Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
durere
supradozaj de tranchilizante, sedative, narcotice
intoxicatie acuta cu alcool
hipoglicemie
hipoxie
hipoTA
hipotermie
ASPECTE ETICE ÎN MEDICINA DE
URGENŢĂ GERIATRICĂ
evaluarea capacitatii cognitive prin testul MMSE (de cate
ori este posibil)
aprecierea sistemului de valori, a scopurilor si dorintelor
pacientului, a fobiilor si superstitiilor, elemente ce ar putea
influenta acceptul unei variante terapeutice (ex: un pacient
care se teme de ace va refuza categoric orice tratament
injectabil)
aprecierea capacitatii pacientului de a intelege alternativele
si posibilitatile evolutive ale bolii si tratamentului
exprimate de medic prin solicitarea acestuia de a repeta
informatiile furnizate de medic
ASPECTE ETICE ÎN MEDICINA DE
URGENŢĂ GERIATRICĂ
Daca pacientul este considerat ca fiind lipsit de discernamant,
medicul are mai multe alternative:
• Importana problemei:
1. Masuri nonfarmacologice:
Corectarea statusului volemic
Trecere lenta din clino- in ortostatism
Incruciseaza picioarele inainte de a se ridica
Incruciseaza picioarele in timpul
ortostatismului
Cresterea aportului alimentar de sare
Utilizarea ciorapilor elastici
Corset abdominal
Ridicarea capatului patului
Hipotensiunea arteriala ortostatica -
tratament
2. Masuri farmacologice:
Fludrocortizon
Midodrine
AINS
Yohimbin
Clonidina
Cafeina
Alcaloizii din ergot
Eritropoetina
Adrenalina, NA
HIPOTENSIUNEA ARTERIALA
POSTPRANDIALA
TRATAMENT:
1. Nefarmacologic:
Nu se adm mdm hipotensoare inainte de masa
Se aseaza in timpul si dupa masa
De reduce doza tratamentului hipotensiv
Mese reduse cantitativ si dese
Plimbatul dupa masa
HIPOTENSIUNEA ARTERIALA
POSTPRANDIALA
TRATAMENT:
2. Farmacologic:
AINS
Cafeina
Dihidroergotamina
octreotid
INFARCTUL ACUT DE MIOCARD LA
VÂRSTNICI
Debutul IMA la vârstnic poate fi:
• tipic, ca la celelalte categorii de vârstă
• silenţios (40% c), situaţie în care IMA este depistat ECG
• atipic, mai ales la persoanele > 80 de ani, prin:
– dispnee
– sincopă
– stare confuzională recent instalată
– simptome vagale
– semne de AIT sau TEP
– durere atipică, localizată în abdomenul superior
• Aceste simptome pot însă să se datoreze altor afecţiuni
concomitente şi să nu aibă nici o legătură cu IMA.
DIAGNOSTIC
• ECG
• ENZIMATIC
• IMAGISTIC
• BIOCHIMIC
ELECTROCARDIOGRAMA
• ASPECTUL CLASIC
• IMA non-Q = se asociază cu o arie de necroză mai mică şi
cu valori mai mici ale enzimelor miocardice. La pacienţii
care se prezintă tardiv la medic virajul CK-MB este
adeseori omis, diagnosticul şi tratamentul sunt eronate iar
mortalitatea este foarte mare.
• modificările ECG sugestive pentru IMA non-Q sunt:
– apariţia unei supradenivelări noi de segment ST cu amplitudinea
1 mm şi durata 0,08 secunde după punctul J
– apariţia unei subdenivelări noi de segment ST cu amplitudinea
1 mm şi durata 0,08 secunde după punctul J
– apariţia unei negativări noi de undă T în derivaţiile DII, DIII,
aVF sau în cel puţin două derivaţii precordiale consecutive
asociată cu o creştere semnificativă a CK-MB
DIAGNOSTICUL PARACLINIC
• Determinarea factorilor de risc
• echocardiografia şi coronarografia pot da
rezultate fals pozitive datorită
modificărilor anatomice concordante cu
vârsta. Astfel, coronarografia poate
obiectiva leziuni severe secundare ATS şi
care nu sunt responsabile de simptomele
pacientului, motiv pentru care se va
efectua de preferinţă în prezenţa
simtomelor clare de ischemie miocardică
sau dacă pacientul urmează să fie supus
unei tehnici de revascularizaţie
• scintigrafia miocardică este o metodă
Complicaţiile IMA sunt mai severe şi mai
frecvente, asociindu-se cu o mortalitate
ridicată, ce creşte paralel cu vârsta:
angor post-IMA (beneficiază de
revascularizaţie)
pericardită epistenocardică (tratament cu
AINS)
IC
EPA
ruptură de muşchi papilari, de cordaje, de
valvă mitrală cu evoluţie spre şoc
Localizarea inferioară are aceleaşi riscuri
pentru complicaţii letale ca şi cea
anterioară, probabil datorită creşterii
frecvenţei IMA de VD asociat
Principalele cauze de mortalitate sunt:
şocul cardiogen
blocul AV total
ruptura cardiacă (poate fi favorizată de
tratamentul trombolitic)
TRATAMENTUL IMA
HEPARINA
adm i.v. împreună cu t-PA reocluzionarea
coronarei
nu se asociază cu streptokinaza
administrarea i.v. se preferă la pacienţii cu
IMA extins şi care au risc embolic mare
durata tratamentului i.v. va fi de cel puţin 48 de
ore după debutul IMA iar formele s.c. se vor
folosi până la externarea pacientului
TRATAMENTUL MEDICAMENTOS
NITROGLICERINA
vasodilataţie sistemică şi îmbunătăţire a
colateralelor coronariene spre zona ischemiată
piv în primele 24 de ore de la debut + 2-3 zile
dacă pacientul prezintă ischemie recurentă, IC
sau HTA
induce hipoTA, motiv pentru care administrarea
ei trebuie atent monitorizată la pacienţi cu:
IMA de VD
Hipovolemie
TAs = 90-100 mmHg
bradicardie sau tahicardie marcată
TRATAMENTUL MEDICAMENTOS
BETA-BLOCANTELE
scad mortalitatea din IMA, efect mai puternic
la pacientul vârstnic deoarece:
previn ruptura de cord
previn tulburările de ritm ventriculare maligne
previn reinfarctizarea
previn moartea subită
se vor administra încă de la internare, iniţial
i.v., apoi p.o.
se preferă mai ales la cazurile cu ischemie
recurentă şi care asociază tahiaritmii iar durata
tratamentului va fi de cel puţin 2 ani de la IMA.
TRATAMENTUL MEDICAMENTOS
IECA
se recomandă mai ales:
la persoanele cu IMA anterior întins
la pacienţi cu FEj scăzută (sub 40%)
în caz de IC
Tratamentul cu IECA se va începe din primele
24 ore şi va fi continuat indefinit deoarece
prezintă o serie de beneficii, mult mai bine
exprimate la vârstnic:
scade riscul morţii subite
scade posibilitatea apariţiei IC severe sau a disfuncţiei VS
ANGINA PECTORALĂ INSTABILĂ
ŞI INFARCTUL DE MIOCARD
Tratament:
in cazurile cu frecventa cardiaca mare se va tenta scaderea FC
fie cu DIGOXIN, fie (in cazul FbA) cu ANTIARITMICE sau
CARDIOVERSIE
in formele cu frecventa scazuta se va recomanda implantarea
unui pacemaker demand permanent (CEP):