Impactul farmacoterapiei in

sarcina si lactatie
 Recomandări generale privind
administrarea medicamentelor în
boli cronice în sarcină
Rinita alergică
 Poate precede sarcina sau se diagnostichează în primul
trimestru
 Diagnostic diferențial – cu rinita de sarcină
 Rinita alergică – diminuă calitatii vieții
 Congestia nazală și rinoreea posterioară – principalele
simptome
 Diagnostic – IgE specifice, evitarea testelor cutanate (risc
de reactii sistemice)
 Antihistaminice H1 și corticosteroizi intranazali
 Imunoterapie specifică – nu se recomanda cresterea
dozelor, poate fi continuată însă pe durata sarcinii
Antihistaminice
 Nu exista studii suficiente
 Eficienta mai redusa asupra congestiei nazale
 Generatia I
 Difenhidramina – datele existente nu arata o crestere
a riscului fetal in nici un trimestru de sarcina
 Clorfeniramina – nu produce malformatii fetale, cea
mai utilizata
 In timpul alaptarii – iritabilitate la copil
Antihistaminice

 Azelastina, fexofenadina – clasa de risc C

 Metabolitul activ al terfenadinei – greutate mica la

nastere la animale, efect dependent de doza

 Clasa A sau B: cetirizina, clorfeniramina, loratadina
Corticosteroizi intranazali

 Budesonid – clasa B – cele mai multe date privind

utilizarea sa inhalatorie, fără malformații fetale
 Mometazona și fluticazona – clasa C
 Nu exista date privind siguranța mai redusă a
mometazonei și fluticazonei la om
 Daca pacienta este controlată anterior cu un CSI nu se
recomanda schimbarea acestuia cu budesonid
Decongestionantele nazale
 Pentru tratamentul simptomelor severe care nu raspund
la ICS
 Durata scurta < 3 zile, intranazal
 Nu se recomanda administrarea orala in primul trimtestru
– risc de gastroschizis (rar)
 Trim II si III – pseudoefedrina oral (tahicardie, anxietate,
insomnie)
 Hernandez R, 2010 – risc de nastere prematura

 Fenilefrina, nafazolina, oxymetazolina, xilometazolina –

clasa de risc C
 Solutiile saline – alternativă a decongestionantelor
ASTMUL BRONSIC
Astmul bronsic
 Astmul bronșic – consecințe negative asupra fătului și
mamei
 Severitatea simptomelor de astm se poate modifica în
timpul sarcinii
 Astmul netratat
 Risc matern - cu placenta praevia, oligohidramnios,

nastere prematura, HTA, preeclampsie, hemoragii

uterine
 Risc fetal – greutate mica la nastere, nastere
prematura
Riscuri vs beneficii

 O conditie patologica a mamei – mai riscanta decat un

eventual tratament farmacologic
 Murphy VE et al. A meta-analysis of adverse
perinatal outcomes in women with asthma (2011) -
Control inadecvat al astmului
Greutate mica la nastere Prematuritate

Preeclamsie

Murphy VE et al, 2011

Astmul bronsic
 Tratamentul astmului
 Monitorizarea functiei pulmonare

 Identificarea, controlul si evitarea alergenilor

 Tratament in trepte

 Beta2 agonisti cu durata scurta – in exacerbari

 Tratament de fond – corticoizi inhalatori – prima linie
 Cromone – eficienta redusa
 Antileucotriene – date insuficiente
 Xantine – toxicitate crescuta
Beta 2 adrenergice
 Utilizate pentru controlul astmului (Wendel 1996)
 >50% dintre femei – utilizează beta agoniști
 În unele țări – utilizat ca și tocolitic
 Nu afectează TA și FC a mamei
 <10% din doza administrata inhalator se absoarbe
 Datele existente –
fără teratogenitate dacă se utilizează
în primul trimestru de sarcină
Beta 2 adrenergice

 Compusi cu durata scurta – salbutamolul

 Compusi cu durata lunga
 date limitate privind utilizarea lor in sarcina, nu se

recomanda
 in formele severe – in combinatie cu GCI
Teofilina

 Clasa C
 Risc crescut de reactii adverse si interactiuni
medicamentoase – nu se recomanda in sarcina
 Risc de preeclampsie, nastere prematura si frecventa
respiratorie crescuta la nou nascut – utilizare in ultimul
trimestru de sarcina
Glucocorticoizi

 Principala terapie antiinflamatorie in astm

 Cele mai studiate medicamente
 Administrarea inhalatorie – cea mai utilizata in astm
 Nu a crescut utilizarea lor in sarcina – crestere a cazurilor
de astm
 Frica de reactii adverse
Selectia glucocorticoizilor
 Medicamente utilizate in sarcina- categoria B sau C
 Selectia glucocorticoizilor – in functie de persoana tratata
(mama sau fat)
 Hidrocortison si cortizon – traverseaza placenta
 11-dehydrogenaza placentara - conversia HC la
cortizon (forma inactiva)
 de ales pentru tratament la mama – hidrocortizon,
cortizon sau prednison
 Dexametazona si Betametazona - categ C
 traverseaza placenta,

 concentratie fetala egala cu cea materna

 prevenirea sindromului de detresa respiratorie la NN

 Selectia glucocorticoizilor
 Calea de administrare – judicios aleasa
 Hviid A et al – utilizarea corticosteroizilor in sarcina si riscul
de malformatii fetale – Danemarca, perioada de 12 ani
 Utilizarea sistemica – nu se asociaza cu risc de
malformatii fetale
 Utilizarea dermatocorticoizilor – risc crescut de
malformatii la nivelul buzlor, insa nu se asociaza
palatoschizis
 Utilizarea intranazala, inhalatorie, intrarectala sau alte

forme – nu se asociaza cu risc de palatoschizis

Selectia glucocorticoizilor
 Travaliul si nasterea – conditii de stress moderat pentru
organismul matern
 Doze de stress– in timpul nasterii si postpartum
 Hidrocortizon – 50-75 mg

 Metilprednisolon – 10-15 mg iv in ziua cu nasterea

 Scaderea dozelor pana la dozele uzuale in 1-2 zile

 Mentinerea dozelor mari – daca situatia clinica o impune
(cazuri severe)
Perioada de alaptare

 Prednison si prednisolon – concentratii mici in lapte

 Considerate sigure in perioada de alaptare
 <0.1% din doza administrata se excreta in lapte =

<10% din concentratia endogena de cortizol a copilului

 Doze de prednisolon > 20-40 mg/zi
 Alaptare la 4 ore dupa administrare

 Minimalizarea expunerii copilului la corticosteroid

 Riscul fetal
 Risc teratogen redus
 Expunere in primul trimestru – palatoschizis
 evitarea dozelor mari de prednison 1-2 mg/kg/zi in primul
trimestru de sarcina
 Mecanismul de producere – incomplet elucidat
 Insuficienta corticosuprarenala atat la mama cat si la fat –
alterarea sintezei de steroizi
 Steroizii – esentiali pentru o dezvoltare normala a celulelor
epiteliale palatine
 Reduc concentratia de colagen in tesutul conjunctiv –
alterarea interactiunii intre epiteliu si tesutul mezenchimal
Riscul fetal
 Prednison – doza medie 10 mg/zi in LES
 Nu se asociaza cu un risc crescut de malformatii fetale

sau incetinirea cresterii intrauterine (Meehan RT, 1987)

 Nu se recomanda administrarea lor repetata– creste
incidenta greutatii mici la nastere si nastere prematura
 Efecte observate chiar si la doze<7.5 mg/zi

 Durata sarcinii – cu 1 saptamana mai scurta la pacientele

care au urmat tratament cronic cu corticosteroizi

 Risc matern

 cresc riscul infectiilor la pacientele cu rupere prematura a

membranelor
 cresterea tranzitorie a glicemiei, agravarea unui DZ
preexistent
 utilizarea de prednison 5-10 mg/zi sau mai mult
perioade lungi – creste riscul de diabet gestational,
HTA, edeme, osteoporoza,
Boli inflamatorii reumatismale
Riscuri si beneficii
 Boli reumatismale cu componenta imuna si sarcina
 Sarcina – modificari imune si neuroendocrine
importante care au rolul de a proteja fatul de o
posibila agresiune imunologica
 Sarcina – influenta diferita asupra simptomelor
 Ameliorare – poliatrita reumatoida

 Fara influenta sau chiar agravare a simptomelor –

spondilita, LES
 O conditie patologica a mamei – mai riscanta decat
un eventual tratament farmacologic
 Pacientele cu afectiuni reumatice – modularea
raspunsului imun in sarcina
 Modularea simptomatologiei – legata de
 Raspunsul hormonal
 Tipul dominant de raspuns imun
 Consecintele ulterioare ale interactiunilor
moleculare implicate in boala
Imunosupresoare
 Riscul utilizarii imunosupresoarelor
in sarcina
Imunosupresor Clasa de Reactii adverse fetale Alaptare
risc
Hidroxicloroquina C Nu sunt raportate da
Metotrexat X Anomalii craniene, defecte ale membrelor, Nu

Leflunomid X Embriotoxic Nu
Sulfasalazina B,D Nu sunt raportate Da,
precautie
Azatioprina D Leucopenie, limfopenie neonatala, Nu
hipogamaglobulinemie, infectii cu G-, CMV

Ciclofosfamia D Embripatii, retard de crestere, defecte Nu

cranio-faciale
Ciclosporina A C Dezvoltare anormala a Ly T, B, celule NK Nu
Agenti antiTNF B Date insuficiente Nu
Rituximab C Date insuficiente Nu
Adaptare dupa Temprano KK et al, Antirheumatics drug in pregnancy and lactation, 2005
 Hidroxicloroquina
 Antimalaric utilizat in LES – reducerea exacerbarilor si a
riscului de tromboza
 Clasa C –efecte toxice - raportate pentru cloroquina
 Acumulare tisulara (ficat), T1/2= 8 sapt – nu este utila
intreruperea tratamentului in momentul diag. de sarcina
 Fara malformatii fetale sau tulburari vizuale, auditive la copiii
nascuti din mame tratate, dupa 9 ani de supraveghere (Costedoat-
Chalumeau N, 2003)

 Se recomanda continuarea utilizarii in sarcina, fara beneficii

daca se initiaza terapia in sarcina
 Excretie in lapte – expunere redusa (2%) din concentratia
materna
 Intreruperea alaptarii - copilul prezinta afectarea eliminarii
Sulfasalazina
 Majoritatea raportarilor – legate de utilizarea in IBD
 Traverseaza placenta – concentratie similara la mama si
fat
 Studiu in Norvegia - Viktil KK, 2012
 589 de gravide cu boli reumatismale – 74 cu expunere la
sulfasalazina
 fara malformatii fetale – considerata sigura
 Excretie redusa in lapte
 poate fi folosita in perioada de alaptare
 USA – 1 caz de diaree sangvinolenta la copil
 Azatioprina
 Traverseaza placenta, nu poate fi activata – protectia fatului de
efectele teratogene
 Anomalii raportate
 Retard de crestere intrauterina, leucopenie neonatala,
limfopenie, hipogamaglobulinemie si imunosupresie
 Infectii cu CMV si G- la copii
 Crestere normala in adolescenta
 Akbari M, et al 2012 – meta analiza a 5 studii privind utilizarea
in IBD
 Fara risc crescut de anomalii congenitale, greutate mica la
nastere sau nastere prematura
 Poate fi o optiune in formele severe de boala in sarcina
 Nu se administreaza in perioada de alaptare – excretie in lapte
 Metotrexat
 Antagonist al acidului folic – inhiba dihidrofolat reductaza
 Majoritatea datelor legate de efectul metotrexatului in sarcina –
provin din utilizarea sa in oncologie (doze mult mai mari)
 Categoria X – efect teratogenic, produce avort
 Anomalii craniene multiple, defecte ale membrelor, anomalii
ale SNC (anencefalie, hidrocefalie, meningomielopatie) – mai
ales dupa expunere in primul trimestru de sarcina
 Perioada critica – sapt 6-8 de sarcina pentru doze peste 10 mg/zi
 Nu se recomanda in perioada de lactatie – acumulare in tesuturi
la sugar
Metotrexat
Recomandari
 Oprirea tratamenului cu metotrexat – 4 luni anterior sarcinii
(distributie larga in organism, persistenta in ficat peste 3 luni)
 Suplimentare cu acid folic 4 luni anterior sarcinii si pe toata
durata acesteia
 Utilizarea metodelor de contraceptie pe durata tratamentului
cu metotrexat
Leflunomid
 Inhibitor competitiv al dihidrooroat dehidrogenazei – inhiba
sinteza pirimidinelor
 Farmacocinetica
 T1/2=14 zile
 Metabolit activ – intra in circuitul entero-hepatic
 Nivele plasmatice detectabile aprox. 2 ani dupa intrerupere
 Categoria X
 studii pe animale – embriotoxic
 Contraindicat in perioada de alaptare
 Leflunomid
 Recomandari
 Test de sarcina – negativ inainte de initierea tratamentului
 Metode contraceptive pe durata tratamentului
 Nu este utila intreruperea tratamentului inaintea conceptiei
 Dupa intreruperea tratamentului – minim 3 cicluri
menstruale
 Accelerarea eliminarii
 Colestiramina 8 gx3/zi, 11 zile, nu in zile consecutive

 Monitorizarea concentratiei plasmatice – 2 determinari la

interval de 2 saptamani, < 0.02 mg/L
 Mentinerea concentratiei > 0.02 mg/L – continuarea
administrarii de colestiramina
Ciclofosfamida
 Agent alkilant – tratament oncologic si boli reumatice
 Riscuri - infertilitate si amenoree
 Wang CL, 1995 – 94 de paciente cu LES sub tratament
cu ciclofosfamida oral
 amenoree – prezenta la 27% dintre paciente
 Factori de risc – varsta pacientei in momentul
administrarii (>31 ani), doza cumulativa
 Categoria D
Ciclofosfamida
 Riscul de malformatii congenitale – 20% (bazat pe
raportarile din oncologie)
 Deficiente de crestere, dezvoltare intarziata,
craniosinostoza, blefarofimoza, defecte la nivelul urechii,
piramidei nazale, membre (oligodactilie)
 Evitare in sarcina in special in primul trimestru
 Se excreta in lapte – contraindicata in perioada de alaptare
Ciclosporina A
 Majoritatea datelor de siguranta in sarcina – din cazurile de
utilizare posttransplant
 Categoria C
 Prematuritate si greutate mica la nastere
 Fara incidenta crescuta a malformatiilor fetale
 DiPaolo et al, 2002 – dezvoltarea celulelor T, B si NK la
copii proveniti din mame tratate cu ciclosporina in
sarcina, efect prezent la 1 an de viata
 O alternativa in formele severe de boala care nu raspund la
alte imunosupresoare
DIABETUL ZAHARAT
Diabet zaharat
 Sarcina – se asociaza cu rezistenta la insulina si
hiperinsulinism
 Diabetul gestational – cea mai frecventa complicatie a
sarcinii
 Definitie – determinarea unei valori crescute a glicemiei
prima data in sarcina
 Poate fi si anterior sarcinii
 Crestere a prevalentei – paralel cu cresterea prevalentei
DZ tip II si a obezitatii.
Diabet zaharat
 Sarcina – in conditiile unui control bun al bolii
 Control inadecvat – creste riscul de avort spontan si
malformatii fetale
 Agravarea retinopatiei, HTA, functiei renale in timpul
sarcinii
Diabet zaharat
 Insulina – tratamentul de electie pentru DZ tip 1 si 2
 Insulina regular, analogi de insulina, insulina NPH
 Regimul terapeutic cu doze multiple – control mai bun al
glicemiei, flexibilitate mai mare
 3 doze de insulina regular/ analogi de insulina anterior
meselor (50%)
 1 doza de insulina bazala seara la culcare (50%)
 Doza de insulina – variabila in functie de trim
 Trim I-0.7 UI/kg/zi

 Trim II- 0.8 UI/kg/zi

 Trim III – 0.9-1 UI/kg/zi

 Paciente obeze-1.5-2 UI/kg/zi

Diabet zaharat
 Se prefera analogii de insulina – control mai bun al
glicemiei, risc mai redus de hipoglicemie
 Insulina aspart si lispro- aprobare in sarcina
 Insulina glulysin – nu sunt date de siguranta
 Insulinele bazale
 Insulina NPH – varfuri de concentratie – risc de
hipoglicemie nocturna
 Insulina detemir – fara risc matern sau fetal
 Insulina glargin – nu are inca aprobare in sarcina, insa
datele nu au aratat un risc matern sau fetal
Diabet zaharat
Antidiabetice orale
 Preocupare crescuta - risc de malformatii fetale si
hipoglicemie la nou-nascut
 Majoritatea traverseaza placenta – hiperinsulinism la fat
 Exceptie - Gliburid – alternativa dupa sapt 11
 Europa si Africa de Sud – gliburid si metformin – cele mai
utilizate fara raportare de malformatii fetale
 Metformin – rata mai mare de nastere prematura
Diabet zaharat
Monitorizare intrapartum
 Nu se recomanda declansarea nasterii inainte de 40 de
saptamani daca glicemia este controlata
 Unele studii – nastere la 38-39 saptamani – diabet
gestational si semne de macrosomie
 In timpul nasterii – glicemie - 72-126 mg%
 Insulinoterapia – glicemie>140 mg%
 Paciente sub insulino-terapie – monitorizarea
glicemiei la 2 ore interval
HIPERTENSIUNEA ARTERIALA
Hipertensiunea arteriala
 HTA esentiala - anterior sarcinii sau aparuta in primele 20
de saptamani
 3% din sarcini
 Mai frecventa la rasa neagra, femei cu obezitate
 Paciente cu HTA st. I fara afectare de organe tinta –
sarcina normala fara risc
 Obiective
 Mentinerea TA – fara risc cardiovascular si cerebral
 Prevenirea preeclampsiei
Hipertensiunea arteriala
 Preeclampsie- eclampsie
 5-8% din sarcini – anomalii ale vaselor placentare –
hipoperfuzie placentara
 25% in cazul pacientelor cu HTA preexistenta
 HTA aparuta dupa 20 de saptamani de sarcina
 Proteinurie
 Manifestari cerebrale
Hipertensiunea arteriala
 HTA gestationala
 apare in ultimul trimestru de sarcina, fara alte
modificari,
 valorile TA se normalizeaza dupa nastere
 pot persista valori crecute 3 luni postpartum
 daca persista mai mult- HTA esentiala
 6% din sarcini
 risc de preeclampsie (15-45%) – chiar si in prima
saptamana dupa nastere
Hipertensiunea arteriala
 Forme usoare moderate – TA<160/110 mmHg – nu exista
un beneficiu real al medicatiei antiHTA
 Risc mai redus de a prezenta forme severe de HTA
 Momentul initierii terapiei HTA – controversat
 SUA – TA>160/105 mmHg
 Canada – TA>140/90 mmHg, TAD tinta=80-90 mmHg
 Alte tari – TA>150/90-100 mmHg
Metildopa
 Unul din cele mai studiate antihipertensive in sarcina
 Tratamentul formelor moderate si usoare
 Medicament considerat sigur in primul trim de
sarcina
 Nu determina modificari cardiace si hemodinamice
fetale (Gunenc 2002, Houlihan 2004)
 Se elimina prin lapte – NN sunt normotensivi
 Creste incidenta hipoglicemiei la NN – formule de
lapte praf cu supliment de glucoza
Hidralazina
 Unul din cele mai utilizate medicamente in
tratamentul urgentelor hpertensive din sarcina
 Siguranta in primul trimestru
 Studiul PIVOT (2007) – eficienta si siguranta similara
cu diazoxidul si labetalolul in tratamentul urgentelor
hipertensive in sarcina si postpartum
 Se excreta prin lapte – NN normotensiv
Labetalol
 Larga utilizare in sarcina in tratamentul urgentelor
acute
 Doze mari IV – bradicardie, hipoglicemie,
hipotensiune, hipertrofie miocardica, moarte fetala
(Olsen 1992, Crooks 1998)
 Administrarea orala – efectele nu sunt prezente
 Se excreta in lapte – NN sunt normotensivi
Propranolol
 Utilizare larga in sarcina pentru tratamentul HTA,
aritmii cardiace, migrena
 Considerat sigur daca doza administrata nu afecteaza
debitul cardiac matern
 In urgente – tireotoxicoza, feocromocitom
 Studii privind tratamentul cronic al HTA in sarcina –
numar redus de paciente
 Eficienta similara cu metildopa, asociat cu hidralazina
Blocante de calciu
 Tratamentul HTA esentiala, preeclampsie forme
usoare, urgente HTA asociate preeclampsiei
 Verapamil si nifedipin – administrare orala – fara
risc teratogenic in primul trimestru de sarcina
 Raportari – nicardipina, isradipina, felodipina, nu
exista pentru amlodipina
 Efecte adverse materne – tahicardie, edeme, cefalee,
flushing
Blocante de calciu
 Nifedipina cu eliberare imediata – administrare sl –
hipotensiune materna si stress fetal
 1 singur studiu – eficienta nifedipinei retard in HTA
severa

 Preeclampsie – precautie – se utilizeaza concomitent

sulfat de magneziu
 Interactiune – bloc neuro-muscular, deprimare
miocardica, colaps circulator
 In practica – se utilizeaza, fara risc raportat
 Diuretice
 Daca pacienta este sub tratament anterior sarcinii – pot fi
continuate in doza minima sau in asociere cu alte
antiHTA
 Hidroclorotiazida – se poate continua in doza 12.5-25 mg
 Triamteren si amilorid – nu sunt teratogene (raportari pe
studii mici)
 Spironolactona – nu se recomanda datorita efectelor
antiandrogenice cu consecinte fetale
IECA si sartani
 Contraindicate in sarcina – in toate trimestrele
 Magee L, 2005
 29096 sarcini monitorizate, 209 – expunere la IECA in
primul trimestru
 Risc de malformatii fetale – 2.71 vs alte antiHTA
 Consilierea pacientei – schimbarea tratamentului daca
doreste sa ramana insarcinata
 Expunere accidentala – riscul de malformatii 3-8%
 Se presupune ca si inhibitorii directi de renina – aceleasi
efecte
EPILEPSIA
 Epilepsia
 1% din sarcini, majoritatea pacientelor – agravarea
simptomelor in sarcina
 Modificari hormonale, modificarea farmacocineticii
medicamentelor, aderenta la tratament, modificari ale
somnului
 Malformatii majore – 4-6% din paciente care utilizeaza
benzodiazepine, carbamazepina,
fenobarbital, acid valproic, fenitoina
 Lamotrigina – chielopalatoschisis (1%)
 Malformatii minore – frecventa
dubla fata de populatia generala
Epilepsia
 Malformatiile – se datoreaza expunerii fetale, mai
putin epilepsiei materne
 Terapiile combinate – risc mai mare de malformatii
 Se recomanda monoterapie si optimizarea terapiei
inceputa anterior sarcinii
 Schimbarea medicatiei – numai pentru reducerea
risculul teratogen
 Toate pacientele – acid folic 0.4-5 mg/zi
 Corectarea deficitului de vitamina K la NN – 10 mg/zi,
in ultima luna de sarcina
BOLI PSIHICE
 Schizofrenia si boala bipolara – netratate – risc crescut
 Risc de anomalii placentare, hemoragii in sarcina,
prematuritate, pre-eclampsie, greutate mica la nastere,
dezvoltare intrauterina redusa, stress fetal,
hipoglicemie neonatala, defecte congenitale
 Riscuri independente de medicatia utilizata (Jablensky et al.
2005; Boden et al. 2012; Abel and Howard, 2014)

 Sarcina – considerata o perioada cu risc mare de recaderi

– intreruperea tratamentului de mentinere
 Boli psihice
1.Depresia – cea mai studiata,
 Incidenta – 10-60% la gravide
 Risc de nastere prematura si greutate mica la nastere
 Antidepresivele – utilizate timp de 40 de ani
 ISRS – utilizare larga la gravide
 Studii recente – hipertensiune pulmonara, sindrom de
abstinenta (iritabilitate, dificultati de respiratie si
alimentatie)
 Paroxetina – utilizarea in I trim se asociaza cu
malformatii cardiace
 Gravidele care intrerup tratamentul – risc de 5 ori mai
mare de recaderi
Boli psihice
2. Tulburari de anxietate
 cele mai frecvente afectiuni psihiatrice
 benzodiazepinele – risc de aparitie a palatoschizisului
(0.01%)
 utilizarea in trim III – sedare, sindrom de abstinenta la
NN, mai sever decat cel indus de ISRS
 “flopy baby syndrome” – scor Apgar scazut, hipotermie,
hipotonie musculara
Boli psihice
3. Boala bipolara
 Litiu – prima linie de tratament
 Risc de anomalii cardiace (sindrom Ebstein), “flopy baby
syndrome”, diabet insipid nefrogen, hipoglicemie, aritmii
cardiace, disfunctii tiroidiene, nastere prematura
 In perioada de alaptare – cele mai multe reactii adverse
 Monitorizarea nivelului plasmatic al litiului si functia
tiroidiana
 Alternative – lamotrigina, acid valproic, carbamazepina
 Boli psihice
4. Schizofrenie
 Se asociaza cu risc crescut de deces perinatal, greutate
mica la nastere, nastere prematura
 Clorpromazina, haloperidolul, perfenazina – utilizare
indelungata in sarcina,
 Nu se asociaza cu cresterea incidentei malformatiilor
fetale
 Antipsihoticele atipice – utilizare controversata in sarcina
 Olanzapina, clozapina – nu se asociaza cu risc crescut de
malformatii, determina crestere ponderala si intoleranta
la glucoza
 Nu sunt mai sigure decat agentii clasici
BOLI DIGESTIVE CRONICE
BRGE
 40-80% dintre femei – simptome de BRGE in cursul sarcinii
 Afectarea calitatii vietii pacientilor
 Prevalenta simptomelor – creste pe parcursul sarcinii
 Modificarea stilului de viata si dieta
 Simptome persistente – antiacide
 Antiacide – interfera cu absorbtia fierului, pot predispune la
aparitia alergiilor (studii pe soareci)
 Bicarbonatul de sodiu – nu se indica (risc de incarcare
volemica, alcaloza metabolica)
 Trisilicatul de magneziu – nu se recomanda doze mari,
perioade lungi de timp (nefrolitiaza fetala)
BRGE
 Sucralfat
 clasa de risc B
 Nu se absoarbe
 Antagonisti H2
 Ranitidina si cimetidina – clasa B
 Fara risc la gravide
 1 singur studiu – cresterea incidentei nasterii premature
(Garbis H et al., 2005)

 Posibil si celelalti antiH2 – efecte similare, date insuficiente

BRGE
 IPP - rezervate cazurilor severe
 Omeprazol – clasa C
 Studii pe animale
 Doze terapeutice – creste mortalitatea fatului
 Doze excesive – efect teratogenic

 Date clinice – siguranta administrarii chiar si in primul

trimestru de sarcina
 Esomeprazol si lansoprazol – clasa B - risc fetal redus la
animale, fara raportari la om
Keller J et al. (2008) The spectrum and treatment of gastrointestinal disorders during pregnancy
Nat Clin Pract Gastroenterol Hepatol doi:10.1038/ncpgasthep1197
Constipatia
 Pacientele cu constipatie anterior sarcinii – accentuarea
simptomelor in sarcina, in special in trim II si III
 Factori care determina constipatie in sarcina
 Modificari in absorbtia apei
 Factori mecanici
 Dieta
 Activitate fizica redusa
 Efectul hormonilor asupra motilitatii TGI
 Primele masuri – ajustarea consumului de apa si dieta bogata
in fibre
 Taratele – pot agrava meteorismul si durerile abdominale
Constipatia
 Laxativele – doar in cazuri selectionate, care nu raspund
 Antrachinonele – malformatii fetale, sunt contraindicate
 Uleiul de ricin – contractii uterine, chiar rupturi ale
uterului daca este administrat inainte de nastere
 Lactuloza – clasa B, risc redus, poate agrava meteorismul
 Solutii de polietilenglicoli – considerate de prima intentie
(AGA, consens european) – clasa C
 Laxative saline – tratament de scurta durata
Concluzii
 Prescrierea medicamentelor la femeile gravide sau care
alapteaza reprezinta o decizie importanta, dependenta de mai
multi factori:
 Varsta embrionului si fatului
 Calea de administrare
 Proprietatile farmacocinetice (absorbtie, traversarea
placentei)
 Necesitatea administrarii medicamentului
 Greutatea moleculara si regimul terapeutic (monoterapie,
terapie asociata)
 Statusul genetic al mamei
Concluzii
 Evaluarea riscului si beneficiului terapeutic in timpul
sarcinii este un proces complex si individualizat
 Ameliorarea starii de sanatate a mamei poate
influenta benefic cresterea embrionului si fatului
 Absenta tratamentului poate afecta negativ starea de
sanatate a mamei si copilului (boli cronice)
Concluzii
 Clasificarea medicamentelor in functie de riscul lor de
administrare in sarcina si perioada de alaptare nu reprezinta
o certitudine
 Registre terapautice ample si studii de tip caz control cu o
lunga urmarire ar fi necesare pentru a concluziona riscul
unui medicament
 Gravidele si femeile care alapteaza nu pot reprezenta subiecti
pentru studii clinice controlate, datorita riscului de
teratogenitate al medicamentelor
 Concluzii
 Medicul trebuie sa stie sa analizeze datele si sa priveasca critic
rezultatele referitoare la potentialul teratogen al
medicamentelor inainte de a le prescrie
 Medicul trebuie sa cunoasca particularitatile de prescriere a
medicamentelor in sarcina si perioada de alaptare si sa se
informeze permanent asupra controverselor din acest domeniu
in ideea promovarii unor recomandari sigure pentru mama si
copil
Medicamente Efecte teratogene
Thalidomida Focomelie, malformatii cardiace

Penicilamina Pierdere tegumentara

Anticoagulantele orale Anomalii SNC, ochi, membre

Corticosteroizi Anomalii ale palatului, cataracta

congenitala
Estrogeni Atrofie testiculara la baieti

Androgeni Masculinizare la fete

Stilbestrol Cancer vaginal, col uterin

Medicament Efecte
Fenitoina Anomalii de palat, microcefalie, retard mental

Acid valproic Defecte de tub neural

Carbamazepina Retard al cresterii extremitatii cefalice

Citotoxice chimioterapice Hidrocefalie, anomalii de palat, defecte de tub

neural

Tetracicline Anomalii dentare

Etanol Sindrom alcoolic fetal

Retinoizii hidrocefalie

IECA Insuficienta renala, oligohidramnios

Va multumesc