de bază în domeniul nutriției umane Obiectivele temei • Definirea noțiunilor de aliment, nutriment, nutriție, malnutriție, metabolism, sănătate;
• Descrierea relațiilor dintre
alimentație, nutriție și sănătate. Definiții a unor noțiuni de bază în nutriție • Nutriție – Totalitatea proceselor biologice de asimilare (anabolice, de sinteză) și de dezasimilare (catabolice, degradarea unor molecule) ale alimentelor, care au loc în organismul viu și permit dezvoltarea lui, întreținerea și menținerea într-o bună stare a organelor și sistemelor sale și asigură funționarea lor normală prin furnizarea substanțelor și energiei necesare. Definiții a unor noțiuni de bază în nutriție Astfel, nutriția ca funcție reprezintă totalitatea unor procese complexe care include:
- Alimentația (consumul propriu-zis al hranei),
- Digestia (transformarea alimentelor complexe în substanțe simple absorbabile în tractul gastro-intestinal), - Absorbția (trecerea nutrimentelor din tractul gastro-intestinal în circuitul sangvin), - Transportarea nutrimentelor spre celule, - Metabolizarea nutrimentelor în interiorul celulei, - Eliminarea deșeurilor metabolice. Definiții a unor noțiuni de bază în nutriție • Aliment – Produs comestibil capabil să servească la nutriția unui organism viu, hrană. Alimente sunt produse naturale complexe de origine vegetală sau animală, care sunt consumate în stare crudă sau după tratare termică, fie în starea lor naturală (fructele proaspete) sau după ce au fost supuse unor transformări (sucuri, piureuri, pâine, brânzeturi, produse lactate fermentate, etc.) Definiții a unor noțiuni de bază în nutriție • Hrană – Alimente, produse alimentare.
• Alimente transformate – alimentele care au fost supuse unor
transformări (brânzeturi, produse lactate fermentate, pâine, băuturi alcoolice). Fabricarea lor poate fi atât casnică, cât și la scară industrială și este bazată pe utilizarea microorganismelor, mai ales a drojdiilor, bacteriilor lactice, unor mucegaiuri (fam. Penicillium). Produsle alimentare ca pastele făinoase, mezelurile, produsele de cofetărie rezultă din transformări mai complexe și producerea acestora ține de domeniul agro-alimentar. Definiții a unor noțiuni de bază în nutriție • Nutriment – orice compus organic sau anorganic (mineral) necesar organismului, care: - se conține în alimente sau băuturi; - poate fi absorbit de celulele mucoasei intestinale cu trecerea lor în circulația sangvină; - se metabolizează în mod normal și poate fi utilizat de către organism pentru a contribui la satisfacerea nevoilor nutriționale și energetice, de asigurare a creșterii, menținerii și reparației țesuturilor. Definiții a unor noțiuni de bază în nutriție
Este necesar de menționat că, nutrimentele sunt elemente
nutritive direct asimilabile de către organism după transformarea lor digestivă: din glucide în monozaharide, din lipide în acizi grași și glicerină, din proteine în aminoacizi, elemente minerale și vitamine. Definiții a unor noțiuni de bază în nutriție • Astfel, din punct de vedere nutrițional, alimentele constau din nutrimente. Consumând alimente, organismul utilizează nutrimentele. Se deosebesc următoarele clase de nutrimente: a) Macronutrimente (necesarul lor zilnic este de ordinul zecilor și sutelor de grame): Glucide; Lipide; Proteine; Apă. Definiții a unor noțiuni de bază în nutriție b) Micronutrimente (necesarul lor zilnic este de ordinul gramelor, miligramelor și microgramelor): Elemente minerale; Vitamine. Definiții a unor noțiuni de bază în nutriție • Nutrimente esențiale – Unele nutrimente sunt numite indispensabile sau esențiale, deoarece organismul uman nu le poate sintetiza din alte substanțe, sau le sintetizează în cantități insuficiente, sau cu viteză inadecvată cerințelor fiziologice. Aceste nutrimente trebuie neapărat să fie primite zilnic în stare gata, prefabricate împreună cu alimentele consumate. Este cazul aminoacizilor esențiali, vitaminelor, acizilor grași polinesaturați esențiali, elementelor minerale indispensabile. Definiții a unor noțiuni de bază în nutriție • Nutrimente calorigene – sunt nutrimentele care la oxidare în organism eliberează energie. Compușii alimentelor care în organism eliberează energie sunt macronutrimente – glucide, lipide și proteine.
• Alimentație – modul de a se alimenta, mecanismul prin care
alimentele ajung în organism. Totalitatea produselor alimentare incluse într-un regim alimentar. Definiții a unor noțiuni de bază în nutriție • Digestie – Pentru a fi utilizate de către organism, alimentele consumate trebuie să fie degradate în timpul digestiei în molecule simple, nutrimente, care reprezintă substanțe absorbabile și utilizabile la nivel celular.
• Absorbție – Trecerea în sânge prin pereți intestinali a
nutrimentelor rezultate la digestia alimentelor. Absorbția poate avea loc prin difuziune pasivă (osmoză) sau prin difuziune activă. Definiții a unor noțiuni de bază în nutriție • Metabolism – transformarea suportată de substanțe în organism. Metabolismul constă din două grupuri de procese cu caracter opus: anabolismul și catabolismul. - anabolismul (asimilarea) este reprezentat de reacții de sinteză chimică, de transformare a nutrimentelor și structuri proprii a organismului. Procesele anabolice decurg cu consum de energie. - catabolismul (dezasimilarea) este scindarea moleculelor, a structurilor proprii organismului (celule, țesuturi). Procesele catabolice decurg cu eliberare de energie. Definiții a unor noțiuni de bază în nutriție • Dereglări de nutriție – se pot manifesta sub formă de carență, denutriție sau malnutriție.
• Denutriție – Totalitatea dereglărilor ce caracterizează o
insuficiență, o carență importantă a alimentelor nutritive cu predominarea dezasimilării (proceselor catabolice) asupra proceselor de asimilare (reacțiilor anabolice). Definiții a unor noțiuni de bază în nutriție • Malnutriție – stare nutrițională insuficientă datorită unei alimentații neechilibrate în cantitate și calitate, compoziției sau datorate unei cauze metabolice.
În prezent se înregistrează malnutriție în exces, specifică țărilor
dezvoltate și malnutriție de insuficiență, specifică țărilor în dezvoltare și populațiilor sărace. Definiții a unor noțiuni de bază în nutriție • Regim alimentar – Calitatea alimentației speciale destinată unei persoane ținând cont de o situație particulară (starea de sănătate, activitatea specifică, obiceiurile alimentare).
Este necesar de cunoscut că, omul are particularitatea de a fi
omnivor, adică consumă atât alimente de origine vegetală (legume, fructe, etc.), cât și animală (carne, ouă, pește, brânzeturi, etc.). Unele persoane, din motive religioase, etice sau culturale, exclud din alimentație produsele de origine animală. Definiții a unor noțiuni de bază în nutriție În acest sens, se deosebesc vegetarienii, care în funcție de gradul diferit de excludere a produselor animaliere, se numesc respectiv: - ovo-lacto-pesco-vegetarieni: persoanele care exclud doar carnea din alimentație; - ovo-lacto-vegetarieni: exclud carnea și peștele; - lacto-vegetarieni: exclud carnea, peștele, ouăle din alimentație; - vegetalienii: nu consumă nici un produs de origine animală. Definiții a unor noțiuni de bază în nutriție
pe rolul profilactic și terateutic al alimentelor.
• Sănătate – Condiție de bunăstare deplină fizică, mentală și socială
ce nu se caracterizează doar prin absența maladiilor sau a unei infirmități (Organizația mondială a Sănătății). Definiții a unor noțiuni de bază în nutriție • Valoarea energetică a alimentelor – capacitatea de a elibera în organism o anumită cantitate de energie în funcție de conținutul de glucide, proteine și lipide. Valoarea energetică a alimentelor se exprimă în kilocalorii (kcal) sau kilojouli (kJ).
1 kcal = 1000 cal = 4,1865 kJ;
1 kJ = 0,239 kcal, 1 MJ = 1000 kJ = 239 kcal.
• Valoarea biologică a alimentelor – caracterizează conținutul
nutrimentelor esențiale în produsul dat. Definiții a unor noțiuni de bază în nutriție • Valoarea nutritivă a alimentelor – este caracterizată de totalitatea compoziției chimice a alimentelor. Pe lângă nutrimente, alimentele pot conține substanțe antinutritive (substanțe fără toxicitate, dar care diminuiază utilizarea nutrițională a nutrimentelor din alimente). De ex.: inhibitori enzimatici, substanțe demineralizante, antivitamine, și chiar substanțe toxice (glicozide, alcaloizi, etc.), dar și substanțe reglatoare utile organismului cum sunt enzimele, hormonii.
• Homeostazie – Tendința organismului de a menține condițiile
fiziologice la nivel constant (temperatura, glicemie, tensiunea arterială). Relația dintre alimentație, nutriție și sănătate
Sănătatea, productivitatea muncii fizice și intelectuale ale unei
persoane sunt determinate în mare măsură de statutul său nutrițional.
Dezechilibrele alimentare, fie de insuficiență, sau de exces,
duc la apariția bolilor nutriționale. Relația dintre alimentație, nutriție și sănătate Astfel, boli nutriționale de insuficiență sunt hipovitaminozele, anemia feriptivă, deficiențele elementelor minerale exprimate în maladii specifice insuficienței fiecărui element în parte și rezistență redusă la infecții.
Printre bolile cauzate de alimentație în exces se numără bolile
cardio-vasculare – prima cauză de mortalitate în majoritatea țărilor, diabetul, obezitatea, unele tipuri de cancer. Efectul unei alimentației echilibrate asupra sănătății • Alimentația adecvată permite dezvoltarea armonioasă a organismului, nutriția având implicații directe în funcționarea diferitor sisteme fiziologice, cum sunt sistemele: digestiv, respirator, cardio-vascular, endocrin și renal.
• Nutriția permite aportul către celule a elementelor necesare
creșterii, desfășurarea corectă a metabolismului și eliminarea deșeurilor metabolice. Efectul unei alimentației echilibrate asupra sănătății • Organismul uman are nevoie de o aprovizionare sistematică și suficientă în apă și în nutrimente pentru creștere, activitate fizică (mișcare, lucru), pentru repararea țesuturilor și a celulelor care se uzează și se descompun zilnic.
• O alimentație adecvată vârstei, genului de activitate, stării de
sănătate este o condiție esențială a sănătății. Impactul unei alimentații dezechilibrate asupra sănătății • Carențele alimentare Dacă necesarul nutrițional individual nu este satisfăcut, deficitul nutrițional se realizează mai întâi la nivel biologic, care devine ulterior vizibil cu instalarea maladiilor nutriționale, în special: - malnutriție proteino-energetică la copii sub formă de marasm; Impactul unei alimentații dezechilibrate asupra sănătății - carențe în micronutrimente; - vitamina A responsabilă de dezvoltarea crepusculară; - vitamina C responsabilă de scorbut; - vitamina B1 responsabilă de beri-beri; - vitamina B5 sau PP responsabilă de pe pelagra; - vitamina D responsabilă de rahitism la copii sau de osteomalasie (înmuierea oaselor) la adulți; Impactul unei alimentații dezechilibrate asupra sănătății
- vitamina K responsabilă de dereglări de coagulare a
sângelui; - vitamina E responsabilă de dereglări de reproducere; - iodul responsabil de gușa endemică, nanism, cretinism; - fierul și acidul folic responsabil de anemie; - calciul responsabil de osteoporoză. Excesele alimentare
• Excesele alimentare de asemenea pot provoca dereglări
nutriționale. Bolile nutriționale de exces sunt afecțiuni caracterizate prin dereglări ale metabolismului, cele mai frecvente fiind obezitatea, bolile cardio-vasculare, diabetul, guta. Excesele alimentare
• Obezitatea apare atât în urma unui consum excesiv de
produse alimentare, cât și în urma unui dezechilibru calitativ (produse bogate în compuși energetici, dar sărace în substanțe biologic active, lipide) și dereglări metabolice. Excesele alimentare • Apariția bolilor-cardiovasculare este în corelație cu consumul de grăsimi saturate și de produse bogate în colesterol.
Alimentația săracă în grăsimi, fără alcool, bogată în fructe,
legume și glucide complexe poate contribui esențial la reducerea mortalității cauzate de boli cardio-vasculare. Excesele alimentare
• În cazul diabetului s-a stabilit o corelație pozitivă cu
obezitatea și consumul de zahăr, dar și cu alte condiții, cum ar fi încetarea alaptării materne și introducerea timpurie a laptelui de vaci în alimentația copiilor. Excesele alimentare
• Un mare număr de studii științifice pun în evidență corelația
dintre tipul de alimentație și apariția cancerului (consumul cantităților excesive de calorii, carne și grăsimi saturate, produse cu conținut ridicat de acizi grași, consum redus de fructe și legume proaspete, produse alimentare bogate în fibre).