INTRODUCERE

ÎN
BIOETICĂ

Conf. Dr. Beatrice Ioan

U.M.F “Gr.T.Popa” Iaşi
 Bioetica

• Ştiinţa care, folosind o metodologie

interdisciplinară, are drept obiect examenul
sistemic al comportamentului uman în
domeniul ştiinţelor vieţii şi al sănătăţii, evaluat
în lumina valorilor şi principiilor morale

(Enciclopedia de Bioetică, Paris, 1978)

 Istoric
• Rădăcinile- Grecia antică- Hipocrate (460- 370
î.Hr.)
• Thomas Percival- sec. XVIII- Medical Ethics -
1803
• American Medical Association- set de
standarde etice la înfiinţarea sa în 1846
• Procesul de la Nuremberg- revitalizare
 Istoric
• Van Rensselaer Potter- 1970- “A bridge to the
future”

Bioetica- arta supravieţuirii

bio- cunoaşterea biologică, ştiinţa sistemelor

vii
ethics- sistemele de valori morale umane
Contextul apariţiei bioeticii
 Evoluţia ştiinţei

- Crearea de instrumente capabile să distrugă obiectul

cunoaşterii- lumea

- Sensul în care erau folosite aceste cunoştinţe

- Transformarea omului în mijloc al progresului

ştiinţific (lagăre, medicina rasistă din SUA)
 Evoluţia ştiinţei
- Dispărea mitul neutralităţii ştiinţei- necesitatea
ca ştiinţa să aibă o con-ştiinţă care să oprească
progresul spre comportamente umane nocive
vieţii

- Declinul mentalităţii scientiste (ceea ce este

posibil dpdv ştiinţific şi tehnic este admisibil
dpdv moral)
 Progresul medicinei
1953- Watson şi Crick- structura ADN- cunoaşterea
fundamentului biologic al omului şi posibilitatea de
intervenţie asupra propriei vieţi

1954- tehnicile de reanimare

* influenţarea cursului multor boli
* schimbarea viziunii asupra morţii
+
* 1954- coma depăşită
* 1968- Comitetul Harvard- moartea
cerebrală
 Progresul medicinei
1954- primul transplant de rinichi între
gemeni monozigoţi (Joseph Murray şi John
Merrill, SUA)

1968- Christiaan Barnard- primul trasplant de

cord- Africa de Sud- probleme etice

Anii ’60- imunosupresoarele- creşterea

numărului transplantelor
 Progresul medicinei
1959- prima FIV pe animal reuşită
1960- pilula contraceptivă experimentată pe
femei din Puerto Rico
1978- Louise Brown- primul copil “în
eprubetă”
Consecinţe:
• Controlarea creşterii demografice
• Separarea funcţiei sexuale de fecunditate
 Progresul medicinei
- Supraspecializarea în medicină- dezumanizare

- Optimism vs. Reticenţă

* Optimism- dominarea omului asupra
vieţii şi naturii
* Reticenţă- este omul în stare să
controleze o asemenea putere?
 Tendinţe ostile vieţii
- Sec. XX- “epoca celei mai grave ameninţări asupra
vieţii pe care planeta noastră a cunoscut-o vreodată”

- Subjugarea naturii exterioare- criza ecologică

- Folosirea omului ca mijloc al ştiinţei

- Toate au dus la conştientizarea responsabilităţii faţă

de viaţă în general
Teorii în bioetică
 Utilitarism
- Sec. al XIX-lea- Jeremy Bentham (1748-
1832) şi John Stuart Mill (1806- 1873)

- Principiul utilităţii- o acţiune este corectă în

măsura în care produce cea mai mare cantitate
de fericire pentru cel mai mare număr de
oameni
 Utilitarism
- Pentru a decide cursul unei acţiuni este
necesară o analiză “cost-beneficiu” - cea mai
mare cantitate de beneficiu (fericire) la cele
mai mici costuri (nefericire)

- Importante sunt consecinţele actiunii şi nu

acţiunea în sine (consecvenţialism)
 Utilitarism
Exemplu:
O femeie este internată în spital, în stare terminală,
menţinută în viaţă de aparate.
Un alt pacient, victimă a unui accident rutier, este adus
în acelaşi spital. Are leziuni renale severe şi are
nevoie urgentă de un transplant renal care i-ar da
şanse maxime de supravieţuire.
Cei doi pacienţi sunt compatibili dpdv al unui
transplant.
Este corect să grăbim moartea femeii prin recoltarea
unui rinichi de la aceasta pentru a salva viaţa celuilalt
pacient?
 Utilitarism
- Fiecare persoană contează la fel de mult- nu se pune
problema fericirii unei persoane particulare ci a unui
număr cît mai mare de persoane

- Judecarea unui caz- strict obiectiv

- Bentham- termenul “plăcere”- creşterea gradului de

plăcere în lume la cel mai înalt grad posibil

- Cuantificarea plăcerii- intensitate, durată, număr de

persoane afectate- nu specifică ce unităţi de măsură
trebuiesc folosite
 Utilitarism
Obiecţii
- Principiul utilităţii justifică impunerea
suferinţei unui mic număr de oameni în
beneficiul unui număr mai mare de persoane-
încălcarea conceptului de “justiţie”
- Nu există nici o metodă clară de cuantificare a
fericirii, “bunăstării” unui individ
 Kantianism
- Immanuel Kant (1724- 1804)- “Principii
fundamentale ale metafizicii moralei” → teorie
deontologică
- Consecinţele unei acţiuni sînt irelevante dpdv moral-
contează modul în care sunt obţinute
rezultatele/consecinţele

“Acţionează în aşa fel încît să tratezi umanitatea, pe

tine însuţi sau pe alţii întotdeauna ca scopuri şi
niciodată ca simple mijloace” → fiecare creatură
raţională are valoare şi demnitate date de însăşi
posesia raţionalităţii şi nu de apartenenţa la un grup
social sau specie biologică
 Kantianism
Obiecţie:
Nu oferă soluţii pentru rezolvarea cazurilor în care
există un conflict între datorii- nu se face o ierarhizare
a datoriilor

Ex. Un medic promite unui coleg că va merge la o

şedinţă/chiar înainte de a pleca un pacient intră în
comă hipoglicemică- o promisiune trebuie respectată
chiar dacă consecinţele sînt dezastruoase
 Principiile morale
Principlism
- Tom Beauchamp şi James Childress
* Derivate din şi justificate de teoriile morale
* Nu formează o teorie morală coerentă
* Pot intra în conflict pînă la situaţii incompatibile
* Sînt incomplete- situaţii în care nu pot fi folosite

** Ghiduri, standarde utile atunci cînd dorim să obţinem

o decizie etică justificată, argumentată raţional
 Principiile morale
Principlism

1. Principiul non-vătămării “primum non nocere”

2. Principiul autonomiei

3. Principiul beneficiului

4. Principiul dreptăţii, echităţii, justiţiei

 Principiul non-vătămării
- A nu face rău- considerată datoria oricui care are în îngrijire un
pacient
- Trebuie să acţionăm în aşa fel încît să nu cauzăm un rău
inutil sau să lezăm alte persoane - cu sau fără intenţie

Nu este o cerinţă de a face imposibilul- nu putem cere

perfecţiunea în medicină!
* Rezultatele tratamentelor pot fi incerte, pot cauza mai
mult rău decât bine
* Cunoştinţe parţiale despre boli
* Diagnosticul şi tratamentul- raţionamente fără rezultat
sigur
* Puterea de a controla evoluţia naturală a bolilor este
limitată
 Principiul non-vătămării

- Standarde de performanţă- ce aşteptăm de la personalul

medical

- Personal medical - prudenţă, silinţă, răbdare, înţelepciune

- un anumit nivel al cunoştinţelor- depăşirea
competenţelor- risc nejustificat pentru pacient

- Mediul în care este acordată îngrijirea medicală- resursele

disponibile
 Principiul non-vătămării
- O afecţiune gravă poate justifica o manevră
terapeutică riscantă → consimţământul
pacientului - obligatoriu!

Principiul non-vătămării:
* Evitarea riscurilor inutile
* Când riscul este inevitabil- minimizare pe cât
este rezonabil posibil
 Principiul beneficiului

Hipocrat- să ajuţi sau cel puţin să nu faci rău

“A ajuta”- principiul beneficiului

Ar trebui să acţionăm în aşa fel încât să promovăm

starea de bine a altor persoane

Unii filozofi- avem datoria de a nu leza pe alţii, dar nu

şi datoria de a promova starea de bine a altora
 Principiul beneficiului
Sistemul sanitar- principiul beneficiului este o datorie

Până unde merge datoria medicului de a face bine?

- Nu putem medicului să-şi sacrifice complet interesele

şi starea de bine pentru a-şi ajuta pacienţii

- Standarde ale beneficiului- medicul-sacrificii

rezonabile pentru a-şi proteja pacienţii
 Principiul autonomiei
Autonomie
gr. Autos- sine şi normos-regulă- dreptul la alegere
liberă, individuală (autonomie personală)

- Indivizii raţionali au dreptul la autodeterminare

- O persoană acţionează autonom atunci când acţiunile

sale sunt rezultatul propriilor alegeri şi decizii
 Principiul autonomiei
Respectul persoanei
- fundament al relaţiei medic-pacient

Două cerinţe:
• Dreptul individului de a lua decizii legate de
îngrijirea medicală sau cercetarea pe subiecţi umani-
consimţămînt vs. refuz

• Necesitatea de a proteja pe cei cu autonomie redusă

sau absentă
 Principiul autonomiei
Avantaje:

- Ajută pacienţii să realizeze şi să obţină ceea ce doresc

- Promovează starea de sănătate- pacienţii pot decide

mai bine pentru ei decât alţii

- Stimulează pacienţii să-şi asume responsabilitatea

deciziilor şi controlul asupra propriilor vieţi

- Factor de reglare a medicinii ca profesie liberală

 Principiul autonomiei
Dezavantaj
- deseori contrabalansat de principiul non- vătămării

Cerinţe
- Pacientul doreşte să ia decizii
- Pacientul doreşte să primească informaţii
- Medicul doreşte şi poate furniza informaţii
- Pacientul înţelege informaţia
- Pacientul analizează adecvat informaţiile medicale
primite
 Principiul justiţiei
dreptăţii, echităţii
Aristotel- principiul dreptăţii formale- cei egali trebuie
trataţi egal, cei inegali trebuie trataţi inegal

Dreptate:
- Ceea ce se cuvine, se merită, este corect
- Are valoare atunci când se indeplinesc anumite
standarde (politice, economice, sociale, culturale)
 Principiul justiţiei
dreptăţii, echităţii
Echitate:
Prezumţia că toţi cetăţenii au aceleaşi drepturi
politice, acces egal la serviciile publice, în faţa
legii

Aşteptăm şi chiar cerem să fim trataţi just în

relaţiile noastre cu alţi oameni sau cu
instituţiile!
 Principiul justiţiei
dreptăţii, echităţii

Sistemul medical- justiţie distributivă - distribuirea

beneficiilor sociale şi a sarcinilor – distribuirea
îngrijirilor de sănătate

Este fiecare cetăţean îndreptăţit să primească servicii

medicale fie că a plătit sau nu pentru acestea?

Este fiecare cetăţean îndreptăţit să primească acelaşi

nivel de îngrijiri medicale?