INFLAMATIA

= răspunsul tisular la diverse agresiuni şi noxe,

externe sau interne, cu rol de aparare.

Apare ca răspuns la orice leziune tisulară determinată

de:

a. agenţi chimici – acizi, baze, toxine

b. agenţi fizici- temperatură, radiaţii, factori mecanici
c. organisme vii – microbi, virusuri, paraziţi
d. raspunsul imun – hipersensibilitate, complexe imune,
reacţii autoimune
e. corpi străini
Semne si simptome:

1.RUBOR (ERITEM) – PRIN VASODILATAŢIE

2.TUMOR (EDEM) – PRIN CREŞTEREA

PERMEABILITĂŢII CAPILARE

3.CALOR (CĂLDURĂ) – PRIN CREŞTEREA FLUXULUI

SANGVIN

4.DOLOR (DURERE) – PRIN MEDIATORII CHIMICI SAU

PRIN PRESIUNEA MECANICĂ EXERCITATĂ PE
TERMINAŢIILE NERVOASE LOCALE

5.FUNCTIO LESSA (IMPOTENŢA FUNCŢIONALĂ)

CELULELE DIN INFILTRATUL INFLAMATOR:

⬜ PMN neutrofile
-caracteristice inflamaţiilor acute şi sunt primele care ajung
la locul inflamaţiei;
-ies din capilare şi migrează în ţesuturi, ca răspuns la
chemotaxie;
-sunt active în condiţii de hipoxie şi posedă granule cu
echipament enzimatic complex (enzime lizozomale,
peroxidaze, fosfataza alcalina, lactoferina);
-sunt capabile de fagocitoză şi sunt sursă pt.producţia de
prostaglandine si leucotriene din acid arahidonic.

⬜ PMN eozinofilele
– sunt implicate în reacţiile de hipersensibilitate; conţin aril-
sulfataze, histaminaze şi proteina cationică eozinofilică;
-sunt asociate cu infecţii alergice şi parazitare.
⬜ Limfocitele
-apar în inflamaţiile cronice nespecifice şi participă la
răspunsul imun umoral şi celular;
-sunt responsabile de eliberarea unor citokine (IL-2, IL-4,
etc.) ce atrag alte celule la locul inflamaţiei.

⬜ Plasmocitele – derivă din limfocitele B activate şi

produc anticorpi; sunt asociate inflamaţiei cronice.

⬜ Macrofagele
-derivă din monocitele circulante şi migrează din vase în
ţesutul inflamat.
-au capacitate fagocitară şi o dată activate devin celule
prezentatoare de antigen (APC);
-elibereaza citokine (IL-1, TNFalfa)
 Clasificarea inflamaţiilor
Inflamaţii nespecifice-leziunile sunt asemanatoare indiferent de
agentul etiologic

Inflamaţii specifice-tablou caracteristic util dg. (ex: TBC, sifilis)

Din punct de vedere al evoluţiei:

- acute
- subacute
- cronice

Din punct de vedere morfologic:

1. Inflamaţii predominant exudative
2. Inflamaţii predominant alterative
3. Inflamaţii predominant proliferative
⬜ Inflamaţia exudativă (exudat cu PMN, evolutie acuta)
Exudat seros
Exudat fibrinos
Exudat purulent
Exudat hemoragic

⬜ Inflamaţia predominant alterativă (lez. distrofice, alterative,

necrozante, cu ev. ac, subac. sau cr.)
Inflamaţia catarală
Inflamaţia ulcerativă
Inflamaţia necrotizantă
Inflamaţia putridă (gangrenoasa)

⬜ Inflamatia predominat proliferativa

Tesutul de granulatie
Inflamatia cronica granulomatoasa
 Inflamaţia exudativă
⬜ Exudatul seros este un exudat sero-citrin ce conţine săruri minerale, proteine,
rare celule; reprezintă stadiul de debut al inflamaţiei sau apare ca reacţie în
jurul unor focare alergice sau în înţepături de insecte. Apare pe piele în
arsuri sub formă de vezicule, în urticarie, pe mucoase (gastrica, vaginala), pe
seroase (pleura, pericard, peritoneu), în organe (hepatita acută, apendicita
acuta).

⬜ Exudatul fibrinos conţine multă fibrină şi apare pe mucoase, seroase dar şi

parenchimatos (ex. pulmonar).
Pe mucoase, exudatul fibrinos abundent si necroza tisulara formează
pseudomembrane; prototipul îl reprezintă difteria (Corinebacterium Difteriae)
cu
localizarea falselor membrane pe faringe, laringe, trahee, determinând
crupul
difteric ce duce la asfixie şi moarte.

⬜ Exudatul purulent se datorează germenilor piogeni, cu mare putere de

invazie si necroza ţesuturilor (stafilococul auriu, streptococul piogen).

⬜ Exudatul hemoragic: in inflamatii cu leziuni vasculare grave (inflamatia

gripala virala cu Influenza, antrax)
 Inflamaţia predominant
alterativă
⬜ Inflamaţia catarală apare frecvent la nivelul organelor tapetate de mucoase
(sino-nazale, bronşice, tub digestiv).
Se caracterizează prin alterarea epiteliilor cu descuamare, prezenţa unui
exudat
sero-mucos şi apoi purulent; în corion apare vasodilataţie cu edem şi un
infiltrat
inflamator leucocitar.
Inflamaţia catarală evoluează spre resorbţie sau cronicizare (ex.: la nivelul

mucoasei nazale, poate duce la rinită cronică hipertrofică).

⬜ Inflamaţia ulcerativă apare în dizenterii bacilare (shigelle, salmonelle,

colibacili enteropatogeni) sau amoebiene(Entamoeba histolytica).

⬜ Inflamaţia necrotizantă: angina necrotizantă cu fuzospirili (Plaute-Vincent),

hepatite acute grave fulminante cu virus hepatitic A ce evoluează spre atrofie
galbenă acută a ficatului sau ingerarea de substante caustice.

⬜ Inflamaţia putridă apare prin pătrunderea în exudat a bacteriilor anaerobe

de putrefacţie, cu necroză şi distrugeri tisulare; exudatul este cenuşiu-verzui
murdar, cu miros respingător.
 Inflamatia acuta
⬜ Celulele caracteristice inflamaţiei acute sunt PMN.

⬜ Exudatul din inflamaţia acută este un secretie bogata in electroliţi şi

proteine > 3g/dL (în special fibrinogen şi imunoglobuline); de asemenea
conţine mediatori chimici şi PMN

⬜ Mediatorii chimici din inflamaţia acută produc manifestări specifice si

nespecifice precum:

-vasodilataţie (ex.: prostaglandinele, oxidul nitric, bradikinina)

-cresterea permeabilitatii vasculare (histamina, bradikinina)
-chemotaxia (factorul C5a şi leucotriena B4).
-febră (IL1, TNF)
-durere (prostaglandine, bradikinina)
-necroza ţesuturilor (enzime lizozomale, radicali liberi de oxigen).
Procesul inflamator acut poate urma 4 căi:

⬜ Rezoluţia – restaurarea normalităţii ţesutului afectat; apare ca rezultat al

unei inflamaţii uşoare sau a unei infecţii fără necroză tisulară în condiţiile
în care celulele sunt capabile de regenerare (ex.: rezoluţia din pneumonia
francă lobară cu pneumococ sau în arsurile solare)

⬜ Vindecarea prin fibroză (cicatrice) apare când rezoluţia este imposibilă ca

urmare a unei necroze întinse, cu pierderea stromei şi incapacitatea
celulelor de regenerare; macrofagele îndepărtează detritusurile celulare, iar
zona este populată cu fibroblaşti, ce secretă colagen; zona se fibrozează sau
se poate calcifica .

⬜ Supuraţia este cauzată de infecţii cu bacterii piogene (staphilococcus

aureus, streptococcus piogenes) cu formarea puroiului. Puroiul poate fi
difuz, infiltrându-se între ţesuturile plane (flegmon) sau poate colecta în
focare circumscrise (abces), ce pot drena prin fistule.

⬜ Cronicizarea apare când stimulul lezional persistă împiedecând vindecarea

iar procesele distructive, de organizare şi de reparare sunt concomitente.
 INFLAMATII
NESPECIFICE
• leptomeningita acuta purulenta
• apendicita acuta
• abcesul hepatic
• parotidita epidemica
• enterita ulcero-necrotica
• pleurezia fibrinoasa
• tesutul de granulatie
 Inflamatii nespecifice

=Procese inflamatorii infectioase sau de alta cauza

ce induc modificari histopatologice
necaracteristice, cu raspuns inflamator
asemanator pe sectiunile histologice.
 Leptomeningita acuta
purulenta
Definitie: Inflamatie acuta exudativa, fibrino-purulenta a
leptomeningelui , cu prognostic sever, cu extensie frecventa la
nivelul ventriculilor si substantei cerebrale.

Etiologie:
- Neiserria meningitidis –tineri
- Escherichia Coli, steptococii de gr.B -nou nascuti
- Haemophilus Influenzae (sugari si copii)
- Streptococcus pneumoniae, Listeria monocytogenes -batrani

Cale de transmitere:
- direct- plagi pentrante ale craniului, fracturi ale bazei craniului
- indirect-proces infectios in vecinatate (ex.supuratii ale stancii
temporalului dupa otite )
Macroscopic:

-dura mater destinsa; dupa incizia acesteia se scurge un

lichid clar sau tulbure, purulent;

-leptomeningele apare mat, ingrosat, acoperit uneori de

membrane si depozite purulente , cu aspect diferit in
functie de agentul infectios. (verzui, filant – pneumococ;
cenusiu-albicios, grunjos – streptococi beta -hemolitici)

-encefalul apare edematiat si congestionat;

Meningita cu pneumococi
Depozitele gri- albicioase se observa si la nivelul santurilor si fisurilor.
LCR : tipic apare cu nivel scazut al glucozei, concentratie crescuta de
proteine si PMN .
Microscopic:
- Meninge ingrosat ce contine vase hiperemiate, cu lumen
largit, plin de hematii, edem, abundent infiltrat inflamator cu
PMN (fenomenul de marginatie leucocitara si diapedeza), rare
limfocite, mononucleare si filamente de fibrina.

- Infiltratul inflamator se poate regasi si in straturile externe ale

cortexului sau maduvei spinarii.
Leptomeningele (piamater si arahnoida) este ingrosat prin prezenta exudatului purulent
(puroi) format din PMN-uri integre si lizate, fibrina, lichid de edem, germeni. Vasele din
leptomeninge sunt congestionate si prezinta aspecte de marginatie leucocitara. Vasele
din parenchimul cerebral prezinta congestie si edem perivascular. (Hematoxilina-
Vase hiperemiate in meninge si in substanta cerebrala invecinata;
Leptomeninge ingrosat pe seama acumularii de exudat, leucocite si
filamente de fibrina. Se obseva infiltrare leucocitara si in substanta
cerebrala.
LCR, coloratia Gram: evidentiaza diplococi gram-negativi in intereiorul unui
neutrofil, aspect tipic pentru Neisseria meningitidis.
 Apendicita acuta flegmonoasa

Definitie: inflamatia acuta exudativa purulenta ce

infiltreaza peretele apendicelui, cu tendinta de
perforare si extindere peritoneala a infectiei in
lipsa interventiei prompte. Este o urgenta
chirurgicala.

Etiopatogenie: obstructie prin fecaloame, tumori,

paraziti, si proliferare microbiana de colibacili,
streptococi, stafilococi etc.
 Apendicita acuta flegmonoasa

Macroscopic:
-apendice edematiat, cu desen vascular vizibil; seroasa
mata, fara luciu;
-la sectiune peretele apendicelui este ingrosat, friabil, cu
ulceratii pe suprafata mucoasei;
-lumenul are un continut purulent.
Microscopic:
-mucoasa:
epiteliu intestinal simplu cilindric si celule caliciforme,
lamina propria (corion) cu foliculi limfoizi cu centri clari si
muscularis mucosae slab reprez;
-submucoasa formata din vase si tesut conjunctiv lax;
-musculara propria form din fb musc.netede disp circ la int si longit
la ext;
- seroasa reprez de peritoneul
visceral este separata de tunica musc
printr-un tes conj lax (subseroasa).
Apendicita acuta flegmonoasa

Microscopic:
-mucoasa intestinala prezinta exulceratii/ulceratii
-PMN-urile infiltreaza straturile muscularei
propria;
-hiperemie importanta la nivelul vaselor seroasei;
-lumenul apendicular ocupat de puroi cu PMN si
detritusuri celulare.
 A B
Aspecte macroscopice ale apendicitei acute. A- aspect laparoscopic. B- apendicita acuta cu
important edem, si infiltrarea cu exudat seroasei si grasimii periapendiculare. C- apendicita acuta
cu perforarea peretelui apendicular si exteriorizarea unui fecalit. D – apendice sectionat – se
observa peretele ingrosat, necroza focala a mucoasei si hiperemie marcata in submucoasa si
seroasa, bogate in vase dilatate. C D
Microscopic in apendicita acuta se observa inflamatia peretelui apendiceal
si ulceratia mucoasei. In lumen se gaseste material necrotic format din
PMN si detritusuri celulare. In seroasa vasele sunt dilatate.
 Apendicita acuta

Material necrotic
intraluminal

Exulceratii ale mucoasei

 Abcesul hepatic
Definitie: Inflamatie exudativa purulenta, bine delimitata,
localizata la nivelul ficatului.

Etiopatogenie: abcese piogene (Escherichia coli, Klebsiella,

stafilococi, streptococi)
abcese amoebiene (Entamoeba histolytica)
Cu poarta de intrare:
- biliara (diseminarea unei colangite purulente; prin obstructie
biliara complicata cu infectie bacteriana; cea mai frecventa
cauza a abceselor hepatice)
-venoasa (pe calea venei porte in sepsisul abdominal
(diverticulite, apendicite) →abcese pileflebitice)
-arteriala (cateterismul a. ombilicale, pioemii generalizate).
 Abcesul hepatic
Macroscopic:
- abcesul colangitic se prezinta sub forma de colectie
purulenta de culoare verzuie cu tendinta de propagare in
ramurile arborelui biliar ce apar dilatate si ectaziate; procesul
supurativ se extinde partial in tesutul hepatic adicent. Mb
piogena este frecvent prezenta.
- abcesul pileflebitic –unic sau multiplu, voluminos, colectii
purulente cu diametru 5-6 cm, contur rotunjit, policiclic, net
delimitate de o membrana piogena;
- abcesul pioemic – ficat friabil in care se observa
numeroase leziuni nodulare de 3-4 mm (abcese miliare)
delimitate de o zona hemoragica; poate fi si un singur abces
mare, periferic, sub capsula Glisson; de obicei fara membrana
piogena.
Abces hepatic subcapsular
Abces hepatic intraparenchimatos, constituit din tesut necrozat, detritus
celular , numeroase PMN si colonii bacteriene, delimitat de membrana
piogena subtire, HE, 4x
 Parotidita epidemica
(oreionul)
Definitie: Inflamatia acuta exudativa, de etiologie virala
(virusul urlian-familia Paramyxoviridae), la nivelul
glandelor parotide; este o boala infectioasa acuta a
copilariei (5-15 ani) si contagioasa.
In afara glandelor salivare (in 70% dintre cazuri
afectarea este bilaterala), mai sunt interesate
pancreasul,testiculele, mai rar SNC.

Macroscopic: glanda parotida marita de volum,

consistenta crescuta, aspect congestiv si edematos;
local se poate constata o crestere a temperaturii si
sensibilitate la palpare.
 Parotidita epidemica
(oreionul)
Microscopic:
-hiperemie intensa interstitiala, capilare dilatate,
edem si infiltrat inflamator limfo-monocitar.
-in canalele excretorii se poate observa condensarea
secretiei in lumen si celule epiteliale seroase acinare
descuamate si alterate.
Oreion
 duct intercalat

duct
acini serosi striat

Elemente de histologie ale glandei parotide: acini serosi cu rol de

sinteza si secretie, ducte intercalate si ducte striate prin care se
excreta produsul de secretie al glandei.
 Enterita ulcero-necrotica
Definitie: Afectiune severa a nou nascutilor prematuri, caracterizata
de inflamatia predominant alterativa a intestinului subtire (ileonul
terminal), ce poate interesa si colonul (ascendent proximal), cu
necroza si ulceratii ale mucoasei intestinale.
Manifestarile clinice ale NEC includ ileus, intoleranta alimentara,
distensie abdominala hematochezie la cateva zile de la nastere.
Etiologia:
-infectioasa bacteriana/fungica: Salmonella, Shigela, Escherichia
coli, stafilococ auriu, Clostridium botulinum;
-imaturitate a mucoasei: tulburari de perfuzie si incompetenta
imunitara locala.
 Enterita ulcero-necrotica

Macroscopic:
- mucoasa hiperemiata, edematiata, cu zone de ulceratii;
uneori pot ap. depozite membranoase alb- galbui +/-exudat
hemoragic
(Cl. botulinum).
-leziunile pot fi unice sau multiple, confluand, cu formarea
arii largi denudate de mucoasa;
-seroasa din zona interesata prezinta un exudat
seros/fibrinos/hemoragic.
 A B
A. Aspecte
macroscopice – anse
intestinale cu
enterocolita
ulceronecrotica.

A, B. Aspecte macroscopice enterita

ulcero-necrotica – se observa necroza
hemoragica a peretelui intestinal;
C - aspect macroscopic comparativ
intre intestin normal (sus) si enterita
ulceronecrotica
B. (jos).

C
-distensie abdominala
-necroza intestinala cu hemoragie
-peritonita
 Enterita ulcero-necrotica
Microscopic:
➢Mucoasa apare cu pierdere de substanta pana la
nivelul muscularis mucosae (exulceratii) sau dincolo
de ea (ulceratii).
➢Mucoasa si submucoasa sunt infiltrate cu
numeroase limfocite si PMN-uri.
➢In lumen se gaseste detritus fibrino-leucocitar si
hematii.
➢Vasele din peretii intestinului cat si cele de la nivelul
mezourilor sunt puternic dilatate si hiperemiate.
Sectiune a peretelui intestinal cu
necroza transmurala,mucoasa
ulcerata, vase dilatate,
hiperemiate si infiltrat
inflamator redus; exudat
fibrinoleucocitar in lumen.
Comparativ cu intestinul normal din stanga, in dreapta se observa
necroza hemoragica a a peretelui intestinal, initial in mucoasa, apoi cu
extindere catre stratul muscular, crescand risul de perforatie.
 Pleurezia fibrinoasa
Definitie: inflamatie exudativa a pleurei, cu etiologie
variata (TBC, pneumonie, infarct pulmonar, boli
colagenice sistemice, infectii sistemice, neoplazii,
postiradiere).

Macroscopic: pleura viscerala are un aspect eritematos,

cu luciu sters, prezentand depozite fibrinoase ca niste
false membrane alb-gri/alb-rosiatice, cu aspect vilos
(tartina de unt dezlipita )
 Pleurezia fibrinoasa
Microscopic:.
-mezoteliul este denudat;
-stroma conjunctiva este hiperemiata, edematiata
si acoperita de o retea de fibrina in care sunt
prinse rare PMN-uri, hematii si celule mezoteliale;
Aspecte macroscopice de
pleurita fibrinoasa.
Pleura normala
Pleurezie fibrinoasa - ingrosarea pleurei viscerale cu exudat fibrinos si elemente
inflamatorii. Se observa dilatarea vaselor in parenchimul pulmonar invecinat.
 fibre conjunctive

Vase hiperemiate

Retea de fibrina
Celule gigante
multinucleate
Dilatarea vaselor din stroma pleurei, edem, exudat fibrinoleucocitar cu
limfocite, PMN si celule multinucleate. Posibil de etiologie tuberculoasa.
Spre parenchim ul pulmonar se observa numeroase fibre conjunctive.
-ingrosarea pleurei
viscerale;
-depozite de fibrina pe
suprafata;
-infiltrat inflamator
polimorf difuz
distribuit.
 Tesutul de granulatie
Definitie: Inflamatie nespecifica de tip proliferativ.
Poate fi o etapa in procesul de vindecare a plagilor fiind
ulterior inlocuit cu tesut fibros.
Se mai poate intalni si in procesul de organizare a
trombilor, exudatelor fibrinoase, granuloamelor de corp
strain;

Macroscopic: formatiuni pseudotumorale asemanatoare

unei mase carnoase, burjonate, de consistenta moale
si culoare rosie, ce sangereaza usor la traumatisme
minore.
 Tesutul de granulatie
Microscopic:
-tesut conjunctiv cu numeroase capilare de neoformatie;
celulele endoteliale au nuclei mari, ce proemina catre
interiorul vaselor;
-fibroblaste cu citoplasma abundenta, fibrocite si celule
inflamatorii de tip limfocite, plasmocite, macrofage si PMN.
-daca procesul inflamator evolueaza spre scleroza (se
maturizeaza) se pot observa numeroase fibre conjunctive
cu formarea unei cicatrici fibroase.
In leziunile inflamatorii proliferative granulomatoase de
corp strain – pe langa elementele de mai sus apar si celule
multinucleate cu citoplasma slab bazofila si numerosi nuclei
raspanditi in toata masa citoplasmatica.