICII URINARE

TRATAMENTUL MEDICAL

MEDROXIPROGESTERON

CLORMADINONA

LINESTRENOL
TRATAMENTUL CU PROGESTATIVE
SE INTRERUPE CAND PERSISTA
HEMORAGIILE MENSTRUALE SI SUNT
URMATE DE SEMNE DE ANEMIE
,FATIGABILITATE,CEFALEE

DISPENSARIZAREA FEMEILOR
CU FIBROM UTERIN
OBIECTIVE:
ASIMPTOMATIC

APRECIEREA RITMULUI DE CRESTERE

ACTIVAREA STARII DE CONGESTIE PELVINA

PRESCRIEREA DE TRATAMENT MEDICAMENTOS
LA BOLNAVELE ANXIOASE SI PRESCRIEREA SI PRESCRIEREA UNEI
MEDICATII CU EFECT PSIHOTERAPEUTIC
SUPRAVEGHEREA CAZURILOR TRATATE HORMONAL
APROXIMATIV 1/3 DIN BOLNAVE BENEFICIAZA DE EFECTELE
FAVORABILE ALE PROGESTATIVELOR ASUPRA HEMORAGIILOR SI
DURERILOR
SE SUPRAVEGHEAZA PRIN CONTROALE REPETATE LA 3 LUNI CAND
SE EVALUEAZA :
PRESIUINEA ARTERIALA
GREUTATEA BOLNAVEI
LIPIDOGRAMA
GLICEMIA

RECUPERAREA BOLNAVELOR
TRATATE CHIRURGICAL
1. RECUPERAREA PRIMARA:

REFACEREA STARII GENERALE

CORECTAREA ANEMIEI,PRECUM SI REINTEGRAREA
FAMILIALA SI SOCIO-PROFESIONALA

2. RECUPERAREA SECUNDARA:
EVOLUTIA POSTOPERATORIE TARDIVA POATE FI
COMPLICATA PRINTR-O SERIE DE SECHELE
INVALIDANTE DAR CARE SE GASESC INTR-O FAZA
DE RECUPERARE
IMPACTUL PSIHOLOGIC AL HISTERECTOMIEI
DEPRESIA
TULBURARI SEXUALE

PROFILAXIA FIBROMULUI
UTERIN

PROFILAXIA FIBROMULUI UTERIN ESTE POSIBILA

SI ARE CA SCOP INTRETINEREA UNUI ECHILIBRU
HORMONAL CU EVITAREA INCARCARILOR
HORMONALE SI COMBATEREA SINDROMULUI DE
CONGESTIE PELVINA
MASURILE PROFILACTICE SE REALIZEAZA
ESALONAT DE-A LUNGUL PERIOADEI DE
ACTIVITAte GENITALA A FEMEII, CONSTAND IN:
SUPRAVEGHEREA DEZVOLTARII FUNCTIEI GENITALE
INCEPAND DE LA PUBERTATE
PRECAUTII IN UTILIZAREA TRATAMENTULUI CU
ESTROGENI SI A CONTRACEPTIVELOR
DEPISTAREA TUMORILOR IN FAZA INCIPIENTA
STIMULAREA NATALITATII LA VARSTA TANARA
EVITAREA INTERVENTIILOR CHIRURGICALE
TIMPURII SI REPETATE PE SFERA GENITALA