MORCOVUL

Cunoscut si sub denimirea Daucus carota,

apartinand familiei Apiaceae, morcovul Este
oplant bienal. n primul an frunzele
produc alimentul plantei, iar tuberculul
nmagazineaz zaharuri pentru ca planta s
nfloreasc n al doilea an. Lastarul florii
ajunge aproape de 1 m lungime, cu ramurele
cu flori albe.
 RSPNDIRE

Morcovul este rspndit in mediul

terestru. Provine din specie salbatic
care se gasete in flora spontan din
Asia de Sud-Vest i n zona Mrii
Mediterane.
 ALCTUIRE
Este o specie erbacee, bienal sau anual,
in primul an se dezvolt rdcina, iar in anul
2 apar tulpinile florifere si fructele.

RDCINA
Rdcina este comestibi, pivotant,
dezvoltat i ngroat. Este de culoare
portocalie, dar exist i varieti cu rdcini
de culoare alb, galben sau violet. Poate
avea diferite forme: cilindric, troconic,
rotund.
Tipuri de
rdcini
 TULPINA

Apare in anul 2 sau in anul 1 este inalt

de 1-1.5 metri, cilindric, bine
ramificat, fistuloasa (goal pe
dinauntru)
FRUNZELE
15-20, sunt dispuse intr-o rozet,
acestea sunt penat compuse, lung
peticolate, foliolele sunt fidate cu lobi
lanceolati si ascutiti
 FLORILE

Florile sunt grupate n inflorescen de tip

umbrel compus, mici de culoare
alba,frumos mirositoare. nflorete in
intervalul iunie-septembrie
 FRUCTELE
Sunt de tip dicariopse, ovoide alcatuite din
doua mericarpii cu perisori.
nmulirea se realizeaza prin semine

semine
 IMPORTANA

Morcovii se pot mnca sub form crud, n

salate sau gtite n supe i mncare. Tulpina
verde de asemenea se poate mnca, dei nu
este o practic obinuit. Morcovul de i este
srac n calorii, n grsimi i colesterol,
completeaz aportul zilnic de nutrien i cu
vitamine i fibre alimentare, care hrnesc
organismul, induc senzaia de saietate i
menin sntatea tractului intestinal. Fibrele
din morcovi contribuie la curarea optim a
colonului i stimuleaz eliminarea eficient a
materiilor fecale.