Patologia chirurgicală a peretelui

toracic

Malformaţiile congenitale ale peretelui toracic:

Pectus excavatum
Pectus carinatum
Sindromul Poland
Defectele congenitale sternale
Pectus excavatum-Definiţie
 Malformaţie congenitală caracterizată prin
deplasarea posterioara a sternului şi
cartilajelor costale începând cu C3
 Etiologie incertă - discondroplazie
 Se asociaza şi cu alte defecte scheletale-
scolioza
 Prezenta la 1 caz la 300-400 nou născuţi
 Mai frecventă la băieţi B:F – 4:1
 Poate fi simetric sau asimetric
 Frecvent asociat cu sindrom Marfan
Fiziopatologie
 Controverse în ceea ce priveşte
beneficiul cardio-respirator adus de
intervenţia chirurgicală
 Modificări EKG datorate modificării de
poziţie a cordului
 Toleranţă crescută la efort după
intervenţia chirurgicală
Simptomatologie
 În general asimptomatic
 Dispnee
 Dureri în regiunea deformată
 Dureri precordiale cauzate de eforturi
susţinute
 Palpitaţii – la pacienţii care au asociat
un prolaps de valvă mitrală
Evaluare clinică şi paraclinică
 Examenul clinic pune în evidenţă malformaţia
 Probleme psihologice pentru pacient şi familie
datorita aspectului inestetic
 Radiografia toracică faţă şi profil
 EKG
 Echografie cardiacă
 Probe ventilatorii
 Teste de laborator în pregătirea preoperatorie
Cuantificarea chirurgicală a
malformaţiei
Se referă la distanţa sterno-vertebrală
măsurată pe radiografia toracică de
profil:
 Sub 5 cm – deformaţie severă

 5-7 cm – deformaţie moderată

 Peste 7 cm – deformaţie uşoară

Tratament
 Chirurgical
 Peste 50 de procedee
 Trei mari tipuri (Le Brigand):
1. Sternocondroplastii
2. Operaţii minore
3. Operaţii de comblare
Pectus carinatum
 Malformaţie mai puţin frecventă decât PE
cuprinzând mai multe forme:
1. Clasică-protruzia condrosternală sub C3
2. Asimetrică- protruzie unilaterală
3. Mixtă-carinatum de-o parte, excavatum de
cealaltă parte
4. Condromanubrială – “pieptul de porumbel”
 Etiologie necunoscută – agregare familială
Date clinice şi paraclinice
 Apare mai frecvent la băieţi
 Asociază şi alte malformaţii scheletale
(ale coloanei vertebrale, sternului)
 Se asociază şi cu malformaţii cardiace
 EKG – tulburări de ritm şi de conducere
 Rgr. Torace faţă şi profil,
echocardiografie, probe ventilatorii.
Tratament
 Chirugical
 Prima intervenţie Ravitch-1952:
1. Rezecţia cartilajelor deformate
2. Osteotomie sternală transversală
3. Cu sau fară rezecţia apendicelui xifoid
Sindromul Poland
 Descris de Poland în 1841 – absenţa
muşchilor mare şi mic pectoral însoţită
de sindactilie
 Se manifestă prin diverse forme de hipo
până la aplazie a structurilor musculare
inclusiv defecte de perete osos
 Asociază malformaţii ale sânului:
hipoplazie, amastie, atelie
Incidenţă, etiologie

 Frecvenţa 1 la 30000 naşteri

 Etiologie – hipoplazia arterei subclavii
ipsilaterale
 Se poate asocia cu sindromul Mobius şi
cu leucemia
Tratament

 Chirurgical
 Plastie cu lambou muscular de mare
dorsal – Haller, 1984
Fisurile sternale
 Sunt descrise 4 forme anatomo-clinice

1. Fisura sternală simplă

2. Ectopia cordis toracică
3. Ectopia cordis toracoabdominală
4. Ectopia cordis cervicală
Sindromul de apertură toracică
superioară

 Definiţie:semne şi simptome datorate compresiei vaselor

subclavii şi plexului brahial la nivelul aperturii toracice
superioare
 Sinonime: s. scalenic, s.costoclavicular, s.de hiperabducţie,s.de
coasta cervicală, s.de coasta întâi
 Etiologie : este greu de definit care dintre elementele defileului
cervico-toraco-axilar este responsabil de compresiune dar rolul
central este jucat de coasta I
 Diagnostic
 Anamneza
 Examenul clinic
 Radiografia toracică şi de coloana
cervicală
 Examenul neurologic
 Electromiografia
 Viteza de conducere a nervului ulnar
Examenul clinic

 Testul Adson – testul scalenului

 Testul costoclavicular “poziţia militară”
 Testul hiperabducţiei
 Testul claudicaţiei braţului
Examene paraclinice

 Radiografia toracica şi cervicală

 Testul de velocitate a transmiterii prin
nervul ulnar N – 72m/sec 53m/sec la
pacient
 Angiografia
Tratament
 Chirurgical

 Rezecţia coastei I pe cale axilară,

supraclaviculară sau toracoscopică
Infecţiile peretelui toracic

 infecţiile tegumentului şi ale părtilor moi

 infecţiile cartilajelor şi oaselor:
 Sindromul Tietze
 Condrita costală
 Osteomielita : costală şi sternală, osteomielita
sternoclaviculară
 Necroza de iradiere
Chist hidatic parietal toracic
Tumorile peretelui toracic
 Tumorile părţilor moi:
 Benigne:
 Lipomul
 Chistul sebaceu
 Fibromul
 Neurinomul
 Hemangiomul
Tumorile părţilor moi
Maligne:
 Histiocitomul fibros malign

 Rabdomiosarcomul

 Liposarcomul

 Neurofibrosarcomul

 leiomiosarcomul
Tumorile peretelui toracic
 Benigne:
 Osteocondromul – 30 – 50%
 Condromul
 Displazia fibroasa – 30 – 50%
 Histiocitoza X
Tumorile peretelui toracic:
Maligne
 Mielomul

 Condrosarcomul – cel mai frecvent

 Sarcomul Ewing

 Sarcomul osteogen
Tumorile secundare ale peretelui toracic

 Invazia parietală de la un cancer pulmonar

 Invazia parietală de la un cancer de sân

 Metastazele osoase – costale, sternale etc.

Diagnosticul tumorilor peretelui toracic

 Examenul clinic

 Radiografia toracică

 Computer tomografia toracică – stabilește invazia pleurală,

mediastinală, a țesuturilor moi. Permite planificarea intervenției
chirurgicale

 RMN – relația clară cu structurile vasculare și nervose

 Puncția biopsie
 Biopsia excizională
Principii de tratament
 Tratamentul trebuie individualizat fiecărui tip tumoral

 Plasmocitomul, Sarcomul Ewing, rabdomiosarcomul – chimio si radioterapie, după

precizarea diagnosticului prin puncție biopsie

 Tumorile benigne se rezecă integral cu o margine de siguranță de 2 cm

 Tumorile maligne necesită o margine de siguranță de 5 cm

 Tumorile maligne costale necesita excizia unei coaste indemne sub si suprajacente
neoplaziei
 Tumorile maligne de stern, claviculă sau scapulă necesita rezecția osului în întregime plus
țesuturile moi adiacente, necesitând procedee complexe de reconstrucție

 Excizia tumorilor maligne poate asocia excizia pleurală, pulmonară, pericardică,

diafragmatică sau a țesuturilor moi ÎN BLOC cu tumora parietală
 Rezecția determinărilor secundare costale este luată în discuție atunci cînd exista un bun
control oncologic al afecțiunii primitive
Condrosarcom
Condrosarcom – intervenția chirurgicală
Condrosarcom –intervenția chirurgicală
Condrosarcom operat- piesa operatorie și rgf. Postop.
Displazie fibroasă – intervenția chirurgicală
Displazie fibroasă – piesa operatorie și...
Tumora coasta I
Tumora coasta I rezecata
Tumora de stern