FIZIOLOGIA APARATULUI

DIGESTIV
-absorbtia principiilor alimentare-

CURS 3
 ABSORBTIA GLUCIDELOR
• Glucidele alimentare sunt mono-, di-, oligo- si
polizaharide;
• Monozaharide: glucoza si alte hexoze
(galactoza, fructoza, sorbitol)
- Galactoza este prezenta in alimentatie sub
forma lactozei din lactate;
- Fructoza este prezenta in fructe si miere;
- Sorbitolul rezulta din glucoza; se absoarbe lent,
sustinand glicemia pentru un timp mai lung la
aceeasi masa ingerata.
 ABSORBTIA GLUCIDELOR
• Dizaharide:
- Zaharoza: fructoza + glucoza
- Lactoza: Galactoza + glucoza
- Maltoza: glucoza + glucoza
• Polizaharide:
- Amidonul: amiloza + amilopectine
- Dextrine
- Glicogen
 ABSORBTIA GLUCIDELOR
• Monozaharidele sunt absorbite de enterocite
prin transport activ secundar sau prin difuziune
facilitata.
• Glucoza si galactoza sunt absorbite (prin acelasi
mecanism; la competitie); prin simport cu sodiul
• Glucidele se acumuleaza in celula in concentratii
mai mari decat in plasma si parasesc enterocitul
prin membrana bazolaterala prin difuziune
simpla / transport facilitat Na - independent
 ABSORBTIA GLUCIDELOR
• Transportul fructozei la polul apical este mai
lent decat al glucozei si se realizeaza prin
difuziune facilitata Na-independenta
• Glucidele absorbite sunt transportate de catre
sangele portal la ficat unde sunt transformate
in glicogen sau sunt lasate sa treaca in
circulatie
• Dupa ingestia de alimente glicemia creste,
atingand un maxim la 30-60 minute
• Enterocitele folosesc drept combustibil
glutamina
 ABSORBTIA GLUCIDELOR
• Glucidele nedigerabile (celuloza, hemiceluloza,
pectine) determina volumul fecalelor si au rol
important in peristaltica intestinala.
• Pectina absoarbe rapid apa formand un gel
care creste peristaltismul (utilitate terapeutica -
laxative)
• Regimul bogat in fibre vegetale scade
incidenta cancerului de colon prin accelerarea
tranzitului cu scaderea formarii acidului litocolic
cancerigen
 ABSORBTIA PROTEINELOR
• Proteinele formeaza structuri fundamentale
celulare si reprezinta clasa cea mai abundenta
de compusi organici din organism;
• Contin peste 20 aminoacizi diferiti legati prin
legaturi peptidice si au mase molare pana la
sute de kDa.
• Aminoacizii sunt esentiali (His, Ile, Leu, Lys,
Met, Phe, Thr, Trp, Val) si neesentiali (Ala, Arg,
Asp, Cit, Glu, Gly, Pro, Ser, Tyr)
 ABSORBTIA PROTEINELOR
• Se numesc proteine complete cele alimentare
care aduc cantitati suficiente din toti
aminoacizii esentiali pentru crestere si
dezvoltare normala a unui organism (oua,
peste);
• Aportul alimentar zilnic minim necesar la adult
este de 0,8 g/kgc; cu 20-30 g mai mult la
gravide si in perioada de lactatie (pierdere
zilnica de 12-15 g); 2 g/kgc la copil.
• Proteinele sunt absorbite la nivelul
enterocitelor sub forma de aminoacizi
 ABSORBTIA PROTEINELOR
• Aminoacizii sunt preluati de enterocite prin
transport activ secundar
• S-au identificat 4 transportori pentru aminoacizi:
dibazici, dicarboxilici, neutri si pentru iminoacizi
(boli de malabsorbtie selectiva: boala Hartnup -
triptofan, cisteinuria
• Proteinele nedigerate se absorb ca atare in cantitati
neglijabile (sunt degradate lizozomal) cu exceptia
nou-nascutului (absorbtia anticorpilor din laptele
matern)
• Absorbtia exagerata la adult produce soc anafilactic
 ABSORBTIA LIPIDELOR
• Lipidele sunt forme de energie concentrata; ele
sunt esentiale pentru functionarea normala a
organismului; intra in compozitia membranelor
celulare.
• Organismul uman este capabil de sinteza lipidelor
necesare, cu exceptia AG esentiali (linoleic si
arahidonic).
• Acizii eicosapentanoic si docosahexanoic sunt
esentiali pentru dezvoltarea vazului la nou-nascut.
• Trigliceridele = 90% din ingestia zilnica de lipide.
 ABSORBTIA LIPIDELOR
• Absorbtia lipidelor se face sub forma de AG si
glicerol; bila este esentiala pentru absorbtia lor.
• Suprafata enterocitelor este acoperita de un strat
apos; pentru a-l strabate lipidele sunt solubilizate
de catre sarurile biliare si astfel, pot fi absorbite
pasiv.
• Sarurile biliare formeaza micelii simple; cand
incorporeaza lipide formeaza micelii mixte.
• Lipidele absorbite in enterocite trec in RE, unde se
refac trigliceridele si fosfolipidele.
• Colesterolul este eliberat ca atare sau esterificat
(sub actiunea acil CoA colesterol transferaza).
 ABSORBTIA LIPIDELOR
• Lipidele sunt eliberate din enterocite
impachetate ca lipoproteine (chilomicroni);
• Lipoproteinele formate in reticulul endoplasmic
sunt incorporate in vezicule in aparatul Golgi si
apoi eliberate in interstitiu prin exocitoza, de
unde trec pasiv in vasul chilifer central
• Deficitul de lipaza pancreatica / saruri biliare
determina malabsorbtia lipidelor cu prezenta lor
in cantitati crescute in fecale (steatoree)
 ABSORBTIA ELECTROLITILOR
• SODIU
- Zilnic patrund in tractul gastro-intestinal 25-35 g
de Na; din care 5-8 g sunt de origine
alimentara si restul din diverse secretii digestive
- Se pierde prin fecale 0,5%
- In jejun, Na este absorbit pasiv la schimb cu H+
(antiport) sau impreuna cu glucoza sau
aminoacizii (simport);
- Na patrunde in enterocite la polul apical si prin
canale ionice specifice
 ABSORBTIA ELECTROLITILOR
- Concentratia intracelulara scazuta de Na este
mentinuta de pompa de sodiu.
• POTASIU
- 4 g de K preluat din alimente
- In intestinul subtire absorbtia se face pasiv prin
spatiile intercelulare
- In colon K este absorbit sau eliminat in functie
de concentratia sa luminala
- Pierderi importante de K in diaree = risc major
de aritmii cardiace.
 ABSORBTIA ELECTROLITILOR
• CLORUL
• 2-3 g prezent zilnic in tubul digestiv
• 0,1 – 0,2 g eliminat
• in jejun se absoarbe pasiv prin spatiile
intercelulare
• In ileon este preluat de enterocite la schimb cu
bicarbonatul
• BICARBONATUL
• Este absorbit in jejun impreuna cu Na
• Difuzeaza in enterocit si de aici in plasma
 ABSORBTIA ELECTROLITILOR
• CALCIUL
- Din ~ 1 g zilnic, numai ½ provine din
alimentatie si ~ 40% este absorbit in duoden si
jejun
- Calciul este legat de o proteina specifica (CaBP)
de la nivelul marginii in perie in cantitate
reglata de 1,25 dihidroxicolecalciferol
- Sub forma legata, calciul este sechestrat in RE
si aparatul Golgi din enterocite
- La polul bazal al enterocitului este expulzat de
pompa de calciu
 ABSORBTIA ELECTROLITILOR
- Absorbtia calciului este reglata de calcemie prin
intermediul PTH, care stimuleaza conversia
vitaminei D in vitamina D3 (stimuleaza sinteza
de CaBP).
• ZINCUL
- Este important pentru activitatea unor enzime:
anhidraza carbonica,fosfataza alcalina, LDH
- Ingestia zilnica este ~ 10-15 mg; ~ ½ este
absorbit in ileon (activ);
- Este stocat in enterocite sau eliberat in
circulatie
 ABSORBTIA ELECTROLITILOR
• MAGNEZIUL
- Aport zilnic 0,4-0,5 g
- Absorbtia are loc pasiv, in tot intestinul subtire.
• FIERUL
- Aportul zilnic 12-15 g
- Intra in componenta hemului si participa la
numeroase reactii enzimatice
- Se absoarbe preponderent in duoden si
portiunea superioara a jejunului
- Fierul hemic (absorbit intact) si non-hemic
(absorbit in functie de pH si concentratie)
 ABSORBTIA ELECTROLITILOR
• La pH 7 numai Fe+2 este solubil, Fe+3 este insolubil si
nu este absorbit;
• Absorbtia se realizeaza de catre un transportor activ
situat la nivelul marginii in perie
• In enterocit, fierul hemic este eliberat sub actiunea
xantin-oxidazei, fierul liber este stocat sub forma de
feritina, in sange este transportat sub forma de
transferina
• Absorbtia este reglata de stocurile de fier din enterocit
si de catre sideremie;
• Datorita descuamarii permanente, feritina din
enterocite se pierde (mecanism suplimentar de
limitare a absorbtiei cand sideremia este crescuta)
 ABSORBTIA APEI
• Aportul zilnic de apa este ~ 2 l
• Absorbtia se face pasiv, cu o rata dependenta
de locul absorbtiei si de osmolaritatea
continutului luminal
• Prin fecale se pierd doar ~100 ml/zi
• Surse intraluminale de apa (litri/zi)
- Alimente 2
- Saliva 1
- Bila 1
- Suc gastric 2
 ABSORBTIA APEI
- Suc pancreatic 1
- Suc intestinal 2
• Absorbtia la diferite nivele (litri/zi)
- Duoden si jejun 4
- Ileon 3,5
- Colon 1,5
 ABSORBTIA VITAMINELOR
HIDROSOLUBILE
• VITAMINA C
- Sursa principala sunt fructele si vegetalele verzi
• Este distrusa prin proceduri de procesare a
alimentelor, in special caldura
• Are rol in procese oxidative, reactionand ca o
co-enzima sau ca un co-factor
• Este absorbita prin transport activ la nivelul
ileonului
• Deficitul de vitamina C = scorbut
 ABSORBTIA VITAMINELOR
HIDROSOLUBILE
• VITAMINA B1
• Tiamina: rol in metabolismul carbohidratilor
• Surse alimentare: ficat, cereale incoltite
• Absorbita la nivelul jejunului prin doua
mecanisme in functie de concentratia sa:
- Concentratie scazuta in lumen → absorbtie
activa
- Concentratie crescuta in lumen → absorbtie
pasiva
• Deficit: boala beri-beri
 ABSORBTIA VITAMINELOR
HIDROSOLUBILE
• VITAMINA B2
• Riboflavina se gaseste predominant in lactate
• Este un component al celor doua flavoproteine
(FAD, FMN)
• Are rol important in reactiile metabolice
• Absorbtia se realizeaza printr-un sistem de
transport activ specific si saturabil; localizat in
portiunea proximala a intestinului subtire
• Deficit: anorexie, tulburari de crestere si
nervoase
 ABSORBTIA VITAMINELOR
HIDROSOLUBILE
• NIACINA (PP)
• Sursa alimentara este carnea
• Are rol structural important; in componenta co-
enzimelor NADH si NADPH (reactii de oxido-
reducere)
• La concentratii mici este absorbita printr-un
mecanism de transport facilitat Na-dependent
• La concentratii mari absorbtia se realizeaza prin
difuziune simpla
• Deficitul: pelagra (boala celor trei D)
 ABSORBTIA VITAMINELOR
HIDROSOLUBILE
• VITAMINA B6
• Piridoxina se gaseste in germeni de grau,
cereale incoltite, carne, produse lactate
• Este implicata in metabolismul aminoacizilor si
glucidelor
• Absorbtie: prin difuziune simpla
• BIOTINA
• Sursa: lapte, ficat, oua
• Actioneaza ca o co-enzima pentru carboxilaza,
transcarboxilaza, decarboxilaza, cu rol in
metabolismul lipidic, glucidic si al aminoacizilor
 ABSORBTIA VITAMINELOR
HIDROSOLUBILE
• La concentratii mici: transport activ Na-
dependent
• La concentratii mari: difuziune
• ACIDUL FOLIC
• Se gaseste in ficat, fasole, spanac sub forma de
conjugat poliglutamil
• Necesar pentru formarea acizilor nucleici si
maturarea eritrocitelor
• Marginea in perie: enzima care degradeaza
conjugatele poliglutamil in monoglutamil folati
 ABSORBTIA VITAMINELOR
HIDROSOLUBILE
• Sunt preluati de enterocite prin transport facilitat
• Din enterocite sunt eliberati direct in circulatie sau
sunt conjugati in 5-metiltetrahidroxifolati, din care
rezulta acidul folic
• Deficit: anemie megaloblastica
• VITAMINA B12
• Cobalamina: ficat, rinichi, produse lactate, oua sub
forma legata de o proteina
• Factorul intrinsec→ complex rezistent la digestie
• Transport legata de o proteina – transcobalamina
• Deficit: anemia pernicioasa
 ABSORBTIA VITAMINELOR
LIPOSOLUBILE
• VITAMINA A
• Forme active: retinol, retinal, acid retinoic
• Retinol: surse animale / conversia β carotenului in
intestinul subtire
• Absorbtie pasiva; retinolul este esterificat si
incorporat in chilomicroni; preluat si stocat in
hepatocite
• In circulatie: proteina transportoare specifica
• Exces; efecte hepatotoxice
• Carenta: lipsa vederii nocturne si leziuni cutanate
 ABSORBTIA VITAMINELOR
LIPOSOLUBILE
• VITAMINA D
• Grup de compusi liposolubili = calciferol
• Vitamina D3 provine din:
- Piele (7-dehidrocolesterol transformat in
colecalciferol in prezenta razelor UV)
- Alimentara
• Absorbtie pasiva; transportata prin intermediul
chilomicronilor; in sange circula legata de o
proteina
• In ficat: 25-hidroxicolecalciferol, de 5 ori mai
activ
 ABSORBTIA VITAMINELOR
LIPOSOLUBILE
• VITAMINA E
• Sursa alimentara: α-tocoferol
• Absorbtie la nivelul intestinului subtire: difuzie
pasiva; dependenta de solubilitatea micelara
• Transportata libera prin mucoasa intestinala –
chilomicroni
• Este antioxidant important (previne
peroxidarea lipidelor membranare)
• Deficit: peroxidare lipidica a eritrocitelor;
fragilitate eritrocitara
 ABSORBTIA VITAMINELOR
LIPOSOLUBILE
• VITAMINA K
• Surse: vegetale verzi (filoquinona) / flora
microbiana intestinala (menaquinona)
• Filoquinona absorbita activ
• Menaquinona absorbita pasiv
• Transport din enterocit: chilomicroni
• Preluata de catre ficat si eliberata in circulatie
• Deficit: tulburari de coagulare
FIZIOLOGIA HEPATICA
 GENERALITATI

Ficatul este cel mai mare organ al corpului

(2,5% din greutate la adult); primeste 25% din
debitul cardiac prin artera hepatica si vena
porta.
 ROLURILE FICATULUI
• FUNCTIA DE EXCRETIE
• Se realizeaza prin bila
• Bila hepatocitara este rezultatul unei filtrari
osmotice a apei si electrolitilor, ca raspuns pe de o
parte la secretia activa de saruri biliare si pe de
alta parte la secretia activa de Na.
• Substantele care ajung la ficat si care sunt
excretate se impart in:
- Substante colefile: captare hepatica, transformare
metabolica, secretate in bila
- Substante necolefile: captare hepatica,
metabolizare, circulatie generala
 ROLURILE FICATULUI
• FUNCTIA DE SINTEZA
• Hepatocitele sintetizeaza un numar mare de
substante:
- proteine: albumina, factori de coagulare,
ceruloplasmina, siderofilina
- glucide: glicogen
- lipide: colesterol, acizi biliari
- uree
 SECRETIA BILIARA

• Bila este produsul de secretie al hepatocitelor

• Intervine in emulsionarea si absorbtia lipidelor
• Se secreta 500 ml/24 ore
• Capacitatea maxima de depozitare a veziculei
biliare este de 50-70 ml; bila se concentreaza
prin absorbtia apei din compozitia sa
• Bila veziculara este de 5-10 ori mai concentrata
decat cea hepatica
 ROLURILE BILEI
• Intervine in absorbtia grasimilor favorizand
emulsionarea lor si absorbtia acizilor grasi;
• Intervine in absorbtia vitaminelor liposolubile;
• Constituie cale de excretie a unor substante
(Zn, Mg, colesterol);
• Are efecte laxative, prin actiunea stimulatoare
asupra motricitatii intestinale.
 EVACUAREA BILEI DIN VEZICULA
BILIARA
• La persoanele care nu au ingerat alimente, ~ ¾ din
bila produsa intra in vezicula biliara, restul trece
direct in duoden
• In cursul ingestiei alimentare si dupa ingestie
activitatea motorie a vezicii biliare determina
eliberarea bilei in duoden; vezica biliara se
contracta, volumul sau scade cu 50% la 30-60 min
dupa ingestia alimentara.
• In perioadele interdigestive sfincterul Oddi este
contractat tonic; produce o rezistenta la curgere
mica dar suficienta pentru a devia bila secretata in
vezicula biliara
• In cursul golirii vezicii, tonusul sfincterului Oddi se
reduce
 CIRCUITUL HEPATO-ENTERO-
HEPATIC
• Sarurile biliare sunt secretate in bila, reabsorbite
din intestin si transportate din nou prin ficat in bila
= circuitul hepato-entero-hepatic
• Sarurile biliare prezente in intestin sunt absorbite
prin mecanism de transport activ de la nivelul
ileonului
• Circuitul hepato-entero-hepatic este parcurs de 6-
10 ori/zi
• Aprox 2-5% din sarurile biliare scapa reabsorbtiei
intestinale (se pierd prin fecale 200-600 mg/zi);
pierderea este compensata prin sinteza hepatica
 METABOLISMUL HEPATIC AL
PROTEINELOR
• Principalele functii ale ficatului la metabolismul
proteic:
- dezaminarea aminoacizilor;
- transformarea NH3 in uree;
- sinteza proteinelor plasmatice;
- interconversiunea dintre anumiti aminoacizi si
produsi de metabolism intermediar.
 METABOLISMUL HEPATIC AL
PROTEINELOR
• Dezaminarea aminoacizilor este necesara
inainte ca acestia sa fie folositi in scop
energetic sau sa fie convertiti in hidrocarbonati
si lipide.
• Transformarea NH3 in uree: ficatul indeparteaza
NH3 toxic din umorile organismului sub forma
de uree. NH3 este necesar pentru sinteza
aminoacizilor si acizilor nucleici. Insuficienta
functiei ureogene a ficatului determina
fenomene de intoxicatie nervoasa progresiva =
coma hepatica.
 METABOLISMUL HEPATIC AL
PROTEINELOR

• Sinteza proteinelor plasmatice (cu exceptia aa

esentiali) are loc hepatocitar.
- Albumina (3 g/zi) are rol in mentinerea volumului
plasmatic si a echilibrului hidric, prin contributia
la presiunea oncotica
- Alte proteine plasmatice de origine hepatica:
factorii coagularii, componentele sistemului
complement, proteine implicate in transportul
fierului (transferina, haptoglobina, hemopexina),
cuprului (ceruloplasmina).
 METABOLISMUL HEPATIC AL
GLUCIDELOR
• Metabolismul glucidic la nivel hepatic:
- depunerea glicogenului;
- conversia galactozei si fructozei in glucoza;
- gluconeogeneza
- formarea diversilor produsi de metabolism
intermediar.
• Glicogenul este cel mai important depozit glucidic
hepatic; 7-10% din masa ficatului normal; provine
din UDP-glucoza din surse glucidice sau
neglucidice
• Gluconeogeneza = sinteza de glucoza din piruvat
provenit din surse lipidice, acid lactic sau
aminoacizi; stimulata de glucagon, inhibata de
insulina
 METABOLISMUL HEPATIC AL
GLUCIDELOR
• Preluarea glucozei de catre hepatocite se face
prin difuziune facilitata Na-dependenta. Intrarea
monozaharidelor in circuitul metabolic se face
sub actiunea hexokinazei (pentru glucoza
exista glucozo-6-fosfataza specifica)
• Fructokinaza transforma fructoza in fructozo-1-
fosfat care se poate izomeriza la glucozo-6-
fosfat pe calea glicolitica
• Galactoza poate fi folosita pentru sinteza de
glicoproteine si glicolipide sub forma de UDP-
galactoza
 METABOLISMUL HEPATIC AL
LIPIDELOR
• Ficatul preia din plasma AG si lipoproteine
• AG sunt transformati prin β-oxidare in acetil CoA,
ce poate intra in ciclul Krebs (eliberand energie)
sau poate forma corpi cetonici
• Β-oxidarea este extrem de intensa si rapida in
ficat; in citosolul hepatocitelor se sintetizeaza acid
palmitic. Alti AG sunt produsi prin scurtarea,
elongarea sau denaturarea moleculei.
• Sinteza si eliberarea lipoproteinelor din ficat
depinde de aportul de precursori; este reglata de
estrogeni si hormoni tiroidieni.
 METABOLISMUL HEPATIC AL
LIPIDELOR
• In perioada digestiva AG din VLDL provin din
chilomicronii de absorbtie, iar in cea interdigestiva
din tesutul adipos.
• Metabolismul AG este orientat spre sinteza de
lipoproteine; in cazul aportului insuficient, scaderii
insulinei sau cresterii glucagonului, directia se
schimba catre β-oxidare si formare de corpi
cetonici
• Ficatul este esential in catabolismul LDL
• Corpii cetonici (aceto-acetat, β-hidroxibutirat) sunt
folositi de majoritatea celulelor drept combustibil
(exceptie hepatocite)
• Colesterolul sintetizat hepatic / alimentar.
 METABOLISMUL HEPATIC AL
BILIRUBINEI
• Bilirubina este un pigment galben, format din
juxtapunerea a 4 nuclei pirolici
• Varietati:
- Bilirubina neconjugata (indirecta)
- Bilirubina conjugata (directa)
• Organismul adult fabrica si ar trebui sa elimine
~ 400-500 μmoli de bilirubina/zi
• Absenta echilibrului dintre sinteza si eliminare
cu acumularea ei = ICTER
 METABOLISMUL HEPATIC AL
BILIRUBINEI
• Surse de bilirubina: hemoglobinice si hepatice
• Surse hemoglobinice:
- Distructia hematiilor imbatranite de catre
macrofagele sistemului reticulo-endotelial si
eliberarea Hb continuta in ele;
- Eritropoeza ineficace sau distrugeri ale maduvei
hematoformatoare cu aparitia in circulatia
eritroblastilor care nu se vor matura
• Transformarea Hb in bilirubina:
- Desfacerea inelului tetrapirolic al Hb, cu formare
de coleglobina (verde) in SRE
 METABOLISMUL HEPATIC AL
BILIRUBINEI
- Pierderea fierului de catre coleglobina, cu formarea
biliverdin-globinei;
- Prin detasarea globinei din complexul biliverdin-
globina se pune in libertate biliverdina (albastra-
verzuie) care este redusa in bilirubina (galben-
rosie)
• Bilirubina de origine hepatica
- Sinteza se poate realiza din transformarea
diversilor constituienti heminici (nu Hb); este
atribuita reinnoirii rapide a structurilor heminice
intrahepatice (catalaza, citocromi)
- Sursa este redusa (5% din birubina formata)
 CINETICA BILIRUBINEI
• Transport plasmatic
- Bilirubina neconjugata este insolubila in apa; pentru a fi
transportata este legata de proteine plasmatice
(albumina)
- Fractia legata este cea mai importanta; cele doua
molecule sunt in echilibru dinamic; exista un procent
redus de bilirubina libera; moleculele libere sunt
singurele care pot trece prin membranele biologice si
difuzeaza in tesuturi
- Apare frecvent la nou-nascut = risc mare de
hiperbilirubinemie. Bilirubina difuzeaza in celulele
lipofile (subst. gri), se acumuleaza si determina
tulburari neurologice = icter nuclear
 CINETICA BILIRUBINEI
• Transport hepatic
• Bilirubina neconjugata este captata cu
predilectie de hepatocite; patrunde in gradient
de concentratie
• La REN hepatocitar: conjugarea a 1-2 lanturi
laterale cu ajutorul unor enzime (transferaze);
rezulta bilirubina conjugata (hidrosolubila) care
se excreta prin bila / urina
• Activitatea transferazei este redusa la nastere
(mai ales la prematuri) si inregistreaza valoarea
de la adult la 15 zile de la nastere (icterul neo-
natal /fiziologic de la nou-nascut si prematur)
 CINETICA BILIRUBINEI
• Excretia biliara
- Bilirubina este colefila; este excretata in
concentratie mare in bila
- Bilirubina conjugata este dirijata catre polul biliar
al hepatocitului
- Mecanismul prin care are loc trecerea in
canaliculele biliare = transport pasiv.
• Eliminarea intestinala:
- In intestin, sub actiunea bacteriilor intestinale,
au loc reactii de reducere → urobilinogen
(culoarea fecalelor)
 FUNCTIA DE DETOXIFIERE HEPATICA
• Substantele straine (xenobiotice) introduse in
organism, cu efecte benefice/toxice, vor trebui
eliminate din organism.
• In secventa de detoxifiere, ficatul are rol major
deoarece:
- Debitul sanguin este mare (25% din DC), rezulta
un aport masiv de xenobiotice la nivel hepatic
de xenobiotice introduse oral/parenteral
- Hepatocitul este locul concentrarii multiplelor
substante
 FUNCTIA DE DETOXIFIERE
HEPATICA
• Hepatocitul este locul esential al biotransformarilor
tuturor moleculelor straine introduse care vor suferi
o modificare a structurii inainte de eliminare
• Hepatocitul va elimina unele substante prin bila
sau le lasa sa treaca in circulatia sistemica dupa
ce biotransformarea lor hepatica le face apte sa fie
eliminate prin rinichi
• Medicamentele introduse in organism sunt
transportate in sange legate de albumina;
biotransformarea hepatica a medicamentelor este
etapa limitanta principala a duratei lor de actiune in
organism; aceasta biotransformare constituie
detoxifierea
 FUNCTIA DE DETOXIFIERE HEPATICA
• Mecanisme de detoxifiere:
- Formarea de compusi hidrofili, capabili sa
traverseze usor membranele celulare (excretia
biliara / urinara va fi mai usoara)
- Pierderea activitatii farmacologice, metabolitii
fiind inactivi sau mai putin activi
• Metabolismul hepatic al medicamentelor are ca
efect formarea de compusi inactivi si usor de
eliminat; biotransformarea poate fabrica
metaboliti mai activi, mai toxici si mai greu de
eliminat.
 FUNCTIA DE DETOXIFIERE HEPATICA

• Exemplu:
- azathioprina si ciclofosfamida devin active dupa
biotransformare hepatica
- prednisonul nu este activ decat dupa
biotransformare hepatica in prednisolon
- Fenilbutazona, fenacetina, codeina devin active
dupa metabolismul hepatic
• Pentru unele substante bila este o cale de
eliminare accesorie; medicamentul efectueaza
un ciclu entero-hepatic incomplet.
 FUNCTIA ENDOCRINA HEPATICA

• Ficatul deiodeaza T4 in T3 (mai activ), reglabil la

nivel de preluare si transformare;
• Unele efecte ale somatotropului sunt mediate
de somatomedinele hepatice
• Hormoni preluati si degradati hepatic: insulina,
glucagon, somatotrop, gastrina