Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Coagularea Sangelui
Coagularea Sangelui
SÂNGELUI
Realizat de:
Șef lucrări Dr. Petrescu Elena
FAZELE HEMOSTAZEI
Fazele hemostazei:
Mecanisme:
Membrana plasmatică
• prezintă invaginări → formează un sistem canalicular deschis → creșterea
substanțială a suprafeței membranei
• alcătuită dintr-un dublu strat fosfolipidic; trombocitul activat exprimă pe suprafață
fosfolipide anionice → oferă o suprafață pentru asamblarea factorilor coagulării în
complexe → accelerarea formării trombusului de fibrină (rol procoagulant)
• conține glicoproteine care fac parte din familia integrinelor: proteine de suprafață
prezente în membrana unei varietăți de celule, implicate în adeziunea celulelor la alte
celule și la componente specifice ale matricei extracelulare
• conține receptori pentru diverși factori activatori sau anti-activatori trombocitari
2) Agregarea trombocitelor
- prin intermediul moleculelor de fibrinogen, cu care trombocitele se asociază la
nivelul GPIIb/IIIa (fibrinogenul acționează ca un adeziv între trombocite)
→ formarea trombusului plachetar: lax, dar eficient în oprirea hemoragiei dacă
leziunea vasculară este redusă
1. Trombina
- determină activarea unei fosfolipaze C (PLC) → scindează un fosfolipid
membranar (fosfatidilinozitol difosfat) în diacil glicerol (DAG) și inozitol trifosfat (IP3)
- DAG - activează protein kinaza C → fosforilează o proteină numită plekstrina →
eliberarea conținutului granulelor la exterior
- IP3 - determină eliberarea Ca2+ din depozitele intracelulare → creșterea [Ca2+]
citosolic → formarea complexului actină-miozină → modificarea formei
trombocitului, emitere de pseudopode → deplasarea trombocitelor în vederea
adeziunii și agregării (implicare și în retracția cheagului)
- Ca2+ activează fosfolipaza A2 → eliberarea acidului arahidonic din fosfolipide
membranare → metabolizare pe calea ciclo-oxigenazei → formare de
tromboxan A2, care este eliberat din trombocit și îl va activa
Aspirina: inhibă ciclo-oxigenaza → scade formarea de tromboxan A2 → efect anti-
agregant plachetar
FAZA PLACHETARĂ – Activatori trombocitari
2. Tromboxanul A2
- se cuplează cu un receptor membranar specific și activează trombocitul pe o cale
similară cu cea utilizată de trombină → determină aceleași efecte ca și trombina
(amplifică fenomenele inițiate de către trombină)
- are și efect vasoconstrictor (contribuie la faza vasculară a hemostazei)
3. Colagenul
- determină activarea fosfolipazei A2 plachetare → va determina sinteza de
tromboxan A2
4. ADP
- responsabil de recrutarea de noi trombocite la nivelul trombusului plachetar prin
promovarea agregabilității plachetare
Factorii coagulării
• Cofactorii V și VIII:
- sintetizați în formă inactivă → activați prin proteoliză sub acțiunea trombinei
- necesari pentru activarea unor zimogeni (fct. II și X) la proteaze active
MECANISMUL BIOCHIMIC AL COAGULĂRII
• Fibrinogenul
- proteină plasmatică sintetizată în ficat
- alcătuit din trei perechi de lanțuri polipeptidice: (a b g)2, legate prin punți
disulfidice; o regiune globulară centrală și două regiuni globulare periferice
- lanțurile a și b conțin, la extremitățile amino (situate central), fibrinopeptidele
A și B (aprox. 15 aminoacizi): bogate în sarcini negative (resturi de Asp și Glu)
→ respingerea moleculelor de fibrinogen între ele → asigură solubilitatea
fibrinogenului în plasmă
Formarea trombusului de fibrină
• Pentru a fi activați, factorii II, VII, IX și X sunt incluși în complexe formate din mai
multe componente:
- factorul respectiv în formă inactivă (zimogen)
- proteaza care realizează activarea prin proteoliză
- un cofactor proteic (factorul Va, VIIIa sau fct. tisular)
- ioni de Ca2+
- fosfolipide încărcate negativ (fosfatidil serină) - expuse pe suprafața membranei
de către trombocitele activate
• Factorul care urmează a fi activat trebuie să conțină la extremitatea amino mai multe
resturi (aprox. 10) de g-carboxi-glutamat (Gla)
- acestea sunt formate prin carboxilarea unor resturi de acid glutamic, sub
acțiunea unei glutamat carboxilaze dependente de vitamina K (în ficat:
modificare post-translațională a celor patru factori, înainte de eliberarea lor în
plasmă)
- resturile Gla (încărcate negativ) asociază ioni de Ca2+ → prin intermediul
acestora factorul coagulării se asociază cu fosfolipidele încărcate negativ din
membrana trombocitului
Vitamina K – cofactor al glutamat carboxilazei
Vitamina K Dicumarol
Deficitul vitaminei K
→ incapacitatea de activare a factorilor II, VII, IX, X (nu se mai pot forma resturile
Gla necesare pentru activare) → tendință la hemoragii
- vitamina K nu este indispensabilă în dietă, deoarece poate fi sintetizată de flora
bacteriană intestinală
- deficitul vitaminei K poate fi cauzat de antibioterapia prelungită pe cale orală
sau de defecte în absorbția grăsimilor (vit. K este o vitamină liposolubilă și
absorbția ei depinde de cea a grăsimilor)
Activarea protrombinei (fct. II) la trombină (fct. IIa)
• Fct. Xa scindează două legături din molecula protrombinei (realizate de Arg cu gr. CO)
→ lanțurile A și B rămân unite prin punte disulfidică în molecula trombinei
• Ambele căi duc la activarea fct. X (în urma scindării unei legături Arg-Ile) → converg
spre o cale finală comună:
- activarea protrombinei la trombină sub acțiunea fct. Xa, în prezența
cofactorului Va (în cadrul complexului protrombinazic)
- transformarea fibrinogenului în fibrină sub acțiunea trombinei → formarea
trombusului de fibrină
CALEA EXTRINSECĂ A COAGULĂRII
• Fct. VIIa activează și fct. IX (din calea intrinsecă) → fct. IXa va activa fct. X →
generare suplimentară de fct. Xa → creșterea eficienței procesului de generare a
trombinei
CALEA INTRINSECĂ A COAGULĂRII
• Complexul factorului tisular → activează fct. X în calea extrinsecă (proteaza = fct. VIIa)
• Complexul de activare a fct. X în calea intrinsecă (proteaza = fct. IXa)
• Complexul protrombinazic - de activare a fct. II (proteaza = fct. Xa)
• Actualmente, distincția dintre cele două căi de activare a coagulării nu mai este
considerată corectă, deoarece există interacțiuni între ele (ex. fct. VIIa din calea
extrinsecă activează fct. IX din calea intrinsecă)
• Colleen Smith, Allan D. Marks, Michael Lieberman. Mark’s Basic Medical Biochemistry: A Clinical
Approach. 2nd edition, 2004.
• Robert K Murray, Darryl K. Granner, Peter A. Mayes, Victor W. Rodwell. Harper’s Illustrated
Biochemistry. 27th edition, 2006.
• Jan Koolman, Klaus H. Roehm. Color Atlas of Biochemistry. 2nd edition, 2005.