SIFILIS

SIFILIS
► Definitie
boala cu transmitere sexuala produsa de Treponema
pallidum

Etiologie
- Ordinul Spirochetalae, familia Treponematacee
- T. pallidum nu poate fi distinsa prin metode chimice si
imunologice de
- T. pertenue (pianul - tropice)
- T. carateum (pinta – America de Sud si Centrala)
- T. pallidum var. Bosnia (sifilisul endemic)
 SIFILIS
► Treponema pallidum

 membru al ordinului spirochete; Borrelia, Leptospira

 germene facultativ anaerob
 replicare la 30-33h prin fisiune (diviziuni transversale)
 sensibila la t>38 grade C
 nu poate fi cultivata in vitro, ci numai prin inoculare in testicule de iepure
– orhita – recoltare treponeme dupa 6-10 zile
 Invelisul extern este susceptibil la distrugerea de catre antibiotice
(necesita 30 pasi si o serie de enzime pentru crestere)

NU este vizibila la ex. microscopic obisnuit datorita latimii mici, dar poate fi
observata prin:

 ME
 Ultramicroscopia
 ME
► bacil spiralat cu L= 6-20 µm; g = 0,1-2 µm
► 8-14 spire egale, regulate

► PROTOPLASTUL contine citoplasma redusa,

nucleu central, alungit si este inconjurat de o
membrana citoplasmatica cu rol de bariera
osmotica

► FILAMENTUL AXIAL = 6-8 fibrile elastice

rasucite in jurul protoplastului, responsabil de
forma helicoidala, rol in mobilitatea bacteriei

► PERETELE CELULAR contine putine proteine

transmembranare integrale care sa stimuleze
formarea Ac specifici (scapa atacului imun)
 stratul intern = peptidoglicani ce alcatuiesc
un “microschelet” ce mentine forma si
protejeaza citoplasma fata de agresiunile
fizice
 stratul extern = MPZ, care protejeaza
impotriva fagocitozei
 ULTRAMICROSCOPIE

Tp posedă mişcări de flexie, rotaţie,

înşurubare, translaţie şi pendulare care
apar pe produsele biologice
(microscopie în câmp întunecat)
 SIFILIS
► Epidemiologie

 incidenta SUA – scadere in ultimii ani

 varful incidentei la 15 – 30 ani
 B=F
 variatii rasiale (prevalenta > la minoritati rasiale si etnice)
 prostituate
 abuz droguri, contraceptie, lipsa circumciziei

► Mod de infectie

 surse – sancru primar, lez. sifilitica sec. muc., lez. cutanate umede
 contact sexual
 transmitere verticala - sifilis congenital
 transfuzii de sange proaspat contaminat (T.pallidum nu supravieţuieşte mai mult de 24-48
 ore în cond normale de stocare a sângelui)
 contactul direct cu secretiile infectate
 rar transmitere indirecta, prin obiecte infectate
 SIFILIS
A. Sifilis dobandit
 precoce
 sifilis primar
 sifilis secundar pana la 1 an
 sifilis latent precoce
 tardiv
 sifilis latent tardiv
 sifilis tertiar
- benign
- cv
peste 1 an
- neurosifilis

B. Sifilis congenital
 precoce
 tardiv
 stigmate
 SIFILIS
Expunere la Tp
10 – 90 zile in functie de marimea
inoculului (in medie 3 sapt)
4 – 12 sapt Sancru dur

Secundar (lez. mucocut./ implicare organe interne)

Interval variabil
Latent precoce -> recadere in 25%
(1 an de la contact)

Remisie (2/3)
Latent tardiv
(> 1 an de la contact) Tertiar (1/3)
- benign tardiv (16%)
- cv (9,6%)
- neurosifilis (6,5%)
 PATOGENEZA
STADIUL PRIMAR:
► multiplicarea Tp ce ajung in derm-> stimuleaza mecanismele
imunitare
 Initial acumulare neutrofile, care fagociteaza o parte din treponeme
 Unele treponeme scapa atacului neutrofilelor datorita
► rezistentei invelisului la actiunea enzimelor lizozomale
► lipsei de fuziune a fagozomi cu lizozomii
 Unele treponeme raman la poarta de intrare, altele ajung in ganglionii
limfatici regionali → stimuleaza LT si LB
 Macrofagele sunt atrase de limfokine si fagociteaza treponeme

→ vindecarea sancrului dur fara sechele

 PATOGENEZA
STADIU SECUNDAR - la 3 – 6 sapt de la debutul sancrului:

► proliferare marcata a treponemelor → boala generalizata datorita diseminarii

hematogene / limfatice

► nivelul Ac creste mult, insa imunitatea fata de sifilis este incompleta

 RIC si RIU pot preveni formarea de leziuni primare la infectia ulterioara cu Tp = STARE DE
PREMUNITIE, dar nu pot indeparta Tp din organism

Mecanisme posibile de supravietuire:

- inhibarea RIC (scaderea HS de tip intarziat la Tp)
- refugierea Tp in zone anatomice in care mec. imune nu pot interveni (SNC,
ochi, oase, ureche mijlocie, ggl. limf.)
- protectia oferita de invelisul MPZ

Lez. se vindeca fara tratament -> pacient asimptomatic in 2 – 12 sapt.

 PATOGENEZA
SIFILIS LATENT

► in sifilis sec. -> implicare masiva a Tp

► in sifilis latent -> nu sunt semne clinice, teste serologice
netreponemice/treponemice pozitive

In sifilisul latent reapare HS de tip intarziat, care inhiba aparitia de noi

leziuni.

► din pacientii netratati:

 2/3 latenti - asimptomatici
 1/3 dezvolta sifilis tertiar (1/2 lez. benigne, 1/2 sifilis CV, sau SNC)
 PATOGENEZA
SIFILIS TERTIAR

► dupa 2 ani boala intra intr-un stadiu neinfectios

► lez. de sifilis tertiar apar dupa 3-10 ani de la inf. primara

► relatia dintre Tp si sistemul imun al pacientului este decisiva

 imunitate buna – lez. granulomatoase prin mecanism de
hipersensibilitate la antigenele Tp si endarterita (rol in af. cv si
SNC)
 status anergic (metasifilis) - afectare parenchimatoasa SNC (lez.
asimetrice, grupate, cu necroza de lichefactie), PCR +, pacient
necontagios
 SIFILIS PRIMAR
SIFILOM PRIMAR:
► prima faza – 3-4 zile – pata mica rosie/papula,
fara induratie, fara adenopatie

► perioada de stare – 8-12 zile – eroziune rotund-

ovalara, contur regulat 1-2 cm, suprafata
neteda, curata, culoare rosie, serozitate clara,
nedureroasa; BAZA INDURATA – ff caracteristic!
(induratia persista 2-3 luni → diagnostic
retrospectiv)

► localizare genitala sau extragenitala

LIMFADENOPATIE
► apare la 7-8 zile de la constituirea sancrului

► insoteste constant sancrul, unilaterala,

poliganglionara (“closca cu pui”), neinflamatorie
(elastici, mobili, nedurerosi), spontan rezolutiva
 SIFILIS PRIMAR
► Complicatii
 femei: edem dur al labiilor mari
 barbati:
► fimoza
► parafimoza
► suprainfectie cu germeni banali
► elefantiazis

► Diagnostic pozitiv
 suspiciune clinica
 identif. Tp
 reactii serologice
SIFILIS PRIMAR
SIFILIS PRIMAR
SIFILIS PRIMAR
 SIFILIS SECUNDAR
► la 3-6 sapt de la aparitia sancrului

► leziunea primara poate persista sau poate fi vindecata

► adenopatia persista

► septicemie treponemica → eruptie generalizata simetrica (orofacial, anogenital,

palmoplantar)

► lez. cutaneo-mucoase generalizate superficiale si rezolutive → vindecare fara cicatrici

Manifestari clinice
 Sifilide cutanate
 Sifilide mucoase
 Afectarea fanerelor
 Manifestari sistemice

Implicare muco-cutanata
 eruptii neveziculoase, nepruriginoase, extinse, simetrice, polimorfe
 netratat rash-ul persista sapt-luni
 rash-ul se poate intensifica dupa inceperea tratamentului
 SIFILIS PRIMAR –DIAGNOSTIC
DIFERENŢIAL
• herpes simplex
• eritem fix post-medicamentos
• ulcere post-traumatice
• şancru moale
• limfogranulomatoza veneriană
• boala Behçet
• carcinom spinocelular
 SIFILIS PRIMAR –DIAGNOSTIC
DIFERENŢIAL
• herpes simplex
• eritem fix post-medicamentos
• ulcere post-traumatice
• şancru moale
• limfogranulomatoza veneriană
• boala Behçet
• carcinom spinocelular
 SIFILIS PRIMAR –DIAGNOSTIC
DIFERENŢIAL
• herpes simplex
• eritem fix post-
medicamentos
• ulcere post-traumatice
• şancru moale
• limfogranulomatoza
veneriană
• boala Behçet
• carcinom spinocelular
 SIFILIS PRIMAR –DIAGNOSTIC
DIFERENŢIAL
• herpes simplex
• eritem fix post-medicamentos
• ulcere post-traumatice
• şancru moale
• limfogranulomatoza veneriană
• boala Behçet
• carcinom spinocelular
 SIFILIS PRIMAR –DIAGNOSTIC
DIFERENŢIAL
• herpes simplex
• eritem fix post-medicamentos
• ulcere post-traumatice
• şancru moale
• limfogranulomatoza veneriană
• boala Behçet
• carcinom spinocelular
 SIFILIS PRIMAR –DIAGNOSTIC
DIFERENŢIAL
• herpes simplex
• eritem fix post-medicamentos
• ulcere post-traumatice
• şancru moale
• limfogranulomatoza veneriană
• boala Behçet
• carcinom spinocelular
 SIFILIS PRIMAR –DIAGNOSTIC
DIFERENŢIAL
• herpes simplex
• eritem fix post-medicamentos
• ulcere post-traumatice
• şancru moale
• limfogranulomatoza veneriană
• boala Behçet
• carcinom spinocelular
 SIFILIS SECUNDAR
SIFILIDE MACULOASE (Rozeola sifilitica)

► cea mai precoce eruptie – la 9-10 sapt dupa infectie

► macule rotund-ovalare (2-10 mm) simetrice, monomorfe, dupa linii de piele,

nescuamoase, nepruriginoase, culoare roz palida – precum floarea de piersic (pe
pielea inchisa lez. sunt mai deschise la culoare)

► localizare: trunchi, radacina mb., de obicei respecta fata si gatul

► poate persista 1-2 luni

► dispare f. repede dupa trat.

► Diagn. dif:
 rujeola
 rubeola
 febra tifoida
 Mo inf.
 pit. rozat
 eruptii postmedic.
 pit versicolor
 SIFILIS SECUNDAR
SIFILIDE PAPULOASE

► manif. cele mai frecvente

► apar la 4-12 luni de la debutul bolii, uneori

coexistand cu rozeola

► Clinic:
 rosii-aramii, emisferice, 3-10 mm, indurate,
nepruriginoase, nedureroase, acoperite de
scuame fine ce se detaseaza central (guleras
scuamos Biett)
 localizare: generalizat sau fata, frunte, scalp,
palmo-plantar, zona genitala

 evolueaza in pusee succesive, coexista el. de

varste diferite

► Diagn. dif:
 lichen plan, pit. lichenoides, pit. rozat, pso
gutat, sarcom Kaposi, eritem polimorf
SIFILIDE –guleras Biett
 SIFILIS SECUNDAR
SIFILIDE PAPULOASE

► lenticulare: papuloase seboreice (coroana Venerei), papulo-hipertrofice,

papulo-erozive
► foliculare (mai frecvente la alcoolici, debilitati)
► psoriaziforme
► inelare (pe obraji, mai frecvente la negri)
► corimbiforme (papula mare central, inconjurata de papule satelite)
► pustuloase (acneiforme, impetigoide, ectimatoase, miliare)

Evolutie
► lez. maculoase se vindeca fara urme
► lez. papuloase pot lasa macule hiper/hipo pigmentate
► lez. pustuloase -> necroza -> cicatrici
► colierul lui Venus (depigmentare laterala a gatului)
► anetodermie secundara
 SIFILIS SECUNDAR
Leziuni ale mucoaselor

► mai rare decat cele cutanate, dar MAI

CONTAGIOASE, bogate in Tp
► localizare: bucal, genital, faringian,
laringian, nazal, anal
► nedureroase, neinflamatorii

1. Placi mucoase
 arii denudate, eritematoase
 nedureroase, conflueaza in placi
 in cavitatea bucala, genital

2. Condiloma lata
 papule hipertrofice, rosii sau
hipopigmentate, macerate, exsudative,
suprafata neteda sau papilomatoasa
 regiunea genitala, anala, rareori alte
localizari
 SIFILIS SECUNDAR
Anomalii ale fanerelor

► Alopecia luetica:
 la 3-8 luni de la infectie
 alopecie in luminisuri - placi
multiple, insulare, parieto-
temporale de 1-3 cm
 alopecie difuza
 total reversibila dupa tratament

► Afectare unghiala:
 onixis si perionixis luetic

Sifilis malign
 rar
 febra, cefalee, dureri musculare
 eruptie papulo-pustuloasa ce
devine necrotica
 afectare mucoase (35%) si
hepatita
 SIFILIS SECUNDAR
Limfadenopatie
 Micropoliadenopatie generalizata
 ggl. fermi, elastici, nedurerosi, 1-2 cm., mobili pe toate planurile
 localizare: cervical, axilar, antecubital si inghinal, EPITROHLEARI
(tipici)
 Dg dif: MI, HIV, limfoame

Manifestari sistemice
► Simptome generale
 cefalee, malaise
► Oftalmologic
 rar, lues sec. tardiv, durere, fotofobie, lacrimare, inrosire, uveita, irita,
retinita
► Sistem musculo-scheletic
 periostita, bursita, osteomielita, tendinita
► Gastro-intestinal
 hepatita, splenomegalie, gastrita, voma, pierdere in greutate
► Renal – glomerulonefrita luetica, sdr. nefrotic
► Cardiac – rar, tulb. de conducere
► Neurologic – asimpt./ simpt. (meningita, tromboze cerebrale, paralizii
nervi cranieni)
► Hematologic – anemie, VSH crescut, leucocitoza
 SIFILIS LATENT
► Latent precoce (<1 an)
► Latent tardiv (> 1 an)
► De latenta nedeterminata

► latenta poate dura toata viata, poate fi intrerupta de recaderi si semne

specifice SII sau poate trece in SIII
► recurenta apare frecvent in perioada latenta precoce
► pe masura ce trece timpul, recurentele sunt mai rare, lez. mai putin
simptomatice, cu mai putine Tp, mai putin simetrice

► Tipuri:
 rozeola recurenta (sifilide maculoase)
 lez. inelare ce inconjura vechile lez. (in centru a aparut deja imunitatea)
 lez. corimbiforme (papula/nodul central cu sateliti)
 lichen sifilitic – lez. foliculare
 lez. nodulare mai mari care pot ulcera
 la niv org. –ex. semne meningeene recurente
 SIFILIS TERTIAR
► SIFILIDE NODULARE ŞI
TUBERCULOASE

 Papule/noduli rosii-aramii,
fermi cu tendinta la
grupare si involutie
centrala pe masura
aparitiei de noi leziuni in
periferie
 Nodulii pot ulcera
 Localizare: zone de
extensie ale bratelor,
torace, fata
 SIFILIS TERTIAR
► GOME

 Noduli roz-roşii, unilateral, elastici,

apoi fluctuenţi pentru că se
acumulează ţesut necrotic
 După evacuarea necrozei ramân
ulceraţii ştanţate acoperite de un
depozit aderent cenuşiu-gălbui
 SIFILIS TERTIAR
MANIFESTARI MUCOASE

 gome localizate
► gura, palat, faringe, laringe, sept nazal → disfunctii,
transformare maligna

 implicare difuza
► limba → discomfort, leucoplazie

 pierderea papilelor filiforme ale vf. si marginilor limbii → limba

neteda, lucioasa
 SIFILIS TERTIAR
MANIFESTARI OSTEO-MIO-ARTICULARE
► oase:
 5-25 ani dupa inf. initiala
 mai ales la barbati
 oase lungi, oase craniene, umar (dureri nocturne), calota craniana
(cefalee), tes. subcut supraiacent (gome), palat dur si sept nazal
(perforare)
► osteoperiostita plastica (tibie in iatagan)
► osteoperiostita si osteomielita gomoasa (oase lungi si late)
► gome ale craniului (manif. neurologice compresive)
► oase ale nasului (deformare)
► artrolues tardiv (artic. sternocostale, mandibulare)
► muschi
 rar afectare primara (datorita goma subcutanata sau os subiacent)
► articulatii, burse, tendoane
 f. rar
 SIFILIS TERTIAR
MANIFESTARI VISCERALE
► GI:
 Gome TGI – in stomac mimeaza UG/ neoplasmul gastric
► ficat, splina, alte
 ficat:
► cirozainterstitiala difuza, gome localizate, ciroza portala
► scadere in greutate, icter, dureri in hipocondrul drept, voma,
hematemeza, ascita
 alte:
► plaman, tract urinar, org. reproducatoare (rar)
 SIFILIS TERTIAR
MANIFESTARI VISCERALE
► CV
 datorita rasp. imunologic; la 10-40 ani de la infectie
 afectare in perioada tardiva, B>F
 cord
► miocardita difuza sau goma (rar) – pe ventricul stg. si sept -> aritmii
ventric si disf. valvulare
 vase mari
► aorta, pulmonare, v. mari din aorta
 aortita necomplicata
► calcificari liniare pe peretele anterolateral al Ao asc.
 anevrism de aorta
► 20% din sifilis cv, anevrisme saculare si fuziforme
► 60% Ao toracica ascendenta, 25% arc transvers
► asimptomatice sau dureri toracice, dispnee, tuse, hemoptizie
 boala coronariana
► stenoza ostium coronarian -> insuf. cardiaca, angina
 boala aortica valvulara – insuf. Ao valvulara
 sifilis al vaselor medii – a. cerebrale si spinale
 SIFILIS TERTIAR

NEUROSIFILIS

 asimptomatic  parenchimatos
► pareză generală
 meningean ► tabes dorsalis
► meningită acută sifilitică ► tabopareza (mixtă)
► meningovascular ► atrofie optica
► cerebral
► forma spinală  gome: cerebrale, spinale

TABES DORSALIS = afectarea măduvei spinării cu demineralizarea

cordoanelor posterioare ale ganglionilor spinali
Clinic: ataxie, parestezii, dispariţia reflexului de tendon (articulaţia
Charcot =tumefiate, nedureroase, neinflamatorii cu deformări şi
dislocări)
 SIFILIS CONGENITAL
DEFINITIE

► sifilis cauzat de transferul Tp de la mama la fat in timpul sarcinii

(transplacentar)

PATOGENEZA

► unele ipoteze susţin că infectarea apare după luna 4 (tratarea gravidei

în primele 4 luni garantează că fătul nu va fi afectat)

► alte ipoteze susţin că infecţia apare şi înainte de luna 4, dar că fătul nu

poate dezvolta un răspuns inflamator (modif. inflam. reactive minime)
sau că există un deficit al unor substanţe biochimice necesare
T.pallidum care ar explica alterările minime produse de infecţia în
primul trimestru
 SIFILIS CONGENITAL
SIFILIS CONGENITAL PRECOCE
► manifestări de sifilis care apar
în primii doi ani de viaţă
► lez. cutan asemănătoare cu
cele din sifilis secundar
► manif. cutaneo-mucoase
► coriza luetică
► lez. osoase şi articulare
► alte manif.
SIFILIS CONGENITAL TARDIV
► manifestări de sifilis care apar
după primii doi ani de viaţă
► lez. cutan asemănătoare cu
cele din sifilis terţiar
► lez. active (sifilide tuberculoase
şi gome)
► stigmate propriu-zise
► distrofii
SIFILIS CONGENITAL PRECOCE
► Erupţie buloasă palmo-plantară (Pemfigus
sifilitic palmo-plantar)
► Sifilide maculoase
► Sifilide papuloase
► Leziuni fisurate peribucale vindecate cu
cicatrice liniare (linii Parrot)
► Funiculita necrotizantă (inflam. cordon
ombilical şi colorat în roşu, alb, şi albastru)
► condiloma lata
SIFILIS CONGENITAL PRECOCE
► coriza luetică
 de obicei, primul semn al bolii (săpt. 2-3 de viaţă)
 secreţie nazală purulentă/sangvinolentă contagioasă

► lez. osoase
 osteocondrita oaselor lungi, craniotabes, osteocondrita
diafizoepifizara, osteoperiostita sifilitica, osteita si osteomielita
sifilitica

► alte organe afectate

 ficat, splină, rinichi, plămâni, ochi, SNC, afectare hematologică,
etc
 SIFILIS CONGENITAL TARDIV
► sifilide tuberculoase, gome

► lez. osoase şi articulare

 orice os (mai frecv osul şi cartilaj nazal), osteoperiostita şi
osteomielita gomoasă, hidroartroza

► ochi
 keratita interstiţială, iridociclită, corioretinită pigmentară, nevrită
optică

► tulburari auditive
 ureche mijl. şi internă

► manif. neuropsihice
 pareza juvenilă

► lez. testiculare
 orhita gomoasa si sclerogomoasa
 SIFILIS CONGENITAL TARDIV
► cicatrici sau deformări
► sunt diagnostice pt sifilisul
congenital dacă se
asociază cu teste
serologice pozitive:
 nas in şa
 bose frontale şi parietale
 maxilar scurt
 palat înalt arcuat
 scapule scafoide
 cicatrici bucale, sechele
oculare, auditive
 SIFILIS CONGENITAL TARDIV
► sdr. adiposo-genital, gigantism, nanism, infantilism
► distrofii parţiale (mai ales dentare)
 anomalii structurale
 anomalii de volum
 anomalii de formă
 triada Hutchinson
► keratita interstiţială
► dinţi Hutchinson
► surditate nervoasă
 DIAGNOSTIC DE LABORATOR
1.EXAMINARE DIRECTA
► ultramicroscopia

2. DFA (Ac fluorescenti directi pt Tp)

► diferentiaza Treponeme patogene de nepatogene

3. PCR

4. CULTURA
► Tp NU poate fi cultivata in vitro

5. INOCULARE LA ANIMALE – metoda de aur!!!

6. DIAGNOSTIC SEROLOGIC
Natura imunitatii in sifilis
 imunitatea umorala – apare din fazele precoce, maxim in
perioada de latenta
Ac reaginici (Wassermann)
Ac anticardiolipinici F
Ac antitreponemici (TPHA)

 imunitatea tisulara
se instaleaza local, apoi regional -> in final generalizata
in fazele precoce se instaleaza lent -> evolutie prelungita a
sifilisului recent

 alergia in sifilis
stare de hipersensibilitate ce atinge max. in sifilis III
 DIAGNOSTIC DE LABORATOR
6. DIAGNOSTIC SEROLOGIC
► teste netreponemice

 reactii de floculare – serul care contine reagine face ca o serie de

particule lipioidice sau cardiolipina in suspensie sa formeze pp
vizibile

► test de macrofloculatie (RPRC) – USR/TRUST

► test de microfloculatie (VDRL, ART)
► enzyme immunoassay (EIA)

 reactii fals pozitive – apar la cei care produc Ag cardiolipinic in

abs Ag Tp in prezent sau in trecut

► acute (< 6 luni) – hepatita, Mo inf, pn. virala, varicela, rujeola,

malarie, sarcina, sancroid, LGV, scarlatina
► cronice (> 6 luni) – TBC, endocardita subacuta, lepra, mycoplasme,
B. burgdorferi, pinta, bejel, leptospiroza, LES, AR, b. cr. hepatica,
transfuzii
 DIAGNOSTIC DE LABORATOR
6. DIAGNOSTIC SEROLOGIC
► teste treponemice
 TPI
► test de imobilizare a Tp
► f specific – 100% dar se pozitiveaza tardiv, dificil de efectuat

 FTA test (test Ac treponemici fluorescenti)

► reactiv la 4 sapt de la inf, ramane + multi ani, chiar dupa trat.

 FTA-ABS test (test de abs. a Ac fluorescenti)

 IgM FTA-ABS si 19S-IgM-FTA-ABS test

► in sifilis congenital si sifilis dobandit precoce (14 zile dupa inf)
► + dupa tratament -> trebuie reluat tratamentul

 TPHA test (test de hemaglutinare Tp) si MHA-TP (test de microhemaglutinare Tp)

► reactiv la 3-4 sapt de la inf, ramane + multi ani, chiar dupa trat
► cel mai important test in procedurile de screening

 SPHA si IgMSPHA (teste de hemadsorbtie ale fazei solide)

 ELISA (enzyme linked immunoabsorbent assay)

► nu se utilizeaza de rutina
 DIAGNOSTIC DE LABORATOR

TESTE SCREENING
► studii epidemiologice, evaluare de rutina
(prenatal, premarital, suspiciune sifilis)

 TPHA
► se pozitiveaza la 3-4 sapt

 VDRL
► pt. urmarirea cursului bolii

 RPRC
 DIAGNOSTIC DE LABORATOR

TESTE DE CONFIRMARE
► in ocazii rare (pacient cu sifilis tratat foarte
devreme -> TPHA este pozitiv, iar FTA-ABS este
negativ)

 VDRL cantitativ

 IgG FTA-ABS

 MHA-TP
 DIAGNOSTIC DE LABORATOR
TESTE PT. EVALUAREA
NECESITATII TRATAMENTULUI
► cand tratamentul este inadecvat si persista
stimularea de catre Tp

 VDRL cantitativ

 IgM FTA-ABS

 19S IgM FTA-ABS

 SPHA
 DIAGNOSTIC DE LABORATOR

TESTE DE MONITORIZARE
A CURSULUI BOLII

 VDRL cantitativ
► cel mai important
► titrurile ar trebui sa scada dupa tratament

 19S IgM FTA-ABS

 DIAGNOSTIC DE LABORATOR

EXAMINARE LCR

 la cei suspecti de neurosifilis (+ HIV/SIDA)

 la cei cu sifilis latent netratat sau tratat
necorespunzator, daca inf.> 2 ani

► TPHA
► VDRL
 TRATAMENT

► trebuie sa asigure sterilizarea si inchiderea cat mai rapida a

lez. contagioase

► trebuie sa conduca la vindecarea definitiva a bolnavului

► tratament cat mai precoce

► tratament condus stiintific, sub control serologic

 TRATAMENT
►PENICILINE
 reaparitia semnelor sifilitice dupa tratament pot
fi datorate:
►recurentelor (rar)
►reinfectiei (frecvent)

 Penicilina G parenterala – tratament de electie

►forma cristalina apoasa iv
►procainpenicilina apoasa im
►benzatinpenicilina G im
 TRATAMENT
► SIFILISPRECOCE (primar, secundar, latent
precoce)
 Benzatinpenicilina G – 2,4 mil. UI DU
► copii– benzatinpenicilina G 50000 UI/Kgc im
► testare obligatorie la penicilina

 alternative (alergie la penicilina)

► Doxiciclina 100 mgX2/zi, 2 sapt.
► Tetraciclina 500 mgX4/zi, 2 sapt.
► Eritromicina 500 mgX4/zi, 2 sapt.

 urmarire clinica si serologica la 6 si 12 luni

 TRATAMENT
► SIFILIS LATENT
 precoce – idem
 tardiv (>1 an) – 3 doze
► evaluare pt sifilis tertiar
► LCR sau modificari oculare
► evidenta sifilis activ tertiar
► inf. HIV
► esec tratament
► titru netreponemic > 1/32
► copii – inj. sapt de benzatinpenicilina G 50000 UI/kgc
► alternativ – idem, dar 30 zile
 TRATAMENT
► SIFILIS TARDIV (GOME SI SIFILIS CV)
 benzatinpenicilina G – 2,4 mil. ui im – 1,8,14

► NEUROSIFILIS
 penicilina G cristalina apoasa – 18-24 mil.ui/zi – 10-14 zile
 alternativa: procainpenicilina 2-4 mil. ui/zi im + probenecid 500 X 2/zi – 10-14 zile
 la cei alergici la penicilina – desensibilizare

► SIFILIS IN SARCINA
 penicilina G

► SIFILIS CONGENITAL PRECOCE

 penicilina G apoasa – 100-150000 ui/kgc, 10 zile
 procainpenicilina 50000 ui/kgc , 10 zile

► SIFILIS CONGENITAL TARDIV

 idem sifilis tardiv

► SIFILIS HIV
 penicilina
 REACŢII ADVERSE

► Reacţii sistemice:
 Nealergice : reacţia Jarisch-Herxheimer
►la 1-2 h de la începerea trat cu remisiune spontană
în 24 h
►Liza brutală a unui nr mare de treponeme cu elib
cant crescute de endotoxine
►Febră, cefalee, dureri osoase şi musculare, greaţă,
tahicardie, exacerbarea sau apariţia de noi lez
cutanate
►Nu este o contraindicaţie pt continuarea trat

 Alergice: urticarie, angioedem, şoc anafilactic