Urgentele Orl

URGENTELE DIN SFERA ORL
in practica Medicului de Familie
Codrut Sarafoleanu
Clinica ORL, Spitalul “Sfanta Maria’’, Bucuresti

Urgentele din sfera ORL
Afectiuni nazosinuzale Afectiuni laringiene
– epistaxisul - insuficienta respiratorie acuta
- afectiuni inflamator - traumatismele laringelui
infectioase rinosinuzale
- laringitele acute sufocante
- complicatiile rinosinuzitelor
- laringita acuta edematoasa
- traumatisme nazale
- epiglotita acuta
Afectiuni faringiene
Afectiuni otologice
- faringitele acute
- sindroamele vestibulare
- flegmonul periamigdalian
- otita externa si medie acuta
- adenoflegmonul laterocervical
- otomastoidita acuta
- flegmon visceral laterofaringian
- amigdalita linguala flegmonoasa
- uvulita
EPISTAXISUL
= hemoragiile nazale  Cea mai frecventa urgenta din sfera ORL
 In functie de sediul sangerarii

- anterior (pata vasculara Kisselbach) – 90%
- posterior (artera sfenopalatina) - 10%
 15% din totalitatea motivelor de consultatie ORL

 Populatia adulta, varstnica ~ 70% persoane > 50 ani
Cauze
 Locale  Generale
 Afectiuni inflamatorii nazosinuzale  Cardiovasculare - HTA
 Posttraumatic - ateroscleroza
- traumatisme faciale cu fractura  Hematologice - boala Rendu-Osler
oaselor proprii nazale cand trebuie
- hemofilie
evaluat traiectul de fractura la
masivul facial sau etajul anterior al - boala Von Willebrand
bazei de craniu - trombastenia Glantzmann
- microtraumatisme (ex. grataj)  Endocrine - pubertate, sarcina,
 Tumori menopauza
 Renale - gleomerulonefrita cronica
difuza
 Nedeterminate – epistaxisul esential
Abordarea pacientului cu epistaxis
 Masuri generale
 Calmarea pacientului si a apartinatorilor
 Anamneza
 Identificarea conditiilor de aparitie
 Aprecierea cantitatii de sange pierdut
 Identificarea posibilelor cauze de epistaxis
 Asezarea in pozitie semisezanda si suflarea nasului
 Aprecierea gravitatii – paloarea, transpiratia, tahicardia, polipneea sau

hipotensiunea/ hipertensiunea + abord linie venoasa
 Cercetarea unei insuficiente respiratorii secundare aspirarii de sange

Esalonarea masurilor terapeutice
Hemostaza
- locala - regionala
1. prin compresiune digitala 1. infiltratii

2. aplicare de vasoconstrictoare 2. embolizari selective
3. cauterizare chimica 3. ligaturi vasculare
4. cauterizare electrica
5. Tamponament anterior
6. Tamponament prin burete - generala
hemostatic
7. Tamponament posterior 1. Corectarea tulburarilor de
8. Compresiunea prin balonas coagulare/HTA, etc.
2. Ameliorarea starii generale
3. Regim igieno-dietetic
4. Transfuzii sanguine
Hemostaza locala (I)
1. Hemostaza prin compresiune -

se comprimă vârful nasului între
police şi index timp de 10 -12
minute
2. Aplicarea de vasoconstrictoare
– aplicarea unui tampon (stilet cu
vata, mese de tifon sau vata)
imbibat in substante
vasoconstrictoare (adrenalina 1%,
efedrina 1-3%, naphazolina 1% +
xilina 2-4%)
- !!! NU in caz de HTA
Hemostaza locala (II)
3. Cauterizare chimica :
- perlă de nitrat de argint, acid,
tricloracetic, acid cromic
- atingerile se fac direct deasupra
sediului epistaxisului.
4. Cauterizare electrica
- se face cu anestezie locală de
contact
- se utilizează electrozi mono
sau bipolari
Hemostaza locala (III)
 Tamponamentul nazal anterior
 Se metine 48 h (perioada in care se identifica si se corecteaza

afectiunile ce au condus la aparitia epistaxisului – HTA, deficite de
coagulare, etc.)
Hemostaza locala (IV)
 Compresiune prin burete hemostatic
a) Tachocomb, gelaspon (rezorbabil)

b) degete de manusa cu mese de tifon introduse in lumenul
degetului de manusa
c) merocel (nerezorbabil)
Hemostaza locala (V)
 Tamponamentul nazal posterior
 Se adreseaza
 Epistaxisurilor posterioare
 Esecurilor manevrelor anterioare
 Se realizeaza cu
 Sonda Foley
 Tampon de tifon
 Se mentine aprox 48-72 h

Hemostaza locala (VI)
 Compresiunea prin balonas
Sonda cu balonaş se introduce pe

planşeul fosei nazale şi se umflă
prin injectarea cu o seringă de ser
fiziologic până se fixează perfect
blocând coana şi nu mai poate fi
trasă spre anterior
Hemostaza regionala
 Indicatii:
 când mijloacele enumerate nu au reusit oprirea hemoragiei dupa 72 de ore;

 când există contraindicaţii la unele manevre de hemostază enumerate;
 pentru a evita tamponamentul posterior;
 în epistaxisul masiv, cu pierderi de sânge peste 1,5 l;
 când apare scăderea hemoglobinei sub 8 g/l.
 Metode:
 Embolizarile
 Ligaturile vasculare
Ligaturile/cauterizarile vasculare
 Ligatura arterei maxilare
 Ligatura/cauterizare
a.sfenopalatina
 Ligatura/cauterizare aa.
etmoidale anterioara si
posterioara
 Ligatura a. carotide externe

Rinosinuzita acuta
 Definitie:
 Afectiune inflamator-infectioasa a
mucoasei rinosinusale
 Durata de evolutie < 4 saptamani
 Factorul cheie:
 obstructia complexului ostiomeatal
Ingrosarea Blocaj Blocarea
mucoasei ostial drenajului si
aerisirii sinusale
Stagnarea
Inflamatie secretiilor
tisulara si
stagnarea
secretiilor
Creste vascozitatea
secretiilor si se
modifica pH-ul
Mediu ideal
pt.proliferarea Alterari
bacteriana ciliare si
epiteliale
Etiologia bacteriana a rinosinuzitelor acute
Streptococci
S. aureus 2 % Staphylococci
Staphylococci
7% 6%
6%
M. catarrhalis
11% Anaerobi
Anaerobi
66%
%
Other bacteria
3%
S. pneumoniae
33%
H. influenzae
32%
Exista si posibilitatea infectiilor plurimicrobiene

Willett et al. J Gen Intern Med 1994;9:38
–45 17
17
Semne si simptome sugestive pt diagnosticul
de RS
 Majore  Minore
- Durere, senzatie de - Cefalee
plenitudine sau presiune - Febra(in alte circumstante
faciala decat RS ac)
- Obstructie nazala - Halitoza
- Rinoree ant. sau post. sau - Oboseala
rinoree purulenta anamnestic - Dureri dentare
obiectivata la examenul clinic
- Tuse
- Hiposmie /anosmie
- Otalgie sau senzatie de
- Febra (doar pt RS ac) presiune auriculara
Lanza, Kennedy-1996- AAO-HNS

Diagnosticul RS acute
 Este un diagnostic clinic

 Confirmare
 Microbiologica
 Ex.bacteriologic
 Ex.micologic
 Radiologica
 CT craniofacial – “standardul de aur”
 RMN – in caz de complicatii
 Rx SAF/SPF - depasite
Managementul schematic primar pentru adultii cu
rinosinuzita acuta (*AAHNS)
Eradicarea infectiei
Diminuarea duratei bolii
Prevenirea recurentelor
Principii de tratament in rinosinuzite
 Antibioterapie
 Decongestionante nazale topice si sistemice
 Corticoterapie topica/sistemica
 Solutii saline intra nazale
 Mucolitice
 Antialergice
 Antipiretice
Eficient si bine tolerat
Capabil sa actioneze asupra

mucoasei tuturor sinusurilor
paranazale
Activ impotriva agentilor

patogeni (“Infernal trio”)
Spectrul antimicrobian (comparatie
intre antibiotice)
Spectrul optim de activitate
Amoxicilin
Amoxicilin/ Ac. Clav.
Cefalosporine genII
Quinolone
Macrolide
Ketolide
S. S. Pneumoniae Gram neg.

Atipic
pneumoniae (eritromi-rezist.)
H. influenzae S. Pneumoniae
M. (Penicilino-rezist.)
catarrhalis
Esecul tratamentului de prima
intentie impune o
prelevare .bacterologica
 INDICATII:
 Cu viza bacteriologica - pt.depistarea bacteriilor aerobe
- pt.depistarea anaerobilor
(inf. comunitare)
 In sinuzitele complicate
 In sinuzitele cu esec terapeutic anterior dupa 48-
72 ore
Tehnica prelevarii corecte
Din fosa nazala:
•Numai din meatul mijlociu
•Cu ajutorul endoscopului
•Prin aspiratie cu cateter suplu-mobil
•Ecuvionaj al meatului mijlociu cu
tampon uscat sau de tip culturette
Timpul de la recoltare la examinare si insamantare sa fie sub 4 ore
Din sinus:
•Prin punctie diameatica – sinusoscopie
•Prin aspiratie sau lavaj al sinusului
cu ser fiziologic
Recoltarile din fosa nazala si narine NU au valoare bacteriologica

RSA -TRATAMENTUL CU ANTIBIOTICE
De electie
Amoxicilin /Amoxicilin + Acid Clavulanic
Quinolone
Macrolide
Linia II
Cefalosporine generatia a II-a, Macrolidele generatie noua
La copii:
Amoxicilin/ Amoxicilin + Acid clavulanic
RSA -TRATAMENTUL CU ANTIBIOTICE
 Durata 10-14 zile
 Primele ameliorari la 72 de ore
 Altfel se schimba Antibioticul
 Vaccinarea antipneumococica si antigripala scad incidenta

IACRS si implicit a RSA
 Vasoconstrictoare
 Steroizi (topici)
 Antiinflamatoare nesteroidiene
 Antialergice
Tratamentul chirurgical al rinosinuzitei acute
Indicatii – atunci cand:

 Tratamentul medicamentos esueaza
 Sunt prezente afectari ale tractului respirator inferior (bronsita cronica,
astm)
 Sunt prezente complicatii ale
rinosinuzitei care pot fi amenintatoare

de viata
Abord:
- clasic – chirurgie radicala
- endoscopic – chirurgie functionala
COMPLICATIILE RINOSINUZITELOR
 Complicatiile rinosinuzitelor
 Incidenta in scadere (antibioterapia moderna)
 Redutabile (morbiditate/mortalitate ↑)
 Susceptibilitate ↑
 Copii
 Imunosupresati ( pacientii cu transplant de maduva, ficat, etc, infectii

HIV, diabetici, tratamente oncologice, etc.)
 Factori favorizanti
 Hipervirulenta bacteriana
 Imunosupresia pacientului
 Suferinte vechi, tranante, neglijate
 Factori anatomici si de vecinatate

Clasificare
 Locale  La distanta
 Complicatii intracraniene
 Meningite
 Pulmonare
- epidural
 Astm bronsic
 Abces - subdural
 Bronsita
- intracerebral
 BPOC
 Tromboza sinus sagital superior
 Fibroza chistica
 Tromboza sinus cavernos
 Complicatii orbitare
 Dacriocistite recidivante
 Celulita - periorbitara
 Afectare sistemica
- orbitara
 Sepsis
 Abces - subperiostal
 Soc toxico-septic
- orbitar
 Tromboza sinus cavernos
 Mucocele
Complicatii orbitare
 Epidemiologie:
 Incidenta - 6%
 75% din infectiile orbitale se datoreaza RS
 Frecventa crescuta la copii
 Penetrarea orbitala:
 Dehiscente osoase congenitale/chirurgicale/traumatice
 Osteite
 Tromboflebita retrograda (sistem venos avalvular)
 Simptome dominante – durere orbitara unilaterala, tumefactia ochiului respectiv,

febra, cefalee
 Infectiile sunt frecvent polimicrobiene cu predominenta – stafilococ, streptococ si

anaerobi
 Diagnosticul si tratamentul precoce sunt esentiale !!!

Celulita periorbitara
 Infectie limitata la tesutul cutanat si subcutanat

al pleoapei.
 Clinic
 Eritem si tumefactie a pleaopei
 Fara limitarea miscarilor globului ocular
 Fara tulburari ale acuitatii vizuale
 Tratament
- antibiocorticoterapie
- tratamentul chirurgical al RS cauzale
- eventual decompresia orbitei
Abcesul subperiostal
 Definitie = colectie purulenta circumscrisa intre

periorbita si peretele osos orbitar
 Determina deplasarea lateroinferioara a globului ocular
 Clinic:
 chemosis,
 proptosis
 limitarea miscarilor globului ocular
 usoara scadere a acuitatii vizuale
 Este considerat
URGENTA MEDICO-CHIRURGICALA
Abcesul orbitar
 Definitie = colectie purulenta la nivelul

tesutului orbitar
 Clinic:
 Proptosis masiv,
 Chemosis
 Oftalmoplegie
 Scadere severa a acuitatii vizuale
 Uneori dificil de diferentiat de celulita

orbitara
Tromboflebita sinusurilor venoase
 Edem palpebral, chemozis, exoftalmie – TSC
 Edem frontal voluminos + semne de HTIc – TSLS
 F.O. – dilatarea venelor retiniene, edem papilar minor

 Febra + semne de rinosinuzita cronica sau acuta
 Diagnostic pozitiv - angioRMN
 Tratament - antibioterapie parenterala masiva,
- depletorizante cerebrale,
- anticoagulante,
- tratament suportiv, anticomitiale,
- tratament chirurgical al focarului infectios
 Urmarirea – starea clinica + punctia lombara si examenul LCR

Angio-RMN- stenoza ACI stanga in regiunea sinusului cavernos
Complicatii intracraniene
Meningita purulenta
 Cea mai frecventa complicatie intracraniana
 Clinic:  Diagnosticul pozitiv - Punctia lombara –
 cefalee intensa lichid hiperton,purulent cu probele calitative
 febra 39-40
edificatoare + antibiograma
 redoare de ceafa
 somnolenta  Atentie la formele latente mascate de antibiotice.
 fotofobie
 deficite neurologice focale
 Tratament: - antibiotice parenteral, punctii lombare evacuatorii, cura chirurgicala a

rinosinuzitei cauzale
 Urmarirea evolutiei prin punctiile lombare si starea clinica

Abcesul extradural
 Persistenta si agravarea rinosinuzitei
 Clinic – obnubilare
- crize convulsive
- semne neurologice de focar
 Diagnosticul pozitiv – clinic + examen CT
 Tratament - drenajul neurochirurgical al abcesului, cura chirurgicala a

rinosinuzitei si antibioterapia parenterala masiva
Empiemul subdural
 Tabloul clinic – sever si asociaza:
1. sindromul meningeal si infectios
2. semne neurologice de focar
3. modificari EEG
 F.O.- edem papilar important, contraindica punctia lombara
 Diagnostic pozitiv – clinic + examen CT
 Tratament:
 cura chirurgicala radicala a rinosinuzitei,
 drenajul neurochirurgical al abcesului,
 tratament suportiv si antibioterapie (echipa mixta)
Abcesul cerebral
 Clinic – cefalee, febra, curbatura, varsaturi spontane
- tulburari de comportament
- semne neurologice de focar
- semne de supuratie rinosinuzala
 Sediul cel mai frecvent este lobul frontal iar tipurile topografice
predispozante sunt supuratiile frontale si etmoidale
 Diagnosticul – examenul CT
 Tratament – MAXIMA URGENTA

- antibioterapie
- drenaj neurochirurgical abces
- drenaj focar infectios rinosinuzal
Osteomielita oaselor craniului
 Apare ca o complicatie a rinosinuzitei frontale
 Clinic - Edem prefrontal si supraorbitar care poate progresa in partile moi +

- dureri intense
- fotofobie
- accentuarea rinoreei purulente
 Starea generala se agraveaza, febra creste
 Examenul CT - liza corticalei osului frontal
 antibioterapie parenteral (3S) + cura chirurgicala radicala a sinuzitei

Furunculul nazal
DEFINITIE
 infectiei piogene a bulbului pilosebaceu de la nivelul vestibulului nazal
ETIOLOGIE
 agentul microbian-Staphylococcus Aureus
SIMPTOMATOLOGIE
 dureri violente, pulsatile la nivelul lobulului nazal
 stare generala alterata
 febra/frisoane
 cefalee/hemicranie
TRATAMENT
LOCAL
-aplicatii de alcool iodat/pansamente umede cu alcool,Rivanol
-daca este colectat––>incizie,drenaj
!!! Se contraindica actiunile traumatice locale-stoarcere,deschidere
GENERAL
-antibiotice, AINS
-recidiva-vaccinoterapie antistafilococica, autovaccin
TRAUMATISMELE NAZO-
SINUSALE
Date generale
 Nu apar izolat ci in cadrul traumatismelor cranio-faciale si al
politraumatismelor
 Cauzele sunt:accidentele de circulatie
agresiunile interumane
accidentele de munca
accidentele de sport
 Simptomele depind de localizare sau gravitatea leziunilor
Evaluarea pacientului traumatizat
 Istoricul pacientului traumatizat
 Examenul fizic -primul ajutor
-evaluarea neurologica
(scala Glasgow de evaluare a comelor )
-evaluarea aero-digestiva
 Examenul si tratamentul traumatismului nazal si maxilo-facial
FRACTURA BAZA DE CRANIU
- poate fi de etaj anterior, mijlociu sau de etaj posterior
- complicatiile la aceste nivele sunt redutabile, putandu-se intalni

pneumocefalia, scurgeri ale lichidului cefalorahidian, fistule
caverno-carotidiene.
- Simptomatologie
- rinoree,otoree
- cecitate,diplopie
- paralizii faciale
- nistagmus,vertij
- rinolicvoree
- surditate
EXAMEN CLINIC
 se insotesc de hemoragii in
tesuturile moi ale capului
 echimoza si edem palpebral
(semnul ratonului /echimoza
in ochelari),
 hematom subtemporal,
 scurgere LCR
 echimoze in regiunea
mastoidiana (semnul Battle)
 semne de hemotimpan
 lezarea nervilor cranieni se
poate produce prin compresie
osoasa de catre eschile sau
prin compresia produsa de un
hematom
Complicatii
 complicatii septice:
 osteomielita, meningoencefalita,
 empiem-ul subdural sau epidural,
 abcesul cerebral.
 complicatii neurologice:
 contuzia cerebrala circumscrisa,
 hematoame intracraniene,
 dilacerarea duro-cerebrala,
 leziuni ale nervilor cranieni,
 epilepsia
 complicatii lichidiene:
 fistule de lichid cefalorahidian
 fistula otica, nazala sau orala.
DIAGNOSTIC
-se suspicioneaza pe baza semnelor clinice si se confirma prin
explorari imagistice (CT,RMN)
-nu se văd bine pe radiografii
-sediul scurgerii lichidului cefalorahidian (LCR) se detecteaza prin
instilarea de contrast hidrosolubil in LCR urmata de scanarea CT
TRATAMENT
-majoritatea nu necesită tratament specific (cu excepţia celor care
sunt însoţite de leziuni cerebrale subiacente)
-de obicei nu necesită intervenţie neurochirurgicală (eventual tardiv
pentru refacerea durei in cazul scurgerii LCR)
FRACTURILE NAZALE
 Oasele nazale-cel mai frecvent afectate

 Simptomatologie Edemul local,
/Ex.Clinic Echimozele,
Durerea,
Obstructia nazala
Deformarea piramidei
Mobilitate anormala
Epistaxisul
Radiografiile sunt documente
medico-legale
Tratament fracturi nazale
 Imediat sau la 5-7 zile dupa retragere edem
 Nu dupa 10-14 zile-incepe proces vindecare
 Reducere fracturi-de obicei reducere inchisa,

sub anestezie locala cu instrumentar specific
(exceptii-reducere deschisa la fracturi deschise
si AG la copii sau fracturi deschise extinse)
 Contentie interna (48-72 ore) si externa (7

zile)
 Postoperator antibiotice antiinflamatorii,

antialgice
 Rinoplastia- 6 luni
Hematomul septal
 Definitie
 Colectie hematica sub mucopericondru
devascularizare sept  atrofie si necroza
cartilaginoasa
 Etiologia
 Posttraumatic ;
 Iatrogen
 Se poate complica cu abcesul septal ce

poate conduce la
 cicatrici, amputari, deformari
 Tratament
 Incizie ;
 In caz de incizii bilaterale nu “fata in fata”
 Tamponament nazal
 Protectie antibiotica
Urgente faringiene
Faringitele acute
Principii de tratament
(aplicabile la pacienti imunocompetenti fara comorbiditati asociate in afara
epidemiilor cu streptococ β-hemolitic grup A)
1. Streptococul β-hemolitic de grup A determina

10% din faringitele acute ale adultului.
2. Majoritatea faringitelor acute sunt autolimitate
si necesita doar tratament suportiv antipiretic
si analgetic
3. Antibioterapia faringitelor adultului aduce
beneficii doar in infectiile cu Streptococ β-
hemolitic de grup A.
Clinic
Pacientii cu faringita acuta trebuie sa indeplineasca cele
patru criterii Centor pentru infectia cu Streptococul β-
hemolitic grup A
- Febra
- Prezenta de exudate la nivel tonsilar
- Absenta tusei
- Poliadenopatie latero-cervicala inflamatorie
La pacientii care indeplinesc doar unul dintre aceste

criterii nu este necesara antibioterapia !!!
MeReC Bulletin 2006;17(3):12-14

Pacientii care indeplinesc doua sau mai multe criterii:
a. testare cu un kit de diagnostic rapid si limitarea

antibioterapiei la cei cu rezultate pozitive
b. testare rapida si antibioterapie la cei cu rezultate

pozitive si 2 sau 3 criterii indeplinite sau direct la cei cu 4
criterii intrunite
c. fara teste diagnostice si administrarea antibioticelor

doar la cei care intrunesc 3 sau 4 criterii
MeReC Bulletin 2006;17(3):12-14

Pacientii cu rezultate negative la testul streptococic rapid
nu necesita culturi bacteriene ca examinare de rutina (pt.streptococ)
sensibilitatea testului rapid depasind 80%
NB: Recoltarea “exudatului faringian” din criptele

amigdalelor!
Tratamentul indicat
 Penicilina sau
 Cefalosporine generatia III sau
 Macrolide la pacientii alergici la penicilina
Flora comensala sau cea patogena asociata poate contine bacterii
secretoare de β-lactamaze – penicilina devine ineficienta
↓
Recomandarile American Academy of Otolaryngology – Head
and Neck Surgery pentru faringo-amigdalita acuta
nestreptococica
Alternative:
De prima intentie:
• Macrolide
•Clindamicina
• Cefuroxime, Cefpodoxime
•Amoxicilina/Clavulanat (daca e
• Ceftibuten cu sau fara
exclusa mononucleoza infectioasa)
Metronidazol
•Cefalexin sau alte cefalosporine de
generatia I cu sau fara Metronidazol
Pocket Guide to Antimicrobical Therapy in Otolaryngology – Head and Neck Surgery 13th Edition
The American Academy of Otolaryngology – Head and Neck Surgery 2007
Durata tratamentului
FA Streptococica
- 10 zile Penicilina
- 5 zile Cefalosporinele administrate bicotidian (dovedite
superioare in eradicarea streptococului comparativ cu
tratamentul de 10 zile cu Penicilina*)
FA Nestreptococica
- 10 zile macrolide, cefalosporine cu controlul bacteriologic al
vindecarii
*Brock: Bacterial Interference, Otolaryngol Head Neck Surg. 2005;133:139

Alte bacterii pot determina faringite acute tratabile
cu antibiotice
1. Mycoplasma pneumoniae si speciile de Chlamydia –
raspund prompt la Macrolide sau Chinolone
“respiratorii”
2. Difteria – eradicata in RO
3. Faringita gonococica (coexistenta cu Chlamidia in 50%

din cazuri) – Macrolide
SE INTERNEAZA…
 Anginele acute cu hipertrofie amigdaliana ce produce insuficienta respiratorie
 Anginele difterice
 Mononucleozele infectioase cu splenomegalie
 Varicela cu complicatii – cardiace, hepatice, SNC
 Complicatiile locoregionale ale anginelor

SE OPEREAZA…
 > 5 episoade de amigdalita acuta pultacee / an
 Hipertrofie amigdaliana ce produce insuficiente respiratorii

cronice/sdr.de apnee in somn
 Complicatiile amigdalitelor
 Locale – flegmonul periamigdalian
 La distanta – complicatii infectioase cardio-renale sau RAA
!!! Titrul ASLO se poate mentine o lunga perioada de timp crescut!!!

Tratament chirurgical
 Conservator :
 Radiofrecventa
 LASER CO2/diode
 Radical:
 Amigdalectomie
AMIGDALITA LINGUALA FLEGMONOASA
 extinderea inflamatiei de la amigdala linguala la tesutul celular lax din spatiul
gloso-epiglotic
 Simptomatologie:  Tratament
 debut brusc, dupa o angina banala  antibiotice
 disfagie cu odinofagie intensa,  antiinflamatorii steroidiene
deglutitie imposibila, otalgie  dezinfectante orofaringiene
 imobilitatea limbii si valului palatin  tratament simptomatic
cu rinolalie si disartrie  comprese calde, alcoolizate in
 stare generala alterata (febra, frison)
jurul gatului
 congestia mucosei orofaringine
 urmarire zilnica – risc de fuzare
 dureri la apasarea cu spatula in portiunea
laringiana cu asfixie
posterioara a limbii
 ganglioni submentonieri sau jugulari
mariti de volum, durerosi
UVULITA
 Clinic:
- debut brusc, de obicei nocturn, ce poate fi declansat de stranut sau tuse
- disfagie cu odinofagie moderate
- senzatie de corp strain faringian
- lueta puternic edematiata (ca o limba de clopot) +/- edem al pilierilor anteriori
- uneori insuficienta respiratorie
 Tratament:
- steroizi in doze mari
- antihistaminice
- uneori antibioterapie
- regim igieno-dietetic
Angioedemul
 Poate fi fatal
 Dobandit
-mediat IgE : vasodilatatie si cresterea
permeabilitatii vasculare (ex. intepatura de
insecte, alergii alimentare,etc.)
-non-mediat IgE (ex. Inhibitori ai enzimei de
conversie a angiotensinei -
antihipertensive)
 Ereditar
 Tratament: O2, anti-histamine, steroizi,

adrenalina/efedrina
 Oportunitatea si momentul intubatiei

sau traheotomiei
ABCESE SI FLEGMOANE
in practica ORL
Atitudine terapeutica in urgenta
“Ubi pus ibi evacua”

DIAGNOSTICUL
 Anamneza
 Examenul clinic
 Analize de laborator
 Examinare imagistica
!!! Prioritara este evaluarea cailor respiratorii si semnelor de

insuficienta respiratorie
SIMPTOME
(in ordinea frecventei )
 Tumefactia gatului Copii:
 Febra
 Odinofagia
 Rigiditate cervicala
 Febra
 Disfagia  Inflamatie faringiana
 Trismus  Alimentatie deficitara
 Disfonie
 Sialoree (drooling)
 Otalgie
 Adenopatie
 Dispnee
Obstructie CR
 Apare atunci cand exista localizari multiple, angina Ludwig, abces
retrofaringian / parafaringian / visceral anterior
 Clinic: dispnee, stridor, tiraj
 Obiectiv: tumefactie faringiana, edem CR, malpozitia superiaora a limbii,

compresia CR de catre un abces
 TRAHEOTOMIA (AL) – standard
 Intubarea endotraheala, nazotraheala

Daca nu este prezent riscul de obstructie iminenta CR:
 Identificarea potentialelor surse de infectie:

- Boli recente
- Carii si interventii stomatologice
- Traumatisme cap-gat
- Droguri i.v.
 Factori de risc: DZ, HIV, steroizi, chimioterapie…

Imagistica
 CT cu s.c.
- poate identifica complicatiile de CR inainte ca acestea sa fie
manifeste clinic
- stabilirea abordului chirurgical
 Rg cervicala – incidenta laterala
 Rg OPG (panoramica dentara)
 Ecografia – mai eficienta (fata de CT) in dg dif a unui abces

drenabil vs. celulita
 MRI + angiografie (MRA)

FLEGMONUL PERIAMIGDALIAN
 Apare de obicei la pacientii cu infectii cronice ce prezinta numeroase

reacutizari sau dupa angine acute prost tratate.
 Localizare – intre fascia bucofaringiana si capsula amigdaliana.
 Simptomatologie – au un debut realtiv brusc dupa o angina acuta;

- hipersalivatie cu sialoree si halena fetida, trismus, disfagie, odinofagie,
otalgie reflexa;
- voce amigdaliana;
- adenopatie laterocervicala;
- stare generala alterata: febra, frison, curbatura, insomnii, oligurie
 Examenul clinic – congestia, infiltratia si hipomobilitatea unilaterala a valului
palatin cu asimetria valului palatin;
- lueta edematiata si deviata spre partea sanatoasa;
- amigdala palatina marita de volum, hiperemica, ± depozite pultacee si
false membrane;
- impastarea regiunii laterocervicale de parte afectata;
- adenopatie regionala cu caracter inflamator acut.
 Forme clinice – anterosuperior (preamigdalian) – pilierul anterior este rosu si
edematiat, iar amigadala palatina este impinsa medial, caudal si posterior.
- posterior (retroemigdalian) – tumefactie importanta a pilierului
posterior si amigdala palatina impinsa spre anterior.
 Tratament – in fazele initiale – comprese calde in jurul gatului, gargarisme

cu solutii alcaline
- dezinfectante oro-faringiene
- antiinflamatorii, antitermice, antibiotice
- in faza de colectie – punctie exploratorie cu ac gros in punctul
cel mai bombat al colectieie + incizie si drenaj
 Ca si complicatie poate da edem laringian, abces pulmonar, septicemie, abces

cerebral, meningite
!!! OBLIGATORIU --- AMIGDALECTOMIE
la 1 luna dupa aparitia unui
FLEGMON PERIAMIGDALIAN
ADENOFLEGMONUL LATEROCERVICAL
 Localizare – ganglionii lantului jugulocarotidian
 Clinic – tumefactie dureroasa ganglioni superficiali situati de-a lungul

muschiului sternocleidomastoidian, cu semne locale de inflamatie;
- torticolis, trismus, redoarea cefei;
- bombarea si tumefactia regiunii amigdaliene localizata inapoia
pilierului posterior;
- stare generala alterata.
 Complicatii – edem laringian
- septicemie
- tromboflebita jugularei
- sindroame hemoragice
- paralizii nervi cranieni IX, X, XI, XII
 Tratament – preventiv – asanarea focarelor infectioase orofaringiene si

tratamentul corect al anginelor acute
- infiltratie ganglionara – dezinfectante orofaringiene, antibiotice,
antitermice, antiinflamatorii
- colectie – incizie si drenaj intr-un serviciu de specialitate
FLEGMONUL VISCERAL LATEROFARINGIAN
 Infectia si supuratia sunt localizate intre peretele faringian si lama conjunctiva

a marilor vase.
 Predomina semnele faringiene (disfagia) fata de cele cervicale (torticolis)
 Stare septica, dureri cervicale, tumefactia dureroasa laterocervicala.
 Complicatia cea mai grava este forma flegmonoasa multiloculara care duce la
supuratii perilaringiene si pretraheale cu difuzarea infectiei spre mediastin
 Tratament
1. Faza de infiltratie ganglionara:
- gargarisme si dezinfectante orofaringiene
- antibiotice
- antiinflamatorii, antitermice
2. Faza de colectie: incizia+drenajul flegmonului, pe cale endobucala cat si
pe cale externa in cazul flegmoanelor profunde (intr-un serviciu de
specialitate)
Angina LUDWIG
- Flegmonul difuz al planseului bucal
 Este un proces infectios, gangrenos hipertoxic,
 Cuprinde tesuturile planseului bucal difuzand spre
 limba,
 spatiul laterofaringian,
 fosa infratemporala si
 regiunile cervicale anterioare
 Evolutie spre obstructie CRS
 Etiologie:
 Procese septice dentare sau parodontale
 Procese septice ale lojilor sublinguale, submandibulare
 Abcese peritonsilare sau parafaringiene, epiglotita, plagi penetrante ale planseu
bucal
Simptomatologie
- Tumefactia lojii sublinguale, cu extindere rapida
in regiunea submentoniera si submandibulara,
devenind voluminoasa, masiva, totala,
- Edem difuz ce se intinde spre obraz si regiunea

sternala,
- Tegumente fara semne de inflamatie acuta,
- Apar flictene, zone marmorate care se sfaceleaza,
- Duritate lemnoasa la palparea externa,
- Celulita prinde regiunile supra si infra-milohioidiana

bilateral, fara abces sau limfadenopatie
Simptomatologie
Endobucal:
- Bombarea lojelor sublinguale, hiperemia mucoasei,
- Depozite fibrino-leucocitare
- Edem de limba, cu amprentarea fetelor si

marginilor ei laterale; limba este impinsa superior
si posterior
- Trismus, odinofagie, dispnee, salivatie abundenta,
- Stare generala toxico –septica (39o-40oC)
- Oliguria = evolutie spre starea de soc
- ! Sfarsitul poate fi letal

Tratament
o Combaterea starii de soc
o AB masiva si tratament sportiv
o Deschiderea chirurgicala a procesului supurativ
o Incizie in potcoava dedesubtul si inauntrul arcului mandibular, de la un

gonion la altul
o Se deschid toate lojile regionale spre aerisire, inclusiv spatiul

laterofaringian si fosa infratemporala
o Drenajul tuturor lojelor deschise cu tuburi de cauciuc perechi
o Lavaj si irigatii cu solitii antiseptice, apa oxigenata, Cloramina

Urgente laringiene
Laringitele acute
Laringita acuta – inflamatia laringelui si a corzilor vocale de mai putin
de 3 saptamani
De obicei sunt autolimitate si influentate de conditiile climatice *
Simptomatologia
- Disfonie moderata ce dureaza intre 3 si 8 zile
- Simptomatologie de IACRS: odinofagie, rinoree, dispnee, congestie
faringiana.**
*Danielides V, Nousia CS, Patrikakos G, Bartzokas A, Lolis CJ, Milionis HJ, et al.Effect of meteorological parameters on acute laryngitis in
adults. Acta
Otolaryngologica 2002;122(6):655-60
**Postma GN, Koufman JA. Laryngitis. In: Bailey BJ editor(s). Head and Neck Surgery - Otolaryngology. Second Edition. Philadelphia: Lippincott-
Raven, 1998:731-9
 Inflamatia laringiana – cauze
 Infectii virale/bacteriene
 Reflux acid
 Malmenaj vocal
 Vapori toxici
 Ingestia de substante caustice
 Iritatie produsa de rinoreea posterioara
purulenta in rinosinuzite
 Reactii de hipersensibilitate
 Procese autoimune
 Tuse de orice cauza*
*Koufman JA. Infectious and inflammatory diseases of the larynx. In: Ballenger JJ, Snow JB editor(s). Otorhinolaryngology. Fifteenth.
Philadelphia: Williams
and Wilkins (Lea & Febiger), 1996:535-55
Criteriu de clasificare Laringită acută
a. infecţioasă a.1. virală a.1.1. specifică
a.1.2. nespecifică
a.2. bacteriană a.2.1. specifică
a.2.2. nespecifică
a.3. micotică
etiologic a. alergică
a. termică
a. inhalatorie
a. medicamentoasă
a. edemul neinflamator al
laringelui
clinic dispneizantă striduloasă hiperalgică

Supraglotică glotică subglotică
anatomic (epiglotita)
catarală edematoasă flegmonoasă ulcero-
anatomo-
necrotică
patologic
vârstă a copilului a adultului
simplă (banală)
recidivantă
pericondrită
evolutiv complicată flegmon
abces
forma de trecere la stadiul cronic
Laringita acuta catarala
– Definitie: Inflamatie acuta banala
secundara unei infectii rino-faringiene
– Etiologie:
– Virala - parainfluenza, rhinovirus,
influenza
– Bacteriana - Moraxella catarhalis,
Haemophilus influenzae, Streptococcus
pneumoniae
– Clinic:
– disfonie,
– tuse seaca,
– durere laringiana
– Corzi vocale rosii, tumefiate

Tratament
- Tratament simptomatic
- repaus vocal, comprese caldute, antiinflamatoare, antitusive, lichide
caldute
- Daca persista mai multe zile se poate lua in calcul

invazia bacteriana secundara
Recomandarile American Academy of Otolaryngology – Head and neck Surgery
pentru tratamentul laringitelor acute*:
De prima intentie: Alternative:
Tratament suportiv Azitromicina

pentru infectia virala Doxiciclina
Levo-, Gati-, Moxifloxacina.
*Pocket Guide to Antimicrobical Therapy in Otolaryngology – Head and Neck Surgery 13th Edition
Laringita acuta edematoasa
Formă mai gravă de laringită acută
decât cea catarală
 Etiologie:
 Primitivă -„a frigore” (pe fondul unui
surmenaj, efort, suprasolicitare vocală,
umezeală, frig, etc.) - edemul laringian se
instalează de la debut şi rămâne izolat,
 Secundara - context infecţios general,
 Alte cauze: alergică, traumatică, infecţii
regionale (rino-sinuzite, rino-faringite,
abcese dentare, etc.);
 Edemul apare relativ brusc şi se
extinde rapid;
 Simptomatologia
 dispneea inspiratorie însoţită de tiraj şi cornaj,
 tuse iritativă;
 durere laringiană cu otalgie reflexă;
 disfagie;
 anxietate, agitaţie, sete de aer;
 disfonie;
 uneori febră,ce nu depăşeşte 38,50C.
 Laringoscopia
 Edemul - roşu – dacă are o cauză
infecţioasă
- alb – translucid – dacă este de
natură alergică.
 Tratament
 Observatie permanenta
 Corticoterapie
 Antibioticoterapie
 Antihistaminice
 Aerosoli
 Repaus vocal
 In caz de progresie a insuficientei respiratorii 
traheotomie
Laringitele copilului
 Laringitele simple (benigne) – fara dispnee

– Clinic: raguseala, tuse iritativa
– Congestie difuza supraglotica si a cv
– Stare generala relativ buna
 Laringitele dispneizante
– Laringita striduloasa (falsul crup)
 Inflamatie a hipofaringelui
 Spasm laringian
 Crize nocturne de sufocare cu respiratie sacadata, zgomotoasa
 Tuse latratoare, tiraj suprasternal
 Criza poate ceda spontan, in 1/2h, dar se poate repeta
– Laringita supraglotica (virala)
 localizare epiglotica
 Dispnee, tiraj, cornaj, voce infundata
 Epiglota ingrosata, edem alb, moale pe fata

laringiana si marginea libera
– Laringita subglotica
 Edem subglotic, stare generala alterata
 Edem inflamator rosu, sub corzile vocale
 Complicatii bronho-pulmonare
Tratamentul laringitelor dispneizante ale
copilului
 Observarea copilului
 Uneori necesita intubatie sau traheotomie
 Oxigenoterapie
 Aerosoli cu vasoconstrictoare
 Mucolitice
 Corticoterapie
 Antibiotice
 Tonice cardiace
 Epiglotita acuta
– Infectie bacteriana
– Clinic: dispnee, disfagie, durere cervicala,

odinofagie, voce infundata
– Tumefactia epiglotei cu aspect de rulou

rosu aprins cu zone galbui (colectii in curs
de abcedare)
– Tratament: antibiotice, corticoterapie,

reechilibrare, la nevoie traheostomie,
drenajul colectiei
 Pericondrita laringiana
– Infectarea cu tendinta la abcedare a pericondrului laringian
– Apare dupa traumatisme laringiene sau la persoane imunodeprimate
– Clinic:
– dispnee,
– dureri locale la palpare,
– febra,
– disparitia cracmentului laringian,
– curbatura.
– Uneori, progresia infectiei poate duce la distructii cartilaginoase
– Tratament complex, medico-chirurgical

INSUFICIENTA RESPIRATORIE ACUTA
 URGENTA MAJORA IN ORL fiind determinata de obstructia laringelui cu
fenomene de sufocare. !!!
 Cauze 1. infectioase – laringite acute edematoase, pericondrite

2. mecanice – corpii straini laringieni
3. traumatice - traumatisme laringiene cu fracturi sau luxatii, edeme
4. alergice – edemul Quincke
5. tumorale - tumori laringiene de obicei maligne
 Clinic – dispnee inspiratorie (imposibilitatea de a respira) + cornaj + tiraj

intercostal in inspir + cianoza
- senzatie de moarte iminenta
- traspiratii reci
- agitatie
- turgescenta venelor jugulare
DIAGNOSTIC TOPOGRAFIC
 Obstrucţia supralaringiană:  Obstrucţia bronsică
 nu exista raguşeală si cornaj.  tuse spasmotică, dureroasă, chintoasă
 wheezing expirator sau in ambii timpi
 Obstrucţia laringiană:
 disfonie cu voce stinsă sau afonie  Afecţiunile bronhopulmonare
 Cornaj  dispnee inspiratorie cu polipnee
 dispnee inspiratorie cu bradipnee  tuse cu expectoraţie
 Tiraj
 ortopnee cu cap in hiperextensie
 Obstrucţia traheală:
 tuse lătrătoare
 cornaj la sfarşitul inspirului si expirului
 dispnee inspiratoorie si expiratorii
 ortopnee cu capul puţin flectat
 Polipnee
 puls paradoxal Kussmaul
Tratamentul
 Tratamentul trebuie să se efectueze în urgenţa şi trebuie modulat in
functie de cauza care a produs fenomenul obstructiv.
 Dacă inflamaţia-edemul laringian este cauza dispneei

 Traheotomia albă – injectarea de substanţe antiinflamatorii steroidiene in doze
mari
 Antialergice,
 Daca edemul nu cedează – traheotomie chirurgicală
 In caz de corp strain hipofaringo-laringian

 Extractia corpului strain
 +/- traheotomia
 In caz de tumori hipofaringo-laringiene

 Traheotomia chirurgicala
Coniotomia
 Definitie: deschiderea cailor respiratorii superioare in regiunea
intertirocricoidiana.
 Se practica in cazuri extreme dar, dupa asigurarea respiratiei pacientului,este

obligatorie efectuarea traheotomiei clasice (se previne instalarea stenozei
subglotice postoperatorii).
 Tehnica: incizia mediana a tegumentului cuprins intre marginea inferioara a

cartilajului traheal si marginea superioara a cartilajului cricoidian, evidentierea
membranei cricotiroidiene si sectionarea acesteia sau strabaterea ei cu ajutorul
unui trocar, pana in regiunea subglotica, asigurandu-se in felul acesta respiratia
pacientului.
 Aceasta cale este preferata in cazurile acute, deoarece membrana cricotiroidiana

este putin vascularizata, iar in regiunea anatomica respectiva nu se intalnesc
vase sanguine mari sau glanda tiroida.
Traheostomia
 Asigură respiraţia pacientului printr-un orificiu creat la nivelul

traheei, realizandu-se astfel scurcircuitarea laringelui obstruat prin
deschiderea traheei la piele.
 În funcţie de orificiul de deschidere al traheei în raport cu istmul

glandei tiroide traheotomia poate fi
 transistmică (cel mai frecvent),
 supraistmică şi
 subistmică.
Traheostomia
Traheotomie
Insuficienta respiratorie acuta prin aspirarea
de corpi straini
 Manevra Heimlich:
 Tehnica:Apropiati-va de victima din spate, cuprindeti-o pe sub
brate, îndepartati picioarele, aseaza-ti o mâna la mijlocul distantei
dintre ombilic si apendicele xifoid, cu cealalta mâna prindeti mâna
înclestata si faceti miscari bruste înauntru si în sus.
 Aceste miscari vor comprima diafragmul care la rândul lui va

comprima plamânii si presiunea creata în bronhii va arunca corpul
strain în cavitatea bucala.
 Faceti aceste miscari pâna eliberati caile aeriene.
 Indepărtarea corpilor străini prin metode endoscopice

cu tub rigid sau flexibil
 In caz de esec - traheotomie
Manevra Heimlich
TRAUMATISMELE LARINGELUI
 Prin pozitia lui mediocervicala anterioara, laringele este foarte des expus
traumatismelor.
 Trei tipuri – traumatisme inchise traumatisme externe

- traumatisme deschise
- traumatismele interne
 Etilogic – contuzii, plagi penetrante (deschise sau inchise)
 Cauze – lovituri sau agresiunile mediocervicale, izbituri, strangulare – inchise

- accidentele de circulatie (cele mai frecvente)
- sporturile agresive (boxul, hochei)
Clinic – 5 grade
I – contuzie externa cu hematom endolaringian

II – edem, hematom, leziuni de suprafata ale mucoase cu/fara fracturi izolate
nedislocate
III – fractura cu dislocare, edem masiv, fragmente cominutive endolaringiene,
imobilizare corzi vocale
IV – fractura extinsa, cominutiva laringe
V – rezectie totala laringo-traheala
Traumatismul laringian de gradul IV
URGENTA , chiar vitala, care necesita diagnostic si tratament rapid
- fractura deschisa, cominutiva a laringelui
- triada – leziuni cervicale + emfizem cervical circular + asfixie
- respiratie dificila, greoaie asfixie (hematom, edem sau obstructie mecanica)
- in formele usoare sau medii – durere, disfagie, disfonie pana la afonie, tuse, hemoptizie
- simtomele respiratorii usoare se pot accentua in 24-48 ore !!!
Ruptura laringo-traheala
- traumatism laringian grav de gradul V – rezectie totala laringo-traheala – deseori
traheea ramane atarnata de laringe numai prin peretele ei mebranos posterior
URGENTA MAXIMA
- emfizem cervical circular cu extindere la nivelul fetei si a toracelui
- interzisa intubarea – poate rupe perete membranos
- traheotomie de urgenta
Urgente otologice
Otita Externa - Caracteristici
 Microorganisme predispozante:
 S Aureus
 Ps Aeruginosa
 Proteus
 Factori predispozanti:
 Apa
 Betisoare auriculare
 Eczema
 Simptomatologie:
 durere medie sau severa
 durerea este accentuata de : presiune de
tragus si mobilizarea pavilionului
 otoree in cantitate mica
 EXAMENUL CLINIC:
- otoscopie: conduct auditiv eritematos, edematiat, cu lumen mult
redus
- poate apare: adenopatie regionala si edem preauricular
 TRATAMENT:
- toaleta locala
- antiinflamator local
- antiseptic local
- antibiotic pe cale generala si locala
Otita Externa - Variante
Fungica Otitta externa maligna

- diabetici
-Paralizie nv. 7
Otita externa micotica
 Etiologie:
 infectie fungica a tegumentului CAE
 ciupercile cel mai des intalnite:
Candida albicans si Aspergilus
 Conditii de aparitie:
 infectii bacteriene cronice
 corpi straini
 tumori
 imunodepresie
 folosirea indelungata a picaturilor cu
antibiotice sau corticoizi
 umezeala
 igiena deficitara
 - prurit
 - otodinie
 - +/- hipoacuzie usoara
 Examen clinic:
 - otoscopia: prezenta miceliilor,
tegumentele CAE pot fi inflamate
 Tratament:
 - toaleta locala
 - agenti topici locali
Otita externa maligna sau necrozanta
 Infectie grava a CAE

 afectarea conductului cartilaginos
 extensie in profunzime, la baza craniului
 osteomielita consecutiva a osului temporal
 Etiologie:
 suprainfectarea cu anaerobi a unei otite externe

banale la pacienti cu:
 diabet, radioterapie si imunodepresie
 Pseudomonas aeruginosa
 debut insidios: ca o celulita a CAE
 in timp apar
 otalgie intensa si cefalee temporo-occipitala
 otoree purulenta
 necroze tisulare- prin vasculita necrozanta determinata de
endotoxinele si exotoxinele Piocianicului
 afecteaza progresiv CAE, parotida, articulatia temporo-
mandibulara si baza craniului
 Tratament:
 profilaxie: se evita patrunderea apei in urechi, gratajul
CAE; echilibrarea DZ, imunodeficientei
 tratament curativ: - toaleta zilnica a CAE, eliminare

burbion prin aspiratie; mesa cu rivanol, betadina,
solutie antibiotic
- antibiotice, antialgice si AINS pe
cale generala
Furunculul de CAE
 Definitie: piodermita stafilococica pe un folicul pilos
 ETIOLOGIE: Stafilococ-ul
 SIMPTOME:
- otalgie intensa
- +/- febra
- +/-hipoacuzie
 SEMNE:
- tumefactia difuza a tegumentului CAE, dureroasa spontan si la
palpare; ulterior se formeaza burbionul ce se poate elimina
spontan
- hipoacuzie de transmisie
- adenopatie satelita
 TRATAMENT:
- profilactic – controlul DZ sau al afectiunii de baza
- tratament local: toaleta zilnica a CAE cu debridarea tesuturilor

infectate si extirparea zonelor necrozate; antibiotic
incizie/drenaj in caz de colectare
- tratament general: antibioterapie, antialgice, AINS, oxigen

hiperbar; tratamentul complicatiilor (septicemie, meningita, abces
cerebral, etc.)
Otoragia
 Definitie: hemoragiile auriculare produse la diferite segmente ale
urechii si exteriorizate prin conductul auditiv extern.
 Cauze:
- manevre intempestive de grataj
- perforatie sau ruptura traumatica a timpanului
- traumatism cranio-cerebral
- hemoragiile auriculare din procesele infectioase
- prin lezarea golfului jugularei, sinusului lateral,
arterei carotide interne
 TRATAMENT:
- toaleta CAE
- pansament auricular steril
- in cazul hemoragiilor grave- tratament general : transfuzii de sange izo- grup,
perfuzii cu substante hemostatice
Otitele acute medii
Etiologie
- Streptococcus pneumoniae……...…25-50%
- Haemophilus influenzae…………...15-30%
- Moraxella catarhalis…………………3-20%
- Streptococcus pyogenes (gr. A)………...2%
- Staphylococcus aureus…………………1%
- Virusuri…………………………....45-70%
- Fara microorganism identificabil…..16-
28,5%*
*David Faibanks - American Academy of Pediatrics. Diagnosis and Management of Acute Otitis
Media. Pediatrics 2004; 113:1451.
Otita acuta medie
Simptomatologie
 Otalgie
 Hipoacuzie/senzatie de ureche
infundata
 Otoree (in caz de perforatie

timpanala)
 Febra
 Cefalee
Otita acuta medie
Complicatii
 Perforatie timpanala
 Leziuni lant osicular
 Otomastoidita acuta
 Otoragie
 Paralizie nv.VII
Otita acuta medie
Principii terapeutice
 Refacerea drenajului fiziologic 

permeabilizarea tubara
 AINS/AIS
 Decongestionante nazale
 Antialergice
 Eradicarea si prevenirea
complicatiilor infectioase
 antibioterapie
Otitele Acute Medii
 50% din otitele medii se remit spontan – orice

medicament folosit va fi eficient!!!*
 In caz de simptomatologie usoara sau moderata de

recomanda tratament suportiv si reevaluare la 2-3 zile**
Antibioterapia
- ameliorarea durerii
- prevenirea scaderii auzului
- prevenirea aparitiei otomastoiditei (aprox. 1 din 400 de copii) **
*Benninger: Otolaryng., Head, Neck Surg. 2000; 112:1-7. Also Dowell: Ped. InfectiousDis. 1999; 18:1-9.
**American Academy of Pediatrics. Diagnosis and Management of Acute Otitis Media.Pediatrics 2004;
113:1451.
Recomandarile American Academy of Otolaryngology – Head and neck Surgery
pentru tratamentul otitelor medii acute*:
Amoxicilina in doze mari Macrolide (Azitromicina)

sau Cefpodoxima, Ceftibuten,
amoxicilina/clavulanat Ceftriaxona
Levo- sau Moxifloxacina (adulti)
Chinolonele nu sunt disponibile in preparatele pediatrice
La copii sub 2 ani si pentru pacientii cu otite medii frecvente se

folosesc direct amoxicilina/clavulanat sau ceftriaxona intramuscular
Tulpinile de pneumococ cu susceptibiliate scazuta la penicilina sunt

sensibile la doze mari (duble) de amoxicilina la care poate fi adaugat
clavulanatul
Raspunsul clinic in tratamentul otitei medii supurate la copii
100%
Raspuns clinic la tratament (%)
99%
98%
97% 100%
96%
95%
95.40%
94%
1
93%
Azitromicina 10mg/Kgc in priza Claritromicina 15mg/Kgc/zi 10
Amoxicilina+clavulanat 40zilemg/kgc
unica timp de 3 zile in 3 prize zilnice timp de 10 zile
1 n=97 (6 luni - 12 ani)

(Adaptat dupa: Arguedas A et al Comparative trial of 3 days of azithromycin versus 10 days of
clarithromycin in the treatment of children with acute otitis media with effusion J
Chemother. 1997 Feb;9(1):44-50)
Infectiile care nu cedeaza la tratamentele mentionate sunt probabil
datorate tulpinilor de pneumococ pluri-rezisente la antibiotice
Pentru acestia American Academy of Otolaryngology – Head and neck

Surgery recomanda*:
Ceftriaxona IM sau IV
Levo- sau Moxifloxacina oral
Vancomicina IV cu sau fara
Rifampicina
Durata tratamentului
- copii sub 3 ani – minim 10 zile pentru a preveni recurentele
- copii mai mari care raspund bine la tratament – minim 5zile
- pacienti fara raspuns la amoxicilina in 48-72h – trecerea la alt antibiotic cel
putin 10 zile sau Ceftriaxon IM 50mg/kgc o doza pe zi, 3 doze.
 A NU se prelungi inutil tratamentul
medicamentos
 In STADIUL PREPERFORATIV -
TIMPANOTOMIE
Otita medie seroasa
 Se datoreaza unei disfunctii tubare,
 De obicei consecutiva unei IACRS, sau
 Tumori rinofaringiene
 Supuratii rinosinusale
 Clinic:
 Senzatie de “ureche infundata”
 Hipoacuzie
 Paraclinic:
 Audiograma – hipoacuzie transmisie
 Impedancemetrie – curba tip B
 Ex.otomicroscopic – timpan prin a carui transparenta se
vizualizeaza nivel lichidian si bule de aer
Otita medie seroasa
 Tratament
 Permeabilizarea trompei lui Eustachio
 Antiinflamatoare topice si sistemice
 Decongestionate nazale
 Insuflatii tubare
 Tratamentul care indeparteaza cauza

(adenoidectomie, septoplastie,
polipectomie nazala, etc.)
In caz de esec  timpanotomie +/-
plasare aerator transtimpanic
15 - Timpanotomie xvid.avi
Otita buloasa
 Boala virala ce se manifesta prin aparitia unor

leziuni veziculoase la nivelul mb.timpanice
 Se manifesta prin otodinie intensa,

hipoacuzie de transmisie, eventual ascensiuni
febrile
 Simptomatologia incepe sa se remita dupa

spargerea leziunilor veziculare.
 Tratament – simptomatic + toaleta locala +

AINS sistemic
Otomastiodita acuta
- Definitie:
- Osteita celulelor
otomastoidiene, insotita de
exudat purulent la nivelul
mastoidei
- Complicatie a unui proces

acut inflamator al urechii
medii (otita medie acuta sau
otita medie cronica acutizata)
prin extensie la sistemul
celulelor otomastoidiene.
Diagnostic
 Clinic:
Tesuturi retroauriculare - indemne
- impastate
- modificari de culoare
!!! Tumefactie dureroasa cu impingerea inainte si in afara a

pavilionului – semn de constituire a abcesului mastoidian
subperiostal
Examenul otomicroscopic
- secretii purulente, vascoase, abundente, galben-
verzui sau brune (hematice) care se refac dupa aspiratie
Timpanul – rosu, turgescent

- ingrosat
- infiltrat, mai ales superior, fara repere
- tegument peritimpanal impastat postero-
superior
- +/- perforatie cu sediu si marime variabila,
margini granuloase prin care se exteriorizeaza puroi sincron
cu pulsul
!!! Prezenta unor formatiuni granuloase cu aspect polipos in

profunzimea CAE semn al unei osteite de vecinatate
(Moulonguet)
EXAMENUL COMPUTER TOMOGRAFIC
Important pentru diagnosticul precoce al complicatiilor
- opacifiere in celulele
mastoidiene de partea dreapta fara
existenta distructiei septurilor osoase
Otomastoidita acuta – complicatie invaziva a otitei medii
acute
Microbiologie : S. pneumoniae, S. Pyogenes (grup A), S. Aureus predomina

dar se pot intalni si Haemophlus, Proteus, Pseudomonas, Bacteroides.*
Recomandari**:
Vancomicina IV plus Levofloxacin, Moxifloxacin IV

Clindamicina IV plus Rifampicina
Ceftriaxona IV cu sau fara
Ceftriaxona IV
Rifampicina
Ampicilina/sulbactam IV plus Rifampicina
Tulpinile de pneumococi multirezistente trebuie avute in vedere

datorita potentialului de extensie intracraniana a procesului supurativ
*Johnson and Yu (ed.): Infectious Diseases and Antimicrobial Therapy of the Ears, Nose, and Throat. Philadelphia,W.B.
Saunders Co., 1997
**Pocket Guide to Antimicrobial Therapy in Otolaryngology – Head and Neck Surgery 13th Edition
TRATAMENT
In caz de esec al trat.medicamentos sau aparitia complicatiilor =>
Este chirurgical: antrocelulotomia (antromastoidectomia)
!!! Indicatie chirurgicala de urgenta pt toate formele clinice cu neta simptomatologie

de otomastoidita acuta cu stare generala alterata si otoree abundenta, formele
exteriorizate, in iminenta de aparitie a complicatiilor.
Formele eminamente initiale se pot vindeca medicamentos, insa de cele mai multe
ori pacientii au depasit deja acest stadiu
Operatia poate fi largita pana la evidare petro-mastoidiana in caz de leziuni osteitice

intinse sau in prezenta colesteatomului.
SINDROMUL
VERTIGINOS
Atitudinea terapeutica in urgenta
Simptome
 Vertij (iluzia unei miscari rotatorii) – in criza
bolnavul ramane imobil
 Ameteala
 Acufene
 Auz fluctuant
 Hipoacuzie pe frecventele grave
 Greata, varsaturi, transpiratii
(lipsesc in vertijele centrale)
 Anxietate
SIMPTOMATOLOGIE
termen simptom cauza
VERTIJ Iluzia unei miscari rotatorii, Afectare vestibulara

(Vertigo) accentuata in intuneric periferica, rar de cauza
centrala
AMETEALA Senzatia de lesin Cardiovascular
(Lightheadedness) (hipotensiune posturala,
antihipertensive)
INSTABILITATE Dificultate la mers, tendinta Imbatranirea organismului
(Unsteadiness) de a cadea intr-o parte cu necoordonare generala,
rar cauza neurologica
Pierderea constientei, De obicei fara istoric Neurologic (epilepsie),
LESIN (Lipotimie) aritmii cardiace
(Loss of consciousness,
blackouts)
Anamneza
 Primul atac – debut (Traumatism? - comotie labirintica, hematom extradural) si durata
(orienteaza spre determianrea etiologiei)
 Infectie virala?
 Interventie chirurgicala? - ureche, neurochirurgie
 Modificarea auzului, aparitia tinitusului?
 Relatia cu miscarea capului, postura, intoarcerea in pat (dr-stg)
 Afectiuni cardiovasculare asociate?
 Medicatie: antiHT, aminoglicozide, anticonvulsivante?
 Consum de alcool? Anxietate?

Diagnosticul diferential al vertijului in
functie de durata
DURATA FARA pierderea auzului CU pierderea auzului

Secunde VPPB*
Minute Insuficienta vertebro-
bazilara
Ore Hidrops endolimfatic
(B.Meniere)
Zile Neuronita vestibulara Labirintita
Saptamani Patologie intracraniana Neurinom de acustic
Scleroza multipla
*VPPB = Vertij paroxistic pozitional benign

Diagnosticul diferential:
vertij periferic vs. vertij central
PERIFERIC CENTRAL
Instabilitate Usoara - Moderata Severa
Greata, varsaturi Severe Usoare
Simptome auditive Frecvente Rare
Simpome neurologice Rare Frecvente
Compensare Rapida Inceata
Examen clinic (1)
 Otoscopie (pentru a exclude patologia urehii medii)
 Examen vestibular
- Nistagmus (directie, forma, suprimarea prin fixatie)
- Proba Romberg,
- Romberg sensibilizat (mers pe loc)
- Proba indexului
Examen clinic (2)
 Examenul nervilor cranieni

 Examen neurologic
 Examen clinic general: masurarea TA (inclusiv ortostatism) si
auscultatie cord.
 Depasita starea critica se vor efectua:

- Glicemia (bilant biologic)
- Audiometria
- Impedancemetria
- ± CT / RMN
Atitudinea de prima intentie in criza
- urgenta medicala -
Repaus absolut la pat in camera semiobscura, linistita, cu capul
intors pe partea spre care bate nistagmusul.
 Medicatie:
- Atropina 1 mg lent i.v.
- Vasodilatatoare, diuretice, neuroleptice
(Clorpromazina/Clordelazin 25-50 mg i.m.)
- Antivertigionase: Cerebrolizin 1f a 10mg/zi
- Antiemetice: Sulfat de Mg 1-3f/zi sc/im/iv sau Emetiral 1tbx3/zi (ori
2supozitoare/zi) sau Metoclopramid 1-3f/zi im sau Torecan 1tb a
6,5mg x3/zi (ori 1-2fi/zi) …
- Sedative (Fenobarbital), Tranchilizante (Diazepam)
- Reechilibrare hidro-electrolitica
- Vitaminoterapie (A,B,C,E) pt efectul neurotonic, vasotonic
BOALA MENIERE (1)
 Evolutie progresiva
 Triada: vertigo (greata) + diminuarea auzului (fluctuanta) +

tinitus
 Durata cateva ore – 24 ore
 Auzul revine la normal la finalul fiecarei crize (in stadiile

incipiente)
Boala Meniere (2)
 Stadiul timpuriu
- crize de vertij, adesea precedate de aura- plenitudine
in urechea ipsilaterala
- pierderea auzului
- tinitus
 Tratament in criza descris anterior

! Vasodilatatoare si diuretice
VPPB
 Vertij episodic, descris la miscarea

capului, la intoarcerea de pe o parte
pe alta (in pat)
 Poate urma unei IACRS sau unui traumatism cranian
 Dureaza cateva secunde
 Se remite spontan
 Cedeaza la manevre de repozitonare
 Sedarea vestibulara nu are avantaje
 Se poate administra medicatie vagolitica (Atropina)

Labirintita
 Infectie localizata in labirintul vestibular
 Instalare rapida a vertijului cu nistagmus, cu/fara pierdere de auz
 Stare de rau general ce tine cca 24 ore, ulterior apare

compensarea centrala
 Vertij cu durata mai mare de 36 ore sugereaza implicare centrala
 Tratament medical: AB, Sedative, Vagolitice, Antiemetice, AIS.
 Tratament chirurgical: evidare timpano-mastoidiana, la nevoie

labirintectomie.
CAUZE NON-OTOLOGICE
ale instabilitatii
 Spondiloza cervicala (insuficienta vertebro-bazilara)

 Traumatisme craniene (cu fr. os temporal)
 Accidente ischemice tranzitorii
 Migrena
 Epilepsia
 Hiperventilatia
 Medicatie (aHT, sedative vestibulare), Alcool
 Imbatranirea (vedere deficitara, ischemie cerebrala)
 Cauze vasculare (hipotensiunea posturala, aritmii)
Intrebari
1. Enumerati 5 manevre locale de oprire a epistaxisului
2. Precizati care este durata recomandata a tratamentului

antibiotic in rinosinuzitele acute
3. Precizati 5 semne clinice ale insuficientei respiratorii

acute obstructive laringiene
Intrebari
4. Va rugam sa precizati minim 3 clase de
medicamente utile in tratamentul vertijului
paroxistic pozitional benign (VPPB)
5. Precizati 3 cauze posibile ale cefaleei de

tensiune

Urgentele Orl

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Urgentele Orl

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

URGENTELE DIN SFERA ORL

in practica Medicului de Familie

Clinica ORL, Spitalul “Sfanta Maria’’, Bucuresti

= hemoragiile nazale  Cea mai frecventa urgenta din sfera ORL

 In functie de sediul sangerarii

 15% din totalitatea motivelor de consultatie ORL

 Asezarea in pozitie semisezanda si suflarea nasului

 Aprecierea gravitatii – paloarea, transpiratia, tahicardia, polipneea sau

 Cercetarea unei insuficiente respiratorii secundare aspirarii de sange

1. prin compresiune digitala 1. infiltratii

1. Hemostaza prin compresiune -

 Se metine 48 h (perioada in care se identifica si se corecteaza

 Compresiune prin burete hemostatic

a) Tachocomb, gelaspon (rezorbabil)

 Se mentine aprox 48-72 h

 Compresiunea prin balonas

Sonda cu balonaş se introduce pe

 când mijloacele enumerate nu au reusit oprirea hemoragiei dupa 72 de ore;

 Ligatura arterei maxilare

 Ligatura a. carotide externe

Exista si posibilitatea infectiilor plurimicrobiene

Lanza, Kennedy-1996- AAO-HNS

 Este un diagnostic clinic

Diminuarea duratei bolii

 Decongestionante nazale topice si sistemice

 Solutii saline intra nazale

Capabil sa actioneze asupra

Activ impotriva agentilor

Amoxicilin/ Ac. Clav.

S. S. Pneumoniae Gram neg.

Timpul de la recoltare la examinare si insamantare sa fie sub 4 ore

Recoltarile din fosa nazala si narine NU au valoare bacteriologica

 Durata 10-14 zile

 Primele ameliorari la 72 de ore

 Altfel se schimba Antibioticul

 Vaccinarea antipneumococica si antigripala scad incidenta

Indicatii – atunci cand:

rinosinuzitei care pot fi amenintatoare

 Imunosupresati ( pacientii cu transplant de maduva, ficat, etc, infectii

 Suferinte vechi, tranante, neglijate

 Factori anatomici si de vecinatate

 Simptome dominante – durere orbitara unilaterala, tumefactia ochiului respectiv,

 Infectiile sunt frecvent polimicrobiene cu predominenta – stafilococ, streptococ si

 Diagnosticul si tratamentul precoce sunt esentiale !!!

 Infectie limitata la tesutul cutanat si subcutanat

 Fara limitarea miscarilor globului ocular

 Fara tulburari ale acuitatii vizuale

 Definitie = colectie purulenta circumscrisa intre

 Determina deplasarea lateroinferioara a globului ocular

 Definitie = colectie purulenta la nivelul

 Uneori dificil de diferentiat de celulita

 Edem frontal voluminos + semne de HTIc – TSLS

 F.O. – dilatarea venelor retiniene, edem papilar minor

 Urmarirea – starea clinica + punctia lombara si examenul LCR

 Tratament: - antibiotice parenteral, punctii lombare evacuatorii, cura chirurgicala a

 Urmarirea evolutiei prin punctiile lombare si starea clinica

 Persistenta si agravarea rinosinuzitei

 Diagnosticul pozitiv – clinic + examen CT

 Tratament - drenajul neurochirurgical al abcesului, cura chirurgicala a

 F.O.- edem papilar important, contraindica punctia lombara

 Diagnostic pozitiv – clinic + examen CT

 Tratament – MAXIMA URGENTA

 Apare ca o complicatie a rinosinuzitei frontale