Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
PROIECTAREA SISTEMELOR
INFORMATICE
DE GESTIUNE
2006-2007
CUPRINS
I . PROIECTAREA SISTEMICA
SISTEM DE PILOTAJ
SISTEMUL
INFORMATIONAL
I SISTEM OPERAAND E
(DE EXECUTIE)
b) J. Meles Sistemul informational reprezinta un ansamblu
interconectat a tot ce duce la informarea membrilor unei organizatii:
viziune globala sistemica;
informatia este destinata personalului unui agent economic;
retea complexa de informatii vii, dinamice care intereseaza
indivizii unei intreprinderi.
static presupune:
- inregistrarea faptelor survenite in baza informationala
- inregistrarea structurilor de date, a regulilor si a restrictiilor
in modelul datelor.
dinamic presupune:
- procesarea informatiilor (aducerea la zi a datelor memorate ) in
CLIENT LICHIDITATI
PRODUS
LIVRARE BANCI
Baze
de
date
Doc.
primare Situatii
PROCEDURI
AUTOMATE
1. Intrarile (date) - reprezentate de:
Tranzactii externe:
- redau dinamica operatiilor economice;
- provin din exteriorul sistemului electronic de calcul si sunt
realizate
de proceduri automate;
Ex. inregistrarea unei operatii de aprovizionare cu materiale.
Tranzactii interne:
- redau modificarile structurale in cadrul bazei de date;
- sunt asigurate exclusiv in sistemul electronic de calcul prin
proceduri
automate.
Ex. Situatia stocurilor si soldurilor la o anumita data
2. Prelucrarile :
3. Ieirile (informaii)
Prelucrari
(Transferari)
Calcule
Sistemul informatic poate fi constituit
din mai multe subsisteme.
PRELUCRARI
Tranzacii interne
Act. B.D.
INTRARI Consultare
-stocare
-cautare
-control BD
(Tranzacii -calcule
-aducere
externe) zi
IESIRI externe
Situatii
PRELUCRARI
INTRARI
EXTERNE IESIRI
EXTERNE
Act. BD Consultare
BD
FACTURI
COMENZI
SUB-SISTEMUL FACTURARE
INTRARI
IESIRI EXTERNE
EXTERNE
Consultare Act.
BD
EXTRAS DE CONT
NREGISTRAREA
SUB-SISTEMUL CLIENILOR
BALANA CLIENI
CONTABILITATEA CLIEN}ILOR
ALTE INFORMAII
PRELUCRARI
INTRARI IESIRI
SUB-SISTEMUL
EXTERNE EXTERNE
FACTURARE
Act. Consultare
BD
Extras de cont
Consultare Act.
Schema director
Studiul tehnic
2. REALIZAREA
Realizarea procedurilor
automate
Implementarea
3. UTILIZAREA Exploatarea efectiv
Meninerea n funciune
Dezvoltarea de noi
1.2. Metode de proiectare i realizare
a sistemelor informatice.
Dezavantaje:
O5
O3
O1
O7
O2 O4 O6
Modele
Entitate:
- reprezentarea unui "obiect" concret sau abstract care:
- aparine spaiului problemei de rezolvat (face parte sau
este relevant pentru realitatea observat);
- are o existen de sine stttoare;
- poate fi identificat n raport cu celelalte obiecte de acelai tip.
Atribut:
- caracteristic sau proprietate a unei entiti, semnificativ
pentru spaiul problemei de rezolvat.
Exemplu:
Nume
Prenume Atributele entitatii
Data nasterii
Nume
Prenume
Data nasterii Atribute
Salariul lunar
Tip de valori: un anumit ansamblu de valori, definite fie printr-o proprietate
fie printr-o enumerare.
Ex:
Stare civil = (necstorit, cstorit, vduv, divorat)
Zile lucrtoare = (luni, mari, miercuri, joi, vineri)
An studii = (a : a ntreg, 1 a 5)
Identificator
ANGAJAT ANGAJAT
Marc
Nume
Nume
Prenume Prenume
Data nasterii Data na[terii
Salariul lunar
Salariul lunar
Asocierea: reprezentarea legturii sau corespondenei existente ntre dou
sau mai multe realizri de entiti.
Asociere
Nume asociere Cardinalitate
minimal maximal
ANGAJAT COMPARTIMENT
NCADRAT -LA
Marc 1,1 0,n
Nume Data ncadrrii Cod compartiment
Prenume Den compartiment
Data na[terii
Salariul lunar Atribut al asocierii
PERSOAN
Nr matricol
Nume 0,1
0,1 Prenume
Data na[terii
Sot Sotie
CSTORIT-CU
Data cstoriei
Rol
Colectie: PERSOAN
Dimensiune : 2
Restricii de integritate:
0,n Emite 1, 1
CLIENT COMAND
poseda 1,n
Exista
imprumutat
existent imprumuta
1,1
O,n Imprumuta
O,n CITITOR
EXEMPLAR Data imprumut
Marca
Nr exemplar
Nume
An_editie
Prenume
Nr_pagini
Adresa
O,n Restituie Limita_impr
Data restituirii O,n Termen_livrare
restituit restituie
Alaturi de elementele oferite de reprezentarea de mai sus,
corespunzatoare cazului unei biblioteci universitare, mai sunt de luat
n considerare urmatoarele reguli suplimentare (care constituie
restrictii de integritate):
-cele mai vechi carti aflate n posesia bibliotecii sunt din
anul 1910.
-biblioteca grupeaza cititorii n urmatoarele categorii:
studenti, cadre didactice, doctoranzi, diversi (cu vrste
cuprinse ntre 18 si 70 ani).
-drepturile de mprumut ale cititorilor sunt diferentiate
astfel:
Categorie Nr de carti
imprumutate
studenti 2
cadre didactice 6
doctoranzi 5
-un cititor poate trece de la o categorie la alta (de exemplu, de la
student la doctorand sau cadru didactic) .
Cadru didactic
Studenti Doctorand
Altele
2.2.2.1. Restrictii de domeniu
Cazuri particulare:
a). Un tip de entitate poate fi identificat prin rolul (sau rolurile)
asumate de alte entitati n cadrul unei asocieri la care
participa si acesta.
MATERIAL 1,1 1,1 STOC
Stocaj
Cod material Stocinitial
Denumire mat stoccurent
Material Stare stoc
stocat
Cardinalitatile:
Ex:
Ex:
Notatia grafica:
R1 I R2
1,1 aprobat
0,n 1,1
ACORDARE CREDIT
beneficiaza acordat
Depunerea unei cereri nu implica si acordarea mprumutului
dar acordarea acestuia implica ntotdeauna existenta cererii
corespunzatoare.
Notatia grafica:
R1 = R2
Ex: Orice client care este beneficiarului unui credit trebuie sa
constituie o garantie pentru acesta si, reciproc, constituirea
unei garantii de catre un client se face atunci cnd acesta
devine beneficiarul unui credit.
beneficiar acordat
ACORDARE 0,n CREDIT
0,n
=
CLIENT
0,n
0,n
GARANTARE GARANTIE
constituie-garantie
garanteaza
Excluziunea: rolurile r1 si r2 ale entitatii se exclud reciproc.
Notatia grafica:
R1 # R2
apartine-pers proprietar-p
PROPRIETATE- 0,n PERSOANA
PRIVATA
0,1
APARTAMENT #
0,1
0,n
PROPRIETATE- SOCIETATE
SOCIETATE proprietar-s
apartine-soc
2.2.2.4. Incluziune, excluziune, egalitate de asocieri
RI de rol
RI de asociere
Incluziune
LIVR-CDA I
1,1 bazata-pe
LIVRARE 1,n PROD-LIVRAT 0,n
Nr DLAE Cant-livrata
Data livr livreaza livrat
Excluziune
vanzator VINDE
vandut-prin
0,n
1,1 TRANZACTIE-
CLIENT
# IMOBILIARA
1,1
0,n
cumparator cumparat-prin
CUMPARA
Egalitatea
CARTE
Cota
Titlu
Autor
poseda 1,n
EXISTA
IMPRUMUT
Data imprumut CITITOR
existent 1,1 0,n Nr legitimatie
0,n
imprumutat imprumuta Nume
EXEMPLAR
Prenume
Nr exemplar = Data nasterii
An editie Adresa
restituit restituie Categorie
0,n 0,n Limita impr
RESTITUIRE Termen penaliz
Data restituire
2.2.3. Reprezentarea timpului
ANGAJAT
COMPARTIMEN
Marc LUCREAZA T
Nume 1,1 0,n
Cod compartiment
Data ncadrrii
Prenume lucreaza-la loc-munca
Data na[terii Den compartiment
Salariul lunar
Ce se ntmpla nsa daca este necesar sa se cunoasca toate locurile
de munca ale unui angajat ?
Introducerea unui nou tip de asociere ntre cele doua entitati
pentru a indica locurile de munca anterioare nu este o solutie valida,
deoarece realizarile acesteia risca sa nu poata fi identificate: nimic nu
mpiedica o persoana sa revina la un loc de munca la care a mai lucrat
cndva (deci aceeasi pereche de valori "Marca, Cod compartiment",
care trebuie sa identifice fiecare asociere, apare de mai multe ori).
Data calend
ANGAJAT LUCREAZ COMPARTIMEN
1,1 0,n
Marc AData ncadrrii T
Nume lucreaza-la loc-munca Cod compartiment
Prenume Den compartiment
Data na[terii
Salariul
lunar 0,n
0,n
ISTORIC- ISTORIC-LM ISTORIC-
ANGAJAT 1,1 1,1 COMPARTI
Data incepere
M
Data terminare
ANGAJAT
Marca
Nume
Prenume
Data nasterii
...
#
MUNCITOR INGINER
Meserie Specialitate
Calificare
Aceasta notatie echivaleaza cu existenta unor asocieri
SUBTIP, n care cardinalitatea subtipurilor este 1,1, iar a tipului
(superclasei) este 0,1.
ANGAJAT
Marca
Nume
Prenume
Data nasterii
...
0,1 0,1
Meserie Specialitate
Calificare
Generalizarea este procesul invers, prin care doua sau mai multe
tipuri de entitati sunt generalizate, pe baza proprietatilor comune, ntr-un nou
tip. n aceasta relatie, TE initiale devin subtipuri ale tipului obtinut prin
generalizare. Spre exemplu, tipurile de entitati ANGAJAT si STUDENT dintr-
o universitate pot fi generalizate prin tipul PERSOANa, care va prelua
atributele comune ale acestora: Nume, Prenume, Data nasterii, Adresa etc.
STRUCTURA-
FABRICATIE
Cantitate nec
compus-din component-in
ARTICOL
0,n Cod articol 0,n
Den articol
Tip articol
UM
Un model EA n aceasta forma impune introducerea de restrictii
de integritate de genul:
daca Tip articol este "produs finit" atunci nu poate juca rolul
component-n; daca Tip articol este "materie prima" atunci nu poate
juca rolul compus-din s.a.m.d.
Un model mult mai clar (desi mai voluminos) se poate obtine introducnd
specializarea pe baza continutului atributului Tip articol (TE ARTICOL
factorizeaza proprietatile comune).
ARTICOL
Cod articol
Den articol
Tip articol
UM
#
este-un este-un este-un
PRODUS-F 0,n 0,n SUBANS 0,n 0,n MATERIAL
Cant-s-p Cant-m-s
Cant-m-p
Un anumit tip de entitate poate face obiectul mai multor specializari
diferite, n masura n care aceasta prezinta semnificatie pentru
reprezentarea problemei modelate.
# #
APART-BL CASA-VILA DE-VANZARE DE-INCHIRIAT
Etaj Supr curte Pret solicitat Chirie lunara
Supr gradina Avans minimal
Nr camere Tip incalzire Stare
Durata minima
Nr etaje bloc
vandut CLIENT
Unicitatea numelor.
Atribute derivabile
Atributele derivabile sunt cele ale caror valori se obtin din valorile
altor atribute, de regula prin relatii de calcul (ex: Limita mprumut care
poate fi determinat pe baza continutului atributului Categorie cititor; Valoare
produs comandat care poate fi obtinut nmultind Cantitatea comandata cu
Pretul produsului respectiv).
n mod normal, aceastea trebuie eliminate din MCD, fiind
redondante. Daca nsa prezinta o semnificatie particulara pentru
problema studiata (facnd, spre exemplu, obiectul unor RI distincte), este
posibila mentinerea lor n schema, nsotite de specificarea relatiilor de
calcul sau derivare sub forma de RI.
STUDENT DISCIPLINA
EXAMEN
1,n 0,n
Nr matricol Data examen Cod discipl
Nume sustine cursant Nume discipl
Prenume
PRODUS
COMANDA PROD-COMANDAT
1,n 0,n Cod produs
Nr comanda Cantitate comandata Den produs
Data comanda 1,1 1,1 UM
0,1
0,n
0,n
FACTURA PROD-FACTURAT
Nr factura 1,n Cantitate facturata
Data factura Pret unitar
Cum facturarea nu este facuta n acelasi moment cu formularea
comenzii, cardinalitatea acesteia este 0,1. Rezolvarea consta si aici n
transformarea asocierii n entitate.
SE-REFERA-LA
CORESPUNDE
0,n
0,n PRODUS
FACTURA PROD-FACTURAT Cod produs
1,n 0,n Den produs
Nr factura Cantitate facturata
Data factura Pret unitar UM
2.2.5.1. Dependente functionale
Nr zbor Zi saptamna
Considernd cazul general al unui TE E n care A,B sunt
atribute/grupuri de atribute apartinnd acestuia iar C = E
-(A B),
A B daca:
Daca A B atunci A B
Reflexivitatea:
X X.
Ex: Cod client Cod client
Dezvoltarea:
Daca X Y atunci X,Z Y.
Ex: Cod client Den client
Cod client, Localitate Den client
Tranzitivitatea:
Daca X Y si Y Z atunci X Z.
Ex: Cod client Localitate, Localitate Judet
Cod client Judet
Aditivitatea:
Daca X Y si X Z atunci X Y,Z.
Ex: Cod client Den client, Cod client Adresa client
Cod client Den client, Adresa client
Proiectia:
Daca X Y,Z atunci X Y si X Z.
Ex: Cod client Den client, Adresa client
Cod client Den client,
Cod client Adresa client
Pseudo-tranzitivitatea:
Daca X Y si W,Y Z atunci X,W Z.
Ex: Marca persoana Loc munca, Loc munca, Functie
Indemnizatie conducere
Marca persoana, Functie Indemnizatie conducere
Dependentele functionale reprezinta RI.
Identificatorul unei entitati este un atribut sau un
grup de atribute fata de care toate celelate atribute
depind functional.
Dependentele functionale pot exista si ntre
entitati si asocieri.
Cardinalitatile 1,1 corespund ntotdeauna unor DF.
2.2.5.2. Normalizarea
FN 2
LUCRARE
ANGAJAT EXECUTA
Nr_marca 0,n 0,n Nr_lucrare
Nume-angajat Nr_ore Den-lucrare
Obiectiv-constr
FNBC (BOYCE_CODD ): O entitate este n FNBC daca:
- respecta cerintele FN3;
- nici un atribut ce compune identificatorul nu depinde
functional de un alt atribut.
UTILAJE
Nr inventar
Tip utilaj
Val intrare
Durata funct
Putere nominala
UTILAJ CATEG-UTILAJ
APARTINE
Nr inventar 1,1 1,n Tip utilaj
Durata funct
Val intrare Putere nominala
Normalizarea asocierilor
Ex:
INTERVENTIE UTILAJ
REPARATIE
Nr op interventie 0,n 0,n Nr inventar
Den op interventie
Durata efectiva Val intrare
Durata normata
Tarif orar
2.3. Modelarea conceptuala al prelucrarilor.
Categorii de evenimente
Un eveniment poate fi :
Operatia
- n asteptarea executiei;
- n curs de executie si
- terminata.
Rezultatul (evenimentul emis) .
Operatie
Regula de Regula de
emisiune 1 emisiune 2
A B C
Sincronizarea
Principiul sincronizarii
a si ( b sau c) , adica a ( b c)
Timp
t1 t2 t3
Sincronizare Sincronizare
in asteptare activa (operatie Sincronizare
Sincronizare
declansata) inactiva
inactiva
Un proces este:
Etapa 1.
Domeniul care ne intereseaza este gestiunea clientilor privind
comenzile pentru produse de panificatie (figura 2). Deci nu vor fi luate n
considerare nici actualizarea stocurilor, nici activitatile contabile, ntruct
nu apartin strict de gestiunea clientilor.
Etapa 2.
Pot fi identificate n principal:
trei evenimente externe :
1. Sosirea unei comenzi de la un client.
2. Existenta unui mijloc de transport disponibil n care sa se
ncarce
marfa.
3. Sfrsitul zilei;
trei evenimente interne:
1. Acceptarea comenzii.
2. Decizia de livrare.
3. Sfrsitul activitatii de livrare.
Etapa 3. Tabloul evenimente -rezultate.
OP1 Controleaza
identitate si
pret
Nu Da
Comanda Comanda
refuzata acceptata
Op 2 Examineaza stoc
Sufucuent Insufucuent
Examineaza
Livrare OP 6
Mijloc comenzi
pregatita de transport in asteprtare
c d
C si d
OP 4 Facturare Comanda de
fabricatie
OP 5 Expediaza marfa
Factur Catre alt
a proces
Livrare
efectuata
Etapa 5
a
b
A si b
Efectueaza
OP 5 livrarea
Livrare
efectuata
Etapa 6.
Putem avea de ex. urmatoarele reguli de gestiune:
a) daca comanda este acceptata. Aceasta
regula defineste controlul de identitate si pret si
conditioneaza rezultatul (comanda acceptata ,
respectiv refuzata);
b) daca stocul este suficient, regula
asemanatoare referitoare la marimea stocurilor.
Etapa 7.
Schema procesului este prezentata n figura 2.
Etapa 8.
Se constata n figura de mai sus ca sunt ndeplinite
regulile de modelare n sensul ca orice operatie este
declansata de cel putin un eveniment sI fiecare operatie
are cel putin un rezultat (eveniment emis)
Descrierea detaliata a procesului
Descrierea detaliata a
Nume eveniment blocului corespunzator
operatiei examinarea
Nr max de comenzilor n asteptare
Termen
aparitii este prezentata n
limita
continuare :
Comanda
in asteptare
20 1 zi Sfarsitul
Aceasta maniera de abordare aduce
zilei
complemente asupra restrictiilor de
a b timp si volum.
a si b
30 1 zi
Descrierea operatiei Denumire: Examinarea comenzilor n asteptare
Numar : 6
Proces : Gestiunea clientilor
________________________________________________________________
Mod de sincronizare
prel1 MED1
Realitate modelare MCD
prel2 MED2
O prelucrare are ME distincte pentru fiecare consultare si
pentru fiecare actualizare. Att pentru consultare ct si pentru
actualizare, ME se construiesc pe baza blocurilor logice de date
corespunzatoare.
e3 e4 BLD E3 E4
NUME
DenClient
1,n
CORESP
1,1
CLIENT
CodClient
AdresaClient
Cod fiscal
Stare
actualizare: acceptare comanda de la client
COMANDA
Nr comanda
Data c-da
Den client
Adresa-livr
Val-totala
1,n
CUPRINDE
1,1
LINIE-COMANDA
Cod produs
Den produs
UM
Cantitate c-data
Pret vnz
Valoare
2.4.2. Principiul validarii modelelor
Model extern
calcul echivalenta
Model conceptual
CLIENT PRODUS
Ex: MCD
Cod produs
CodClient
Den produs
DenClient UM
AdresaClient Pret vnz
CodFiscal
Stare
0,n
0,n
TRANSMITE PRODUS-C-DAT
Cantitate c-data
COMANDA
1,1 1,n
Nr comanda
Data c-da
CLIENT PRODUS
Cod produs
CodClient
Den produs
DenClient UM
AdresaClient Pret vnz
CodFiscal
Stare
0,n
0,n
TRANSMITE
PRODUS-C-DAT
Cantitate c-data
COMANDA
1,1 1,n
Nr comanda
Data c-da
SE-REFERA-LA
CORESPUNDE
0,n
0,n PRODUS
FACTURA PROD-FACTURAT Cod produs
1,n 0,n
Den produs
Nr factura Cantitate facturata
UM
Data factura Pret unitar
2.5.2. Modelul relational
Bucuresti Arad
Bucuresti Barcelona
Paris Bucuresti Timisoara
Relatie: o multime
Cardinalitate Tuplu
Cardinalitatea unei relatii este variabila n timp datorita
operatiilor de actualizare care pot adauga sau sterge tupluri.
a. ENTITATI
Fiecare entitate devine o relatie.
Atributele entitatii devin atribute ale relatiei.
Identificatorul entitatii devine cheia primara a relatiei.
E1
Ae11
Ae12
...
_,n _,n
Ae11 ASOC Ae21
Ae12 A1 Ae22
... ...
compus-din component-in
ARTICOL
0,n Cod articol 0,n
Den articol
Tip articol
UM
E1 _,1 E2
_,n
ASOC
Ae11 Ae21
Ae12 A1 Ae22
... ...
ANGAJAT COMPARTIMENT
Marc LUCREAZA
Nume 1,1 0,n Cod compartiment
Prenume lucreaza-la Data ncadrrii loc-munca Den compartiment
Data nasterii
Salariul lunar
tata copil
PERSOAN
Cod persoan
Nume
Prenume
Data nasterii
Sex
Entitate Entitate
0,1
0,1
Subtip Subtip
1,1 1,1
Subtip Subtip
c.2. Reprezentarea mostenirii
Nr client
Nume client
Adresa client
No telefon