PATOLOGIA

CONJUNCTIVEI
1. LIMBUL
SCLEROCORNEAN
2. CONJUNCTIVA
BULBARA
3. CONJUNCTIVA
FORNICALA
(FORNIXUL
INFERIOR/SUPERIOR)
4. CONJUNCTIVA
TARSALA
5. PUNCTUL
LACRIMAL
6. CONJUNCTIVA
MARGINALA
(epiteliu columnar
stratificat/membrana
bazala/stroma)
GLANDE
Henle (la niv conj tarsale, spre
marginea aderenta)
Wolfring (inaintea sau inapoia
tarsului, in dreptul marginii
aderente)
Krause (in tes celular subconj
al fornixului)

VASCULARIZATIE/INERVATIE
→ plex superficial - aa
conjunctivale (produc
hiperemie superficiala); v.
palpebrale;
→ plex profund - aa ciliare ant
(hiperemie profunda = injectie
pericheratica); v. ciliare;
→ venele palpebrale/ciliare →
v. oftalmica
→ limfatice - 1/3 lat → gg
parotidieni superficiali
 - 1/3 mediala → gg
submandibulari
→ nervi : lacrimal/nazociliar
ROLUL CONJUNCTIVEI
faciliteaza miscarile GO
impiedica uscarea GO
asigura circulatia lacrimilor
favorizeaza nutritia corneei
punct de plecare al unor reflexe :
clipit/lacrimare
aparare si protectie GO
SEMIOLOGIE (I)
MODIFICARI DE CULOARE
Hiperemie
- pasiva - de staza
- activa -
superficiala/profunda/m
ixta

Hemoragie -
traumatica, HTA, DZ,
boli de sange

Ischemie - postarsura
 SEMIOLOGIE (II)
MODIFICARI DE SECRETIE
Conj. uscata : xeroza, sd.
Sicca, sd. Sjögren
Secretie :
mucoasa/mucopurulenta/
membranoasa

MODIFICARI DE SUPRAFATA
Edem conjunctival (conj.
bulbara→chemozis)
Hipertrofie papilara
Foliculi
Flictene
Simblefaron
 CONJUNCTIVITELE
Inflamatia conjunctivei
Agenti patogeni/ factori mecanici/ infectii generale/ boli eruptive/ reactii
alergice/ metastatica (exceptional)
 SIMPTOME:
- jena oculara,
- prurit,
- senzatie de corp strain,
± fotofobie  (implicare corneana)
- AV normala
SEMNE:
- modificari de culoare, secretie, suprafata,
± adenopatie preauriculara/submandibulara
Contagiozitate – f. mare;
DG. POZITIV - !!!→ examenul secretiei conjunctivale cu antibiograma
TRATAMENT:
→ NU se panseaza !!!
→ spalarea si indepartarea secretiilor (Mertiolat Na 1/6000 sau oxicianura
de Hg 1/6000)
→ AB local - in fct de Abgrama (ex ; cloramfenicol 1%, oxacilina 1%)
→ trat complicatiilor imediate/tardive
 FORME

CATARALE acute/subacute/cronice
PURULENTE
gonococica/negonococica
PSEUDOMEMBRANOASE – difterica
NODULARE (FOLICULARE) acute
/cronice
ALERGICE
primavaratica/flictenulara
 CONJUNCTIVITA CATARALA ACUTA
uni/bilaterala
incubatie de 2-3 zile
Simptome generale - cefalee, febra, dureri periorbitare
Simptome locale - prurit, senzatie de intepatura, senzatie de corp strain,
fotofobie;
Obiectiv - hiperemie superficiala, chemozis, edem palpebral, secretie
mucoasa/mucopurulenta, adenopatie submandibulara/preauriculara
Evolutie – 8-15 zile;
Diagnostic pozitiv : clinic + exam secretie conjunctivala
Diagnostic etiologic : b. Koch, streptococ, stafilococ, pneumococ
Complicatii: blefarite, infiltrate si ulcere marginale corneene
Prognostic - bun
Tratament :
-   Spalaturi cu antiseptice
-   Nitrat de Ag 1% la 2-3 zile
-   AB local
Vindecarea este confirmata prin 3 examene bacteriologice negative.
CONJUNCTIVITA CATARALA
SUBACUTA
diplobacilul Morax-Axenfeld gram(-), saprofit al mucoasei nazale,
propagat ascendent prin canalul nazolacrimal
Adulti (rar la copii),
Unilateral → se bilateralizeaza → cronicizare
Subiectiv : asemanatoare cu conjunctivita acuta, dar mai atenuata
Obiectiv : hiperemie superficiala bulbara, tarsala si angulara,
secretie conj minima, aglutinare cili,
-          in formele severe : hipertrofie papilara, carunculara,
Dg pozitiv : clinic + exam bacteriologic
Recidive in sezonul cald,
Prognostic – bun,
Complicatii – rare (blefarite, eczeme palpebrale, ulceratii marginale
corneene, ectropion lacrimal),
Tratament: lavaj antiseptice (sulfat de zinc 0,5-1%)
Negativarea repetata a exam secretiei conj si nazale → cateva
saptamani
CONJUNCTIVITA CATARALA
CRONICA
Subiectiv: simptomatologie atenuata,
Obiectiv : hiperemie tarsala, secretie moderata, eczema palpebrala
si a unghiurilor, ectropion lacrimal, hipertrofie papilara/ foliculiara
Complicatii - infiltrate si ulceratii marginale ale corneei
Etiologie:
- stari reziduale dupa conjunctivite ac/subac,
- dupa agenti iritanti : fizici, chimici, praf, fum,
- ametropii,
- cauze generale : endocrine, hepatice, gastrointestinale
Tratament:
- corectarea viciilor de refractie,
- coliruri antiseptice si AB, sulfat de zinc,
- nitratare,
- trat cauze generale.
CONJUNCTIVITA PURULENTA
GONOCOCICA A NOU-NASCUTULUI (I)
Cauza de cecitate
Neisseria gonorrhoeae
Contaminarea:
1. in timpul nasterii (debuteaza la 2-5 zile de la nastere)
2. intrauterina (evidentiata la nastere)
3. dupa nastere (debuteaza tardiv, la 7-10 zile de la nastere)
Simptomatologie:
1. Infiltratie (2-3 zile)
- edem palpebral accentuat/ chemozis/ secretie
serosangvinolenta
2. Pioree (2-3 sapt)
- secretie mucopurulenta, abundenta, cu aglutinarea cililor/
edem palpebral/ chemozis
3. Regresie (persista mai multe saptamani)
- induratie pleoapelor/ hiperemie conj/ secretie catarala
Bilaterala
CONJUNCTIVITA PURULENTA
GONOCOCICA A NOU-NASCUTULUI (II)
Complicatii:
- generale : endocardita, artrita genunchi
- locale : ulcere corneene
Prognostic – f. grav
Tratament:
- profilactic al mamei si copilului - metoda Crédé
( instilatii de nitrat de Ag 1% la nastere)
- bolii - general : penicilina G, sulfamide
- local : spalaturi antiseptice, nitratare,
antibiotice (penicilina, sulfatiazol, sulfacetamid)
Vindecare : 3 secretii conj sterile.
CONJUNCTIVITA GONOCOCICA A COPILULUI SI ADULTULUI

Unilateral → bilateralizare rapida

Autoinfectie (adulti cu infectie genitala gonococica/fetite cu
vulvovaginita gonococica),
Evolutie - cele 3 faze de mai sus
Complicatii precoce grave – ulcere corneene care apar la
cateva ore dupa debutul conjunctivitei
Diagnostic pozitiv – clinic/prezenta infectiei genitale/ dg de
laborator
Diagnostic diferential – cu alte conjunctivite purulente :
pneumococ, stafilococ, streptococ, etc.
Prognostic : grav - risc de perforare corneeana,
Profilaxie: igiena individuala, trat infectiei genitale gonococice
Tratament: la fel ca la nou-nascut
CONJUNCTIVITA CU INCLUZII A NOU-NASCUTULUI

Simuleaza clinic o conjunctivita gonococica cu debut tardiv.

Debut - tardiv, 10-12 zile dupa nastere
Chlamydia trachomatis
Simptomatologie:
- edem palpebral
- blefarospasm
- hiperemie conjunctivala superficiala
- secretie conjunctivala
- hipertrofie papilara
- uneori, false membrane pe conjunctiva palpebrala
Evolutie - 2-3 sapt
Examinarea raclajului conjunctival : din ziua 5 pana la
sfarsitul sapt a 2-a, incluzii intraepiteliale
Tratament:
- solutii antiseptice local
- sulfamide si AB local/general
 CONJUNCTIVITE NODULARE
(FOLICULARE)

Acute - Béal
- piscina
Cronice - Axenfeld
- trahom
 CONJUNCTIVITA FOLICULARA ACUTA BEAL
 
probabil virala – adenovirus  secr. negativa
Caracter epidemic
Adulti
Debut brusc
Obiectiv:
-hiperemie palpebrala
- hiperemie conjunctivala superficiala
- edem
- foliculi conjunctivali
- secretie conjunctivala apoasa
- adenopatie
-+/- durere
Uni-, apoi bilaterala
Evolutie: vindecare spontana in 4-6 sapt.
Etiologie:
Complicatii: din ziua 14 keratita punctata superficiala (ev. 2-3 luni )
Tratament: Local - antiseptice/ AB/ antivirale (dupa ex. virusologic al secr.
conj.)
General - antiviral/ AB/ vitaminoterapie
 CONJUNCTIVITA DE PISCINA

Caracter epidemic ( piscina, stranduri, bazine inot)

Etiologie: Chlamydia, adenovirusuri
-incubatie: 8-10 zile, cu prodrom gripal
-uni-, apoi bilaterala
-contagiune foarte mare
 Obiectiv: -edem palpebral
-hipermie conjunctivala superficiala
-foliculi conjunctivali
-adenopatie
Evolutie: 3-4 sapt., foliculii dispar in cateva luni
Tratament: local si generalAB cu spectru larg
CONJUNCTIVITA FOLICULARA CRONICA AXENFELD

Frecventa la copii,
Contagiozitate mare
Incubatie: 10 zile
Etiologie: virala (adenovirusuri)
Debut: insidios
Clinic: -inflamatie discreta
-secretie moderata
-foliculi
-+/- adenopatie
Evolutie: benigna
Tratament: General - vitaminoterapie, calciu
Local: AB, antiseptice, sol. astringente: ZnSO4
0,5-
1%, rezorcina 1%
TRAHOMUL
CONJUNCTIVAL
Boala cronica, endemica, f.
contagioasa, cu evolutie
bilaterala, grava,
Extensie spre cornee,
Poate duce la cecitate
Considerata boala mizeriei
Etiologie: Chlamydia trahomatis
 STADIUL I (INCIPIENT)
Dureaza cateva
luni
Hiperemie
conjunctivala+
ingrosarea fds
Foliculi in fds sup.
cu aspect laptos
Incluzii
intracelurare
(corpusculii
Prowaczek) in
raclajul epitelial.
 STADIUL II (FLORID)
Dureaza de la 3 luni la 2ani
Foliculi trahomatosi cu
aspect de icre de stiuca
Pleoape ingrosate 
pseudoptoza trahomatoasa
Panus = vascularizatie
superf. ce invadeaza corneea
de la limbul sup. spre centrul
corneei fotofobie,
lacrimare, scaderea AV
Perif. corneei: panus 
foliculi  fosete marginale
(depresiuni )  astigmatism
Corpusculi Prowaczek in
raclajul conjunctival
STADIUL III
(PRECICATRICIAL)
Foliculi in diferite
stadii
Bride cicatriciale
in fds
Cicatrici pe conj.
tarsala (semnul
Arlt)  dg.
retrospectiv
STADIUL IV (CICATRICIAL)
Foliculi total
resorbiti
Cicatrici
definitive,
conjunctivale si
corneene
Entropion
Trichiazis
Ptoza palpebrala
Ulcer corneean
Xeroza
Evolutie: lunga, cu recidive frecvente
Prognostic: f. sever (complicatii)
Tratament:
1. Profilactic -igiena generala si individuala
-izolarea si tratarea bolnavilor
2.General - AB cu spectru larg (Azitromicina,
Tetraciclina)
3.Local - nitrat de Ag 1% sau sulfat de Cu 1% - 2-
3 zile in st. I-II
- mecanic masajul foliculilor
- chirurgical cauterizarea sau raclarea
foliculilor in st. II-III
- instilatii de AB
4.Tratamentul complicatiilor
CONJUNCTIVITA PRIMAVARATICA

Cronica,
Bilaterala,
Caracter sezonier - primavara / toamna
Mai frecventa la baieti 6-20 ani
Dispare la varsta adulta
Etiologie: probabil alergica  eozinofilie
marcata in secretia conjunctivala
 proba
terapeutica antialergica pozitiva
CONJUNCTIVITA PRIMAVARATICA
3 forme clinice:
1.palpebrala: pe conj. tarsala
apare hipertrofie papilara cu
aspect de pavaj
2.bulbara: ingrosarea alb-
gelatinoasa a conj. limbice
3.mixta: asocierea celor 2 forme
Tratament:
→ local - instilatii de AIS
- sol. antiseptice
- cromoglicat de Na
- crioaplicatii pe conj.
tarsala
→ general - vitaminoterapie
- antihistaminice,
desensibilizante
CONJUNCTIVITA FLICTENULARA (eczematoasa /impetiginoasa /scrofuloasa)

= manifestare alergica prin hipersensibilitate la toxina

tuberculoasa sau la alte proteine microbiene
Etiologie: frecvent alergia TBC
Ag sensibilizant poate fi endogen (toxina sau bK morti/atenuati )
sau exogen ( la copii ce stau in mediu cu bolnavi tusitori cu bK
in sputa),
!!! La copii este prima manifestare dupa primoinfectia TBC !!!
Forme clinice:
1. Simpla - hiperemie conj. in sector
- flictena sau nodul care se ulcereaza, apoi se
epitelizeaza
- caracter recidivant
2. Pericorneeana - flictene multiple confluate perikeratic
3. Grava (pustulo-ulceroasa) - flictene mari  ulcer flictenular
- apar neovase = panus flictenular
CONJUNCTIVITA FLICTENULARA (eczematoasa /impetiginoasa
/scrofuloasa)
Diagnostic pozitiv: - clinic - nodul paralimbic cu vascularizatie satelita
triunghiulara, cu vf. la
nodul
- anamneza (AHC )
IDR la PPD pozitiva
caracter recidivant
Diagnostic diferential: episclerita =>are nodul profund episcleral, violaceu, ce NU
se mobilizeaza cu conjunctiva
Panusul flictenular - distributie anarhica
- invadeaza corneea aproape circular
- neovase ramificate arborescent
Panusul trahomatos – neovase care coboara ca o perdea spre centrul corneei
Tratament: general  specific (HIN, RFM, EMB s.a.)
 vitaminoterapie
local  coliruri cu AIS
 AB, antiseptice, nitrat de Ag 1% s.a.
+ tratamentul complicatiilor (ex: ulcer corneean )
Recomandari: DISPENSARIZARE cu tratament tuberculostatic 6-9 luni
PINGUECULA
 Populatia adulta/varstnici
 Expunerea excesivă la soare,
iritaţii conjunctivale cronice
(cosmetice, produse de
machiaj), ochiul uscat,
hipercolesterolemia,
 Proeminenta galbuie, nazal
sau temporal, perilimbic;
 Mai frecvent bilaterala,
asimetrica;
 Asimptomatica (exceptand
inflamatia/dimensiunile mari)
 Tratament :
- preventiv : lacrimi arificiale
- curativ : excizia
chirurgicală,
PTERIGIONUL
Pliu conjunctival
triunghiular,
proeminent, cu
baza la limb si
varful pe cornee,
Mai frecvent nazal
decat temporal, de
obicei bilateral si
asimetric
Tratament
chirurgical