Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Curs 10 RAHITISMUL CARENTIAL
Curs 10 RAHITISMUL CARENTIAL
Curs 10 RAHITISMUL CARENTIAL
FACTORII FAVORIZANI(I)
aplicarea
vit.D
prematuritatea
expunerea insuficient la soare
renunarea la profilaxia cu vit. D dup virsta de 1
an
anotimpul rece care nu permite o transformare
eficient a provitaminei D din piele ntr-un
metabolit activ cu aciune antirahitic
FACTORI FAVORIZANI(III)
bolile
METABOLISMUL VIT. D
RU
Vit D de aport alimentar
vit D endogena
depozitele de vit D
( tesut adipos, muschi, ficat)
FICAT
25-hidroxilare
25 OHCC
RINICHI
1 alfa hidroxilare
provit D
SEDII DE ACIUNE
INTESTIN
absorbia
intest. a Ca
abs. int. a P
OS
mobiliz. Ca
din os prin
ef.permisiv
ptr.PTH
RINICHI
inhib excreia
urinar ( reabs. Ca
P, Na n TCP)
PATOGENIE(I)
Perturb
abs. intest. a Ca
hipoCa
PATOGENIE (II)
hipoCa i hipoP
deficit de osificare a matricei osoase i
acumulare de matrice osoas proteic,
necalcificat (es. osteoid)
rez. mecanic
deformrile osoase caract. rahitismului
TABLOU CLINIC
SEMNE OSOASE:
leziunile sunt simetrice ( exceptie deformarile
craniene)
predomina in regiunile de crestere rapida
( metafizele oaselor lungi)
Localizare predominenta:
in I semestru: la niv. craniului si toracelui
in sem. II si > 1 an: oase lungi, col vertebr, bazin
SEMNE CRANIENE
CRANIOTABESUL
DEFORMARI CRANIENE
bose
bolta
ogivala
maxilar in trapez
aparitia tardiva a dintilor
vicii de implantare a dintilor
Leziunile
cartilajelor de crestere se
manifesta prin prezenta de brri
metafizare ( ngrori ale metafizelor )la
nivelul artic. radiocarpiene i tibiotarsiene
(uneori lund aspect de maleol dubla)
Genu
valgum
Genu
varum
cifoz
dorsal i lombar
micorarea diametrului anteroposterior i a celui
lateral al bazinului
coxa vara: angulare a extremitii superioare a
femurului, cu deformarea diafizei care se ncurbeaz
avnd concavitatea orientat spre interior
Deformrile bazinului, sechele ale unui rahitism netratat,
se rsfring negativ n evoluia sarcinii viitoarelor
mame.
SEMNE MUSCULO-LIGAMENTARE
hipotonie
laxitate
ligamentar
MANIFESTRI NEUROMUSCULARE
Hiperexcitabilitate neuromuscular atestat
prin manevre specifice ca de exemplu
semnul Chwosteck pozitiv (contractura
orbicularului buzelor la percuia scurt a
obrazului, la mijlocul liniei care unete
tragusul cu comisura bucal de aceeai
parte)
tresriri
mici
tremurturi ale extremitilor
stridor laringian datorat laringomalaciei
convulsii- semn de gravitate att prin riscul
imediat, ct i prin posibilele sechele
ulterioare
SEMNE ASOCIATE
tendina
TABLOUL BIOCHIMIC
este variabil, deoarece modificrile metabolismului
fosfocalcic in i de particularitile biologice individuale.
Dup Scriver,datele biochimice pot fi grupate n funcie de
stadiul evolutiv al rahitismului astfel:
Faza I :hipocalcemie, normofosfatemie i fosfataze alcaline
(FA) normale sau uor crescute
Faza II: normocalcemie, hipofosfatemie i FA crescute
Faza III: hipocalcemie, hipofosfatemie i FA mult crescute
La copiii distrofici, FA pot rmine normale chiar n formele
evolutive datorit scderii activitii hepatice inclusiv a
celei de sintez a proteinelor
SEMNELE RADIOLOGICE
Sunt
patognomonice
Pentru
largirea metafizei
spiculi laterali
linie metafizara concava cu
margine neregulata, estompata,
franjurata ( aspect de cupusoara
radiala)
demineralizare osoasa
intirziere in aparitia nucleilor de
crestere
vindecarea radiologica vizibila pe
rgr. de pumn este evidentiata prin
aparitia unei linii de calcificare la
nivelul extremitatii distale a
oaselor antebratului si aparitia
nucleilor de osificare.
DIAGNOSTICUL POZITIV
semnele
clinice descrise
datele biologice
radiografia de pumn
proba terapeutica: disparitia sau ameliorarea
semnelor de evolutivitate dupa admin. unei
doze terapeutice totale de 600 000 u vit. D
DIAGN. DIFERENTIAL
Probleme de dg. diferential se pot pune doar
cind exista simptome izolate:
CRANIOTABESUL:
osteomalacia ( ramolire a boltii craniene in
intregime)
osteogeneza imperfecta ( lipsa osificarii
craniu papiraceu)
craniotabesul din sifilis
TRATAMENT
PROFILACTIC:
antenatal
postnatal
CURATIV
ca transportul transplacentar al
calciului si captarea lui de catre fat sa se
faca in conditii bune, majoritatea autorilor
sunt de parere ca profilaxia hipovitaminozei
D este bine sa se inceapa in perioada
prenatala, respectiv in ultimul trimestru de
sarcina.
PROFILAXIA POSTNATALA
regimul
SCHEME DE PROFILAXIE
De
TRATAMENTUL CURATIV
Aparitia semnelor de rahitism carential
impune:
trecerea de la dozele profilactice de vit.D la
doze terapeutice
administrarea concomitenta de Ca
Administrarea
TRATAMENTUL RECUPERATOR
BFT
Principiile i obiectivele tratamentului BFT:
orarul
Tratamentul prin
electroterapie
Prin
Tratarea
Agravarea
Un studiu realizat n rile scandinave arat c 30% din timp copilul il petrece la coal, n cea mai mare parte n poziia aezat, pozi ie ce
determin cifoz lombar, care va produce suprancrcarea static
continu i prelungit cu aciune nefavorabil asupra structurilor
pasive ale coloanei vertebrale, n mod special pe discurile
intervertebrale, dar i pe corpurile vertebrale.
Astfel s-au observat pe de-o parte tulburri trofice, iar pe de alt parte
modificri de nlime a discurilor. Deteriorrile extravertebrale vor
produce dezechilibrul mecanic al coloanei vertebrale.
Fie
Programul
de kinetoterapie va avea n
vedere stadiul bolii, tipul scoliozei,
caracteristicile psihosomatice ale
pacientului i va cuprinde exerciii statice
i dinamice
In
Modificarea
In
Kinetoterapia
Mobilizarea
a)
Se
c)
De
d)
Exerciiile
Metoda
Metoda FED :
electroterapie cu stimularea
musculaturii de partea
convexitii;
elongare a coloanei
vertebrale (pe masa de
elongare);
aparat FED (fixarea i
derotarea coloanei
vertebrale).
Programele
a.
b.
c.
d.
e.
f. Atarnare
g.
i.
j.
k.
l. Atarnat
Clasificare :
Gradul I : distanta intermaleolara : 2.5 cm
Gradul II : distanta intermaleolara : 2.5 5
cm
Gradul III : distant intermaleolara : 5 7 cm
Gradul IV : distant intermaleolara : peste 7
cm
Tratament :
Chirurgical pentru formele grave
Rolul principal al kinetoterapiei este de a
combate laxitatea ligamentara de la nivelul
genunchiului.
Genu varum
La
Tratamentul
Kinetoterapia
Totodata,
Fizioterapia