Proceduri și instrumente de evaluare psihologică în

Tulburarea de spectru autist (Scalele ASRS).

Proceduri și instrumente de evaluare psihologică în anxietate

la copii și adolescenți (Scala Spence pentru anxietate la
copii).
 Portofoliu de semestru
• 1. Anamneza copilului
• 2. Scala Portage
• 3. Testul WISC (doar indicii: IIV, IML ȘI IVP)
• 4. Scala Spence - anxietate
• 5. Elaborat grilă de observație a comportamentului copilului
cu depresie 
• 6. Recenzie un articol ADHD pe copii/adolecenți

• Încărcat pe platforma BlackBoard până în 10 ianuarie 2020

 Activitate de grup
scalele ASRS pe baza manualului testului
1. Cine îl completează?

2. Grup de vârstă

3. Prezentare instrument + subscale

4. Utilitate instrument

5. Scorare și interpretare
Descriere scalele ASRS
Descriere scalele ASRS
Utilizare ASRS
Utilizare ASRS
Anxietatea – Scalele Spence
 Copiii cu anxietate
Caracteristici ale anxietăţii (teama sau îngrijorarea nerealistă a unui copil,
manifestată într-un interval de trei sau mai multe luni, în orice combinaţie a
următoarelor caracteristici (Hoghughi, 1992):
 tensiune sau incapacitate de relaxare
 nelinişte
 îngrijorare
 indecizie
 nevoia de încurajare constantă
 iritabilitate
 ticuri, tremor
 sentimente ale unui dezastru iminent
 tulburări de somn
 palpitaţii sau paloare
 transpiraţie excesivă
 greaţă sau alte stări de disconfort corporal/durere
 Copiii cu anxietate

• Anxietatea de separare = frica excesivă de separare de părinţi sau alte

figuri de ataşament:
 îngrijorare exagerată legată de posibila rănire sau pierdere a părinţilor
 teama de a dormi singur sau fără părinţi
 refuz şcolar
 coşmaruri având ca temă separarea
 simptome fizice – dureri de cap, de stomac, greaţă, vomă – atunci când are loc
sau este anticipată despărţirea.

• Anxietatea generalizată = o teamă şi nelinişte excesivă legată de

performanța şcolară, relaţiile sociale, sănătatea persoanelor
semnificative, sau evenimente din mediul înconjurător.

• Fobii = sentimente de frică declanșată de unele obiecte sau situaţii

particulare. Asemenea sentimente de frică nu pot fi ținute sub control
 Copiii cu anxietate

• Atacul de panică = presupune un episod intens de frică, îngrijorare,

disconfort, acompaniat de simptome fizice precum palpitaţii, dureri la
nivelul pieptului, senzaţia de sufocare, tremurături, ameţeală, frisoane
sau dimpotrivă senzaţii de căldură, depersonalizare/derealizare, frică de
moarte.

Mattis şi Ollendick (2002) descriu trei tipuri de atacuri de panică:

1. Atacuri neaşteptate – neanunţate, care nu se asociază cu
evenimente/stimuli declanşatori şi apar spontan “din senin”.
2. Atacuri de panică legate de anumite situaţii – apar aproape imediat
după expunerea la sau în anticiparea unei situaţii declanşatoare (de
exemplu, pentru un adolescent, atacul de panică poate apărea
întotdeauna când are un examen).
3. Atacuri de panică predispuse situaţional – nu apar întotdeauna
imediat după expunerea la un factor declanşator.
 Copiii cu anxietate

• Tulburarea obsesiv-compulsivă
 Obsesiile sunt gânduri recurente, persistente, care sunt trăite ca fiind intruzive,
lipsite de sens.
 Comportamentele compulsive sunt ritualuri repetitive.
 Cele mai frecvente obsesii la copii şi adolescenţi se referă la frica de
contaminare (35%) şi gânduri legate de rănirea propriei persoane sau a celor
apropiaţi (30%).
 Comportamentele compulsive frecvente sunt cele de curăţare, comportamente de
verificare.

• Fobia socială = un set de cogniţii negative legate de situaţiile sociale,

anticipând propriul eşec şi evaluându-şi în termeni negativi propria
performanţă. Copii cu fobie socială demonstrează:
 abilităţi sociale reduse
 o diminuare a interacţiunilor sociale
 mai multă „stângăcie” în relaţionarea cu colegii.
 Copiii cu anxietate
Frica și dezvoltarea normală

Frica și dezvoltarea normală (Morris şi Kratochwill, 1985; Ollendick şi

King, 1991):
 Între 6 şi 12 luni copiii se tem de sunete puternice care vin din spatele lor,
de lipsa suportului (mişcări bruşte prin care ar putea fi scăpaţi din braţele
adulţilor).
 La 1-2 ani - anxietatea de separare, frica de străini, de schimbări apărute în
mediu;
 La 3-4 ani apare teama de întuneric, frica de a fi lăsat singur, frica de
insecte sau de animale mici;
 La 5-6 ani predomină frica de animale sălbatice, de fantome, de monştri sau
de ,,oameni răi”;
 La 7-8 ani ani copiii se tem de diferite aspecte legate de şcoală, de fiinţe sau
evenimente supranaturale, de pericolul fizic;
 La 9-11 ani, apar frici sociale, sau legate de război, sănătate, răniri
corporale, performanţe şcolare.
 Studiu de caz
,,Andrei, are 11 ani și acum trece pe clasa a V-a, în ciclul gimnazial.
La începutul fiecărui an, încă de la grădiniță, începutul anului școlar a
reprezentat o perioadă dificilă pentru el.
În acest an, distresul lui s-a intensificat datorită mutării la o nouă
școală. Din luna septembrie când a început școala și până în luna
Noiembrie, a lipsit 26 de zile de la școală. În consecință, performanța
sa școlară a avut de suferit iar profesorii au început să-i trimită temele
acasă. Andrei insistă că nu poate să realizeze aceste teme fără ca mama
sa să-i fie în preajmă. Își face griji că ceva s-ar putea întâmpla cu
mama lui dacă el merge la școală.”

 Ce tip de tulburare de anxietate are Andrei?

 De ce alte informații ați mai avea nevoie pentru a confirma diagnosticul?
Scorare versiune SPENCE pentru Preșcolari
Scalele SPENCE pentru preșcolari, școlari mici

• https://www.scaswebsite.com/index.php?p=1_31
 Utiliare scala SPENCE
• Clinical purposes: The scale has been widely used in clinical
contexts for both assessment and therapy evaluation purposes. The
SCAS is not intended as a diagnostic instrument when used in
isolation. Rather it is designed to provide an indication of the
nature and extent of anxiety symptoms to assist in the diagnostic
process. It is recommended that clinicians use the scale in
partnership with a structured clinical interview. The scale is
sensitive to treatment outcome and may be used to evaluate the
impact of therapy on anxiety symptoms in children and
adolescents.
• Community screening and prevention: The scale has also been
used for identification of children at risk of developing anxiety
problems and for monitoring the outcome of interventions to prevent
the development of anxiety.
• Research: The SCAS has now been used in a significant number of
research studies to examine the structure of anxiety symptoms and
as an indicator of anxiety in young people.