• In sensul general, etica este disciplina filosofică ce își propune să prezinte o justificare sau o evaluare morală al diferitelor reguli, motivații, intenții, credințe sau activități.
• Scopul principal al eticii este acela de a ridica
nivelul moralitatii și, prin urmare, aspirația de a elimina o varietate de comportamente negative. Principiile etice in educatie fizica si sport • Interzicerea actiunilor non-etice ca obligatii impuse intre coechipieri: santaj, urmarirea unui scop pur financiar, stabilirea unor relatii afective intre anumiti membrii ai echipei. • Respectul reciproc: situarea unei persone din echipa intr-o pozitie de superioritate sau inferioritate fata de alt coechipier denatureaza relatia si afecteaza principiul respectului reciproc. • Principiul non-agresivitatii: fiecare membru al echipei sau fiecare copil in timpul practicarii educatiei fizice trebuie sa se afle in starea psihica de echilibru si satisfactie personala pentru a evita orice manifectare agresiva prin limbaj verbal, mimica sau gestica.
• Pricipiul influentei benefice si nu a manipularii:
Consilierea este un proces de influenţă, de orientare, de modelare a sportivului, dar cu acordul acestuia. Manipularea, care presupune reducerea gradului de conştientizare şi de acord intern al subiectului (R.Mucchielli, 2002), nu este benefică pentru dezvoltarea potenţialului psihologic sau educaţional al acestuia. • Principiul confidentialitatii: Confidenţialitatea este o condiţie a tuturor formelor de intervenţie socio-psiho-educaţională deoarece informatiile personale care privesc viata si interesele sportivilor trebuie protejate.
• Principiul neculpabilitatii: Consilierea nu este
un proces de judecată care se încheie cu pronunţarea unui verdict ca ,,vinovat” sau ,,nevinovat”, ci un proces de calificare, deorientare, învăţare care se finalizează cu creşterea potenţialului de sănătate şi responsabilitatea subiectului. Există principii etice universale care se aplică sportului sau etica sportului este în întregime relativistă?
• David Papineau: “Sporturile au coduri diferite de joc
correct. In rugby sau hochei pe gheata sunt tolerate sau chiar incurajate loviturile usoare in urma acestor actiuni jucatorii fiind sanctionati doar cu cateva minute pe banca. In fotbal sau tenis, aceeasi lovitura ar putea conduce la o interdictie de a juca in mai multe meciuri, In mod similar cricketerii care pretind capturi pe care nu le-au facut sunt susceptibili de a fi amendati.”
• Ar fi o greșeală, totuși, să deducem din aceste contraste
că sporturile diferite susțin diferite valori etice. În Japonia, modul politicos de a saluta pe cineva este prin plecare, pe cand în Occident ne scuturam mâinile. Aceasta nu înseamnă că cele două societăți au standarde morale diferite, doar că le exprimă diferit. Contribuţia educaţiei fizice şi sportului la îndeplinirea obiectivelor educaţiei generale
• Realizarea obiectivelor educaţiei fizice contribuie în
mod pozitiv la dezvoltarea dimensiunii motrice, intelectuale, afective şi volitive a personalităţii umane. Printr-o tehnologie didactică corect aplicată, educaţia fizică sprijină realizarea obiectivelor generale ale educaţiei prin: • - dezvoltarea şi perfecţionarea motricităţii, în scopul însuşirii deprinderilor motrice şi a perfecţionării priceperilor motrice; • - perfectionarea activităţii sistemelor organismului; • - formarea şi stimularea activităţii intelectuale (gândire, imaginaţie, judecată, atenţie, memorie, spirit de observaţie) a proceselor afective (emoţii, sentimente, interese, motivaţii, simpatii, bucurie,respect, sentimentul de dreptate, dezamăgire/ mânie, simţul responsabilităţii etc.) şi a capacităţii de socializare; • - formarea şi dezvoltarea calităţilor morale şi de voinţă ale personalitătii (hotărâre, dârzenie, disciplină, cinste, sinceritate, perseverenţă, consecvenţă, demnitate, modestie, curaj, stăpânire de sine, iniţiativă etc); • - dezvoltarea percepţiilor şi reprezentărilor asupra mişcării, asupra deplasării în spaţiu; - formarea unor deprinderi şi calităţi necesare în activitatea socială (punctualitate, disciplină, tenacitate, coordonare, rezistenţă, forţă, viteză de reacţie şi execuţie, reflexe de autoapărare şi autoasigurare, orientare în spaţiu); Functia educativa a educatiei fizice si sportului • Functia educativa este o funcţie asociată a educaţiei fizice si este considerată că fiind mai complexă prin prisma influenţelor asupra dezvoltării personalităţii umane in integritatea sa. • Practicarea unei activități fizice și a sportului într-un cadru educațional are efecte pozitive asupra succesului școlar, conferă un sentiment de apartenență și de mândrie față de școală, motivația de a rămâne la școală, prevenind astfel abandonul școlar timpuriu. • Studiile recente au arătat că studenții care fac activități fizice au o productivitate mai bună la școală decât cei care nu o fac. Efectele pozitive se resimt în special la citire, matematică, atenție și pregătire școlară. Aceste avantaje rezultă din combinarea mai multor factori. Activitatea fizică stimulează producerea de substanțe care protejează neuronii, care pot îmbunătăți memoria, concentrarea și atenția. De asemenea, observăm o crestere a încrederii, a stimei de sine și a percepției de sine. Integrarea tinerilor cu carențe de dezvoltare sau de învățare se face mai ușor, scazând de asemenea comportamentul rău la școală. • Pe plan moral se poate realiza, de asemenea, o acţionare eficienta prin toate activităţiile de educaţie fizică. Accentul trebuie pus pe formarea unor deprinderi şi obiceiuri de comportament corect in intreceri şi competitii, in spiritul respectarii adversarilor şi partenerilor de intrecere, al acceptarii deciziilor arbitrilor, a disciplinei in munca. • Pe plan estetic, prin exerciţiile tehnice şi tactice, şituate uneori la nivelul de maiestrie, se contribuie cu eficienta la educarea gustului pentru frumos. Practicarea exerciţiilor fizice pe fond muzical, atat in lecţiile de educaţie fizică cat şi in alte forme de organizare, sporeste evident influenţele educaţiei fizice asupra unor calităţi şi trăsături de ordin estetic (ritm, armonie, graţie, etc.). • Pe plan tehnico'profesional, contribuţia educaţiei fizice este de asemenea evidenta. In primul rand este expresiv aportul la creşterea indicilor unor calităţi motrice necesare exerciţiului cu eficienţă a profesiilor social'economice. De asemenea, acelaşi aport este vizibil şi in sensul asigurării unor indici superiori de dezvoltare morfo'funcţională şi de capacitate cu temeinice deprinderi motrice de baza şi utilitar'aplicative implicate in desfăşurarea eficienta a majoritatii profesiilor. Conceptul de sportivitate (Fair-play) • Atributul "sportivitate" reprezinta o atitudine etica ce caracterizeaza deja, prin consens, viata si activitatea oamenilor de pretutindeni intr-un context social ce excede arenei sportive.Sportivitatea presupune o atitudine demna in infrangere si lipsita de ostentatie in victorie,respect fata de sine in aprecierea corecta a propriei valori, respectul fata de reguli, arbitrii siparteneri de intrecere. • Forme majore de incalcare a fair-play-ului sunt dopajul si violenta. • Dopajul presupune folosirea unor substante care maresc in mod artificial capacitatea deperformanta.Dopajul presupune cel putin doua efecte nefericite, unul asupra sanatatii,celalalt asupra fair-play-ului. • In 2015, France Television a realizat un experiment spectaculos. Opt sportivi de înalt nivel au acceptat să se dopeze în cadrul unui studiu științific pentru a vedea concret care sunt efectele. Experimentul a durat 29 de zile, timp în care sportivii au primit microdoze de substanțe interzise și au apelat la transfuzii de sânge. Din punct de vedere sportiv, sportivii și-au îmbunătățit performanțele, dar efectele secundare au arătat o paletă largă de reacții adverse. În primul rând, s-a dovedit că mult lăudatul pașaport biologic nu este suficient. În al doilea rând, sportivii au remarcat o agresivitate neobișnuită, li s-a făcut rău, s-au confruntat cu probleme dermatologice și musculare. • In 2009, Alistair Overeem a fost depistat ca avand un raport de testosteron – epitestosteron de 14 la 1 (normal fiind maxim 6 la 1), fiindui interzis sa concureze timp de 9 luni.
• In Iunie 2012, USADA l-a acuzat pe Lance Armstrong, la momentul
respectiv cel mai bun ciclist din istorie, de trafic de substante interzise si de dopaj, conform unor probe de sange obtinute in 2009 si 2010 si conform marturiilor unor fosti colegi. El a fost acuzat ca folosea atat transfuzii de sange precum si eritropoetina pentru a-si imbunatati performantele. Ca urmare, lui Lance Armstrong i-au fost retrase toate titlurile castigate dupa August 1, 1998, incluzand aici 7 tururi ale Frantei. Mai mult, ca urmare a acestui scandal, Lance Armstrong a pierdut contracte de sponsorizare in valoare de zeci de milioane de euro. • Violenta in sport are cauze si manifestari diverse. Imbraca atat forma verbala cat si cea fizica.Violenta nu vizeaza numai ce se petrece intern sau/si in arena sportiva cu ocazia competitiei.Ea se manifesta si in afara cadrului competitional vizand atat activitatile de pregatire, dar si cadrul extra sportiv, ca fenomen care il precede sau il urmeaza, folosind ca pretext actiunile sportive. • Rezolvarea negativa a situatiilor si incalcarea regulamentelor prin agresivitate, de regula ca urmare a unei frustrari (invinsii sunt vizati in masura mai mare) dar si a limitelor in pregatirea tehnica. • Pretextul arbitrajului nefavorabil, cel mai frecvent, este nejustificat intrucat atat antrenorii catsi managerii sportivi stiu ca decizia nu poate fi schimbata, rezolvarea arbitrajului incorect seface in alt cadru, iar reactia lor nu face decat sa amplifice conflictul. • Sportul de inalta performanta solicita la limitele neobisnuitului posibilitatile omului. In acest context, cunoasterea particularitatilor si a modalitatilor de realizare a reglarii si autoreglarii reprezinta mai ales in prezent conditia de baza a obtinerii marilor rezultate. • In masura in care fiecare individ va extinde aria intelegerii propriului comportament va reusii sa-si asigure un control mai bun asupra reactiilor sale care, altfel, sunt negandite si automate. • Factorii care influenteaza comportamentul individual si cel de grup al sportivilor sunt de natura psihica si sociala. Dintre acestia am identificat ca fiind mai pregnanti, urmatorii: • Nevoia de identitate • Temperamentul • Nevoia de a i se recunoaste valoarea • Dorinta de a fi recompensat • Frustrarea • Neincrederea in fortele proprii • Rezultatul sportiv anterior • Relatia cu coechipierii • Relatia cu antrenorul si factorii responsabili • Calificativul pe care il primeste din partea media si a publicului • Oamenii de stiinta care sunt preocupati de scaderea si controlul agresivitatii isi pun intrebarea daca o societate isi poate diminua „fondul' de energie agresiva prin abaterea ei spre canale care nu ar fi periculoase cum ar fi concursurile sportive. Nu este un consens clar asupra subiectului. Konrad Lorenz priveste toate sporturile ca fiind forme de lupta ritualizata. • Violenta si sportul se situeaza pe pozitii antagonice. „Lupta' sportiva presupune un anumit grad de combativitate din partea celor care se intrec, caci in aceasta „lupta' fiecare parte urmareste sa castige, demonstrand ca este mai bine pregatita, sub aspectele ce caracterizeaza sportul respectiv. • Dániel Gyurta (Ungaria, înot, Diploma fair-play, 2012) La 26 aprilie 2012 vestea cutremurătoare că Alexandre Dale Oen în vârstă de 26 de ani, campion mondial norvegian a murit din cauza unui atac de cord, a dus într-o stare de șoc întreaga comunitatea de înot. La Jocurile Olimpice de la Londra Dániel Gyurta din Ungaria a câștigat medalie de aur la 200 de metri bras și a stabilit un nou record mondial. În cadrul unui interviu după competiție el a spus: "Sunt sigur că Alex ar fi câștigat evenimentul bras olimpic de 200 de metri, eu îmi voi păstra o copie, dar medalia de aur, ca semn al stimei mele pentru el si familia lui, o voi trimite-o la ei. Acesta este puțin ce pot eu face pentru a aduce un omagiu lui. " Fără respectarea valorilor etice şi morale, sportul își va pierde ideea initiala.