Introducere

R=6353  6384 km
 
G  mg
Centrul de masa al unui sistem de
puncte materiale
Aceste greutati formeaza
un sistem de forte paralele,
deci se va reduce la o
rezultanta unica numita
greutate, iar punctul ei de
aplicatie aflat in centrul
fortelor paralele, va fi
centrul de greutate al
sistemului de puncte
 materiale.

G i  mi g
 n n n n
   
 ri G i  ri mi g  ri mi  ri mi
 i 1 i 1 i 1 i 1
rC  n  n  n 
M
 Gi  mi g  mi
i 1 i 1 i 1

Pozitia centrului de greutate nu depinde de acceleratia

gravitationala ci numai de modul de distributie al
maselor, de unde si utilizarea notiunii de centru de masa
pentru punctul C.
Coordonatele centrului de masa
n n n
 x i mi  y i mi  z i mi
i 1 i 1 i 1
xC  ; yC  ; zC 
M M M
Momente statice
Momentul static al unui sistem de puncte materiale se
defineste ca suma produselor dintre masele punctelor
materiale si distantele de la acestea pana la un plan,
axa sau pol.
 Momente statice planare
n n n
S yOz   m i x i ; S xOz   m i y i ; S xOy   m i z i
i 1 i 1 i 1
 Momente statice axiale
n n
S x   yi mi S y   xi mi
i 1 i 1

 Moment static polar  n


S O   m i ri
i 1
 Teorema momentelor statice: momentul static al
unui sistem de puncte materiale in raport cu un anumit
reper nu se modifica daca intreaga masa a sistemului
se considera concentrata in centrul sau de masa.

n n n
S yOz   m i x i  M x C ; S xOz   m i y i  M y C ; S xOy   m i z i  M z C
i 1 i 1 i 1

 n
 
S O   m i ri  M rC
i 1
Proprietatile centrului de masa
1. Centrul de masa se poate defini ca punctul fata de
care momentele statice ale sistemului sunt nule.
2. Centrul de masa exista chiar in afara actiunii
gravitatiei, pozitia sa depinde numai de distributia
maselor.
3. Pozitia centrului de masa nu depinde de sistemul
de referinta ales.
4. Daca un sistem material admite un plan sau o axa
de simetrie, centrul de masa se va gasi pe axa sau in
planul respectiv.
Simetrie
 Centrul de masa al corpurilor
omogene simple
Un corp omogen este un
mediu continuu format
dintr-o infinitate de
particule de mase
elementare dm si a carui
densitate este constanta.
 
dG  g dm
   
 r dG  r g dm  r dm  r dm  x dm  y dm  z dm
 ( D) ( D) ( D) ( D)
rC     xC 
( D)
; yC 
( D)
; zC 
( D)

 dG  g dm  dm M M M M
( D) ( D) ( D)
Categorii de corpuri
Linii materiale dm   l dl
M
l 
L

Densitatea liniara

 x  l dl  x dl  x dl  y dl  z dl
( D) ( D) ( D) ( D) ( D)
xC    ; yC  ; zC 
  l dl  dl L L L
( D) ( D)
Categorii de corpuri
Suprafete dm   s dA
materiale
M
s 
A
Densitate superficiala

 x  s dA  x dA  x dA  y dA  z dA
( D) ( D) ( D) ( D) ( D)
xC    ; yC  ; zC 
  s dA  dA A A A
( D) ( D)
Categorii de corpuri
Volume
dm   dV
materiale
M

V
Densitate volumica

 x  dV  x dV  x dV  y dV  z dV
( D) ( D) ( D) ( D) ( D)
xC    ; yC  ; zC 
  dV  dV V V V
( D) ( D)
Centrul de masa al corpurilor
omogene complexe
Un corp omogen complex este
compus din mai multe corpuri
simple de densitate constanta.
Pentru a-i determina centrul de
masa, el va fi impartit
convenabil in corpurile simple
corespunzatoare, fiecare avand
masa mi concentrata in centrul
sau de masa.

n n n n n
 
 ri m i  ri m i  x i mi  y i mi  z i mi
 i 1 i 1 i 1 i 1 i 1
rC  n  xC  ; yC  ; zC 
M M M M
 mi
i 1
 n n n
 x i li  y i li  z i li
i 1 i 1 i 1
Linii materiale xC  ; yC  ; zC 
L L L

n n n
 xiA i  yiA i  ziA i
Suprafete xC  i 1
; yC  i 1
; zC  i 1
A A A
materiale

n n n
 x i Vi  y i Vi  z i Vi
i 1 i 1 i 1
xC  ; yC  ; zC 
V V V
Volume materiale
Teoremele lui Pappus si Guldin
Pappus din Alexandria-
matematician grec,
secolul 4, remarcabila
exceptie intr-o perioada
de stagnare a
cercetarilor matematice.
Teoremele lui Pappus si Guldin
Paul Guldin (numele
adevarat Habakuk
Guldin)
-matematician si
astronom elvetian
(1577-1643), a lucrat
impreuna cu
Johannes Kepler.
Teorema intai a lui Pappus-Guldin.
Aria suprafetei generate prin rotirea unei curbe
plane in jurul unei axe din planul curbei (dar pe
care nu o intersecteaza) este egala cu produsul
dintre lungimea curbei si lungimea arcului de
cerc descris de centrul de masa al curbei.
dA  x   dL
A  x   dL    x dL unde  x dL  L x C
( L) ( L) ( L)

A    xC  L

A  2  x C  L Pentru o rotatie
completa
Exemple
Teorema a doua a lui Pappus-Guldin
Volumul generat prin rotirea unei suprafete
plane in jurul unei axe din planul ei (dar care nu o
intersecteaza) este egal cu produsul dintre aria
suprafetei plane si lungimea arcului de cerc
descris de centrul de masa al suprafetei.
dV  x   dA
V  x   dA    x dA unde  x dA  A x C
(A ) (A) (A)

V    xC  A
V  2  x C  A Pentru o rotatie
completa
Exemple
Centrul de masa al unui arc de cerc
 x dl
( D)
xC  yC=0
L
dl  Rd
x  R cos


 R cos  Rd sin 


xC  R
2R 

sin 2R Unghiul se exprima in radiani
xC  R 2  si reprezinta jumatate din
Pentru un semicerc   valoarea unghiului arcului.
2
Centrul de masa al unui sector de cerc
 x dA
( D)
xC  yC=0
A
dA  2  u du
sin 
x u

Unghiul se exprima in radiani
si reprezinta jumatate din
R valoarea unghiului arcului.
sin 
 u  2  u du 2 sin  R 2 2 sin 
2  u du 
0
xC   R
 R2 R 0 3 
Centrul de masa al unei semisfere
 z dV
zC 
( D) xC=yC=0
V

y  R 2  z2

dV   y 2 dz    R 2  z 2  dz

 z   R 2
 z 2
 dz 3
0
zC   R
2  R3 8
3