SINDROAME PSIHIATRICE RARE

SINDROMUL CAPGRAS
• Delirul Capgras este unul dintre cele mai
fascinante și mai rare sindroame din
neuropsihiatrie.
• Elementul cheie al acestui sindrom este credința
pacientului că apropiații săi (familie, prieteni ), au
fost înlocuiți de niște impostori, care îi sunt
potrivnici.
• Cu toate că, în mod clasic, este atribuit psihozelor
endogene, 1/3 dintre cazuri au o origine organică
(diverse leziuni cerebrale).
• Astfel, poate apărea în tulburările din spectrul
schizofreniei, dar și în Demența cu corpi Lewi și în
caz de infarcte cerebrale.
SINDROMUL FREGOLI
• Sindrom numit după actorul de teatru Leopoldo Fregoli
, renumit pentru abilitatea sa de a-și schimba
înfățișarea și costumele cu mare rapiditate pe
parcursul spectacolelor, dând adesea impresia că este
vorba despre artiști diferiți.
• Pacientul crede că unul sau mai mulți indivizi pot lua
înfățișarea unor persoane familiare cu scopul de a-l
persecuta sau prejudicia.
• Rarisim, poate fi observată coexistența sindromului
Fregoli cu sindromul Capgras; în această circumstanță,
apar simptome de derealizare și de depersonalizare.
SINDROMUL COTARD
• Psihiatrul Jules Cotard, sec. XIX a descris
DELIRUL DE NEGAȚIE ( DÉLIRE DE NÉGATION),
denumit astăzi SINDROM COTARD.
• Sindromul Cotard, o triadă de ideații delirante:
- delirul de negaţie
- de enormitate
- de imortalitate

• Se asociează frecvent cu:

- tulburări de percepţie;
- fenomene de depersonalizare;
- idei şi preocupări hipocondriace;
- disforie, iritabilitate, anxietate, tendința la
autoculpabilizare, dispoziţie depresivă, anhedonie,
anestezie psihică ;
- inhibiţie psihomotorie, negativism, raptusuri cu

caracter autoagresiv.
• Idea delirantă de negaţie sau nihilistică:
- negarea existenţei şi/sau a funcţionării
organelor interne sau a corpului în
întregime.
• Ideile de enormitate şi de imortalitate:
- congruente cu dispoziţia, reprezintă
convingerea delirantă plină de autoacuzare a
pacientului că nu merită nici măcar moartea,
este condamnat să trăiască veşnic ca să
plătească pentru păcatele comise, iar
pedepsele sunt resimţite supra-
dimensionate, respectiv tot universul
contribuie la întreţInerea suferinţei sale fără
sfârşit.
SINDROMUL ALICE ÎN ȚARA
MINUNILOR
• Sindromul Alice în Țara Minunilor descrie un set
de simptome ce presupune:
- alterarea imaginii corporale și a percepției
vizuale, dimensiunea părților propriului corp,
precum și a obiectelor exterioare est incorectă,
apărând (dismegalopsii, metamorfopsii)
- percepțiile alterate apar cel mai frecvent
noaptea
Cauze comune ale sindromului Alice în
Țara Minunilor
• Cel mai proeminent și adesea cel mai
deranjant simptom este alterarea imaginii
corporale – cel mai frecvent capul și mâinile,
macropsiile fiind mai frecvente decât
micropsiile.
• Distorsiunile percepției vizuale - se referă la
percepția obiectelor exterioare.
• Alte simptome : distorsiunea percepției
temporale, distorsiunea percepției tactile,
distorsiunea percepției auditive.
TULBURAREA DISMORFICĂ
CORPORALĂ
• Este o tulburare psihiatrică în care pacientul
prezintă percepții false la nivelul propriei
imagini corporale, asociind deteriorarea
funcționalității globale, precum și distress.
• Cu toate că simptomele acestei tulburări sunt
relativ bine stabilite, există puține date privind
cauzalitatea ei.
 Tulburare psihiatrică complexă, a cărei
simptomatologie este suprapusă unui pattern
ce include:
• Tulburări ale funcțiilor cognitive, în special ale
celei mnezice și a capacitpții de plănuire și de
organizare
• Tulburări ale percepției vizuale și a
componentei afective de integrare a
percepției vizuale.
• Deficite la nivelul circuitelor fronto-striatale.
• Anomalii la nivelul substanței albe.
 Aspecte clinice:
• preocuparea excesivă în legătură cu un defect
fizic – observabil sau nu
• tulburări de comportament sau de încadrare
socială din cauza acestui „defect”
• asocierea sau apariţia pe fondul unei alte
simptome și sindroame psihiatrice precum
bulimia, anorexia, izolarea socială, dificultăţi de
comunicare, comportament obsesiv-compulsiv,
depresii, fobie socială, comportament
autopunitiv.
 Cele mai frecvente localizări ale
defectelor percepute de pacienți:

• pielea (73%)
• părul (56%)
• nasul (37%)
• greutate(22%)
• abdomen (22%)
• sâni/piept/areole mamare (21%)
• ochi (20%)
• coapse (20%)
• dinţi (20%)
SINDROMUL MÂINII STRĂINE
• Afecțiune neurologică ce
determină mișcări
involuntare, dar cu scop
aparent ale unui membru – în
mod tipi, a unei dintre MÂINI.
• Membrul este perceput ca
fiind străin.
• Uneori apare personificarea
acestuia (pacientul îi atribuie
un nume propriu).
• Se pot asocia simptome ale
sindromului de lob frontal,
apraxie, lentoare motorie.
TULBURĂRI RARE ALE SOMNULUI
SINDROMUL FRUMOASA DIN
PĂDUREA ADORMITĂ
(Sindromul Kleine-Levin)
• Sindromul Kleine-Levin (KLS) sindrom rar
caracterizat prin episoade recurente de somn
excesiv, însțite de tulburări comportamentale.
• Apare cel mai frecvent la adolescenți, putând
apărea însă și la adulți și la copii.
• Episoadele debutează prin somnolență
instalată progresiv, pacientul dormind cea mai
mare parte a zilei.
• Atunci când este treaz, pacientul manifestă confuzie,
dezorientare, letargie, apatie, hipersensibilitate la
lumină și la zgomot.
• În unele cazuri apare hiperfagia de alură compulsivă.
• Episoadele sunt ciclice.
• Fiecare episod durează zile, săptămâni sau luni, timp
în care activitățile uzuale ale individului sunt stopate,
cu scăderea marcată a capacității de autoîngrijire.
• Perioadele asimptomatice durează între
câteva săptămâni și câtiva ani.
• Nu există simptome prodromale care să
prevestească un nou episod.
• Cauzele KLS sunt necunoscute.
PARALIZIA DE SOMN
• Constituie inabilitatea de a se mișca, de a
vorbi sau de a reacționa în momentul trezirii
sau al adormirii.
• Se însoțește adesea de halucinații terifiante
față de care pacientul nu poate reacționa.
• Se poate asocia cu narcolepsia, cu migrena, cu
tulburări din spectrul anxios sau cu apneea de
somn.
FOBII RARE
 Date epidemiologice
• Tulburările de spectru anxios
sunt tulburările mintale cel mai
frecvent întâlnite în populația
generală; au vârsta de debut cea
mai mică și prezintă cea mai
mare rată de comorbiditate, atât
între ele, cât și cu alte tipuri de
tulburări mintale.
• Fobiile specifice reprezintă
tulburările de anxietate cu cea
mai ridicată prevalență pe
parcursul vieții, având rate de 6-
12%.
 Xanthophobia
• Foba de culoarea galben
• Aparea frica de orice este de culoare galbenă,
obiecte uzuale, decorațiuni, soare; în unele
cazuri, numai pronunțarea cuvântului
“galben” poate provoca anxietate extremă.
 Turophobia
• Frica de brânză
• De regulă, brâna este asociată cu un eveniment
psihotraumatizant din trecut.
• Există posibilitatea ca anxietatea să fie provocată
de un tip particular de brânză sau să se extindă la
toate sortimentele.
 Somniphobia
• Frica de a adormi
• Poate avea la bază asocierea ideii de somn cu
cea de moarte sau cu senzația de pierdere a
controlului și cu teama de coșmaruri.
Coulrophobia
 Hylophobia
• Frica de pădurii
• Are la origine asocierea cu filme și basme în care
apar păduri înspăimântătoare , cu valențe magice
.
Omphalophobia
 Nomophobia
• Frica de a rămâne fără telefon mobil sau
înafara ariei de acoperire a semnalului.
1. Când vă verificați prima dată telefonul mobil?
a. Imediat după trezire
b. La micul dejun
c. În drum spre serviciu
d. La primirea unui mesaj
2. Cât de frecvent vă verificați telefonul?
a. La 5 minute
b. La 30 minute
c. La 1 oră
d. De câteva ori pe zi
3. Unde vă țineți telefonul mobil în timp ce dormiți?
a. Sub pernă
b. Lângă pat
c. În alt colț al camerei
d. În altă cameră
4. Vă luați telefonul cu dvs. la toaletă?
a. Frecvent
b. Uneori
c. V-ați gândit la acest lucru
d. Niciodată
5. Pentru ce folosiți cel mai des telefonul mobil?
a. Rețele de socializare
b. E-mail
c. Muzică, jocuri
d. Convorbiri și sms-uri
Ombrophobia
Pogonophobia
 Trypophobia
• Constituie frica de obiecte prevăzute cu orificii sau găuri mici.
• Nu este încă inclusă în rândul fobiilor oficial dianosticabile, cu toate
că este raportată de un număr mare de persoane.
• Găurile sunt asociate cu pericolul.
• Trypophobia poate viza faguri de miere, bureți sau orice alt obiect
cu orificii mici.
Triskaidekaphobia
 Papaphobia

• Frica de papă sau de instituția papalității este

una extrem de rară.
• Este strâns relaționată hierofobiei și
hagiofobiei.
 Uranophobia
• Constituie frica de “viața de apoi”
• De cele mai multe ori își are originea în frica
de judecată și de pedeapsă consecutive morții
fizice.
TULBURĂRI ALIMENTARE
RARE
 DISMORFIA MUSCULARĂ
(“ANOREXIA INVERSATĂ”)
Preocupare exagerată,
obsesivă față de
credința că propriul
corp este prea slab, cu
masă musculară
insuficient dezvoltată.
SINDROMUL ALIMENTAȚIEI
NOCTURNE
• Constituie o tulburare de alimentație în care
pacientul are tendința să se supraalimenteze
în fiecare noapte, la ore târzii.
• A fost descris pentru prima data in 1955, într-
un studiu al Dr. Albert Stunkard, însa nici până
astazi nu are un set recunoscut de simptome
sau criterii de diagnostic.
• Circa 1-2% din populația totală a globului este
afectată de această problemă.
• Cei care sufera de această tulburare obțin, în
general, scoruri ridicate la testele clinice
pentru simptome depresive, având și o stimă
de sine aproape constant scăzută.
• Nivelul scazut al hormonilor melatonina si
leptina pare a provoaca aceste episoade.