Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Suport Curs Gnatologie 01
Suport Curs Gnatologie 01
GNATOLOGIA -
definitie
GNATOLOGIA:
sistem stomatognat
(Jankelson, Guichet, Dawson, Bauer, Gutowski)
Conceptia sistemica in gnatologie
Ludwig von Bertalanffy
teoria generala a sistemelor
definiţia sistemului: un complex de elemente aflate în interacţiune
sistemul:
un ansamblu de elemente în strânsă legătură unele cu altele,
formând un tot unitar determinat, un întreg cu proprietăţi şi funcţii
specifice, distincte de proprietăţile elementelor componente.
natura sistemului depinde de natura elementelor, şi de natura
relaţiilor,
sistemul stomatognat
corelaţii interne între elementele sistemului (morfologice,
funcţionale şi clinice)
corelaţii cu întregul (macrosistemul) reprezentat de organismul
uman în ansamblul său, căruia sistemul stomatognat i se
integrează.
GLOBALITATE
CORELATIA
AUTODEZVOLTARE
STRUCTURA-FUNCTIE
SISTEMUL
-caracteristici-
INTEGRATIVITATE INTEGRALITATE
IERARHIZARE
SISTEMUL
- clasificare (Prigogine) -
sisteme izolate – ideale, nu interacţionează cu
mediul;
CONCEPTUL
GNATOPROTETIC
GNATOPROTETICA
Ramură a medicinii stomatologice care
se ocupă de cunoaşterea, menţinerea sau
instaurarea echilibrului biologic şi
mecanic al SSG prin mijloace specifice în
context bio-psiho-social.
GNATOPROTETICA
cuprinde:
GNATOPROTETICA INFANTILĂ
IUVENTO GNATOPROTETICA
GNATOPROTETICA ADULTULUI
GERONTO-GNATOPROTETICA
Apartenenta la
CONCEPTUL DE INTEGRARE
BIO-PSIHO-SOCIALĂ
biologic
psihic social
ISTORIC
civilizaţii de mult dispărute - existenţa preocupărilor de refacere a continuităţii arcadelor dentare
in urma cu 5000 de ani - tehnica de repoziţionare ATM
egipteni (2500 ani î.e.n.) - ligaturile dentare, dinţi artificiali ataşaţi cu fir de aur de dinţii existenţi
(redarea reliefului ocluzal)
ligatura lui Hipocrat este binecunoscută şi în stomatologia contemporană ca metodă de
contenţie (Batarec).
antichitatea greacă - cunoaşterea mijloacelor simple de contenţie.
etruscii - bandelete de aur prinse pe dinţii limitrofi, purtând dinţii artificiali fixaţi prin pivouri
orizontale transfixiante
Pliniu cel Bătrân recomanda în lucrările sale şlefuirea dinţilor care depăşeau planul de ocluzie
începutul secolului al XIX-lea - apar primele principii mecanice ale restaurării sistemului
stomatognat disfuncţionalizat
primul simulator al sistemului stomatognat – ocluzorul cu cheie de gips (1805)
1840 - ocluzorul şarnieră
1858 - Bonwill - articulator cu traiectorie orizontală
apariţia arcului facial în 1887
Luce – 1889 - primele studii de fotobadismografie mandibulară
1895 Walker - primul simulator cu pantă condiliană ajustabilă
1901 - Cristhensen descrie fenomenul care îi poartă numele
Gysi - a pus bazele studiilor teoria ocluzala bilateral echilibrata
Bennett - mişcarea de lateralitate mandibulară, unghiul Bennett
1914 - teoria sferei, Villain
Waddworth - în 1919 - articulator cu distanţă intercondiliană reglabilă
1926 - McCollum, Stallard şi Stuart – Gnatologia
introducerea şi dezvoltarea fiziologiei şi a neurofiziologiei musculare în
Gnatologie (Travell – 1952, Schwartz, 1956; Laskin, 1961, Mahan)
clarificarea unor probleme privind ocluzia şi fiziologia ocluzală (Pankey-
Mann-Schuyler, Lauritzen, Thomas, Ramfjord, Krough-Poulsen, Dawson,
Ash, Lucia)
analiza ocluzală şi articulară - completată cu cefalometrie, axiografie
cel mai important progres în ultimul timp - studiul comportamentului
neuromuscular al sistemului stomatognat (Posselt, Sicher, Schwartz,
Kawamura, Barrelle etc.)
Noţiuni de MORFOLOGIE a
sistemului stomatognat:
dezvoltarea filogenetică
a SSG
dezvoltarea ontogenetică
a SSG
morfologia principalelor
componente ale SSG
Componentele
sistemului
oase maxilare stomatognat
ATM
muşchi
dinţi / parodonţiu
vase (artere, vene, v.
limfatice)
nervi şi receptori
glande salivare
• neurocraniul + splanchnocraniul funcţii şi morfologie diferite
relaţia de POSTURĂ
relaţia CENTRICĂ
relaţia de OCLUZIE
(relaţie interarcadică)
RELAŢIA DE POSTURĂ
suma rapoartelor
cra n io -m a n d ib u la re o b ţi n u te
su b efe c tu l e c hil ib r ulu i to n ic
a nti g ra v if ic a l m u sc u la tu ri i
m a n d u c a to a re (V . B u r lu i) .
FACTORII CE DETERMINĂ
RELAŢIA DE POSTURĂ
elemente
Factorul nervos active
elemente
pasive
Factorul muscular
Acţiunea barică
negativă
Complexul structural
muşchi-tendon
TRIPLU ANTAGONISM
MUSCULAR
Noţiuni generale privind tonusul muscular
Mecanismul tonusului muscular
Neurogeneza tonusului muscular
unitatea motorie
MECANISMUL TONUSULUI MUSCULAR
Fusul nero-muscular
1. circuitul de reglare al
neuronului intercalar
Renshaw
2. aferenţe corticale
3. aferenţe subcorticale
4. aferente periferice
Circuitul de reglare al neuronului
intercalar Renshaw
AFERENŢE:
corticale
rinencefalice
reticulare
periferice
Aferenţe corticale
Aferenţe subcorticale
hipotalamice
rinencefalice
reticulare
cerebeloase
COORDONARE
Sistemul piramidal
COORDONARE
Sistemul extrapiramidal
Aferenţe periferice
Terminatii
nervoase libere
Plex nervos
parodontal
Corpuscul
Meissner
Corpuscul
Fusul neuromuscular Pacini
INDUCEREA CLINICĂ A
RELAŢIEI DE POSTURĂ
•condiţii;
•teste fonetice
•Wild
•Silverman
•Robinson
•60...70
REPERELE RELATIEI DE
POSTURA
- articular
- muscular
- osos
- dentar
- labial
- lingual
reper
ARTICULAR
reper
MUSCULAR
reper
MUSCULAR
reper OSOS
Metode de măsurare
a dimensiunilor etajelor feţei:
METODE ANTROPOMETRICE
Leonardo da Vinci Leonardo da Vinci
modificată
Boianov Boianov modificată
Willis compasul de aur
planul de la Frankfurt
reper DENTAR
Reper
LABIAL
şi
LINGUAL