Raporturile juridice de

muncă
MACOVEI Tatiana,
Doctor în drept, conferențiar universitar,
Chișinău, 2020
 PLAN
• 1. Noţiunea și trăsăturile raporturilor juridice de muncă
• 2. Obiectul şi conţinutul raporturilor juridice de muncă
• 3. Apariţia, modificarea, suspendarea şi încetarea
raporturilor juridice de muncă
• 4. Categorii de raporturi juridice de muncă
 Acte normative
• Legea nr. 158 din 04.07.2008 cu privire la funcția publică și statutul
funcționarului public
• Legea nr. 199 din 16.07.2010 cu privire la statutul persoanelor cu
funcții de demnitate publică
• Legea nr. 140 din 10.05.2010 privind Inspectoratul de Stat al muncii
• HG  Nr. 1276 din 26-12-2018 pentru aprobarea procedurilor privind
accesul  la măsurile de ocupare a forței de muncă
1. Noţiunea și trăsăturile raporturilor juridice de muncă

• Raport juridic de muncă – relaţii sociale reglementate de

legislaţia muncii, ce iau naştere între o persoană fizică
(salariat), pe de o parte, şi, o persoană juridică sau fizică, pe de
altă parte (angajator), ca urmare a prestării unei anumite
munci de către prima persoană în folosul şi sub autoritatea celei
de a doua, care, la rândul său, se obligă să-i asigure condiţii
echitabile de muncă şi să achite la timp şi integral salariul.
 TRĂSĂTURI:
1) RJ de muncă apare ca rezultat al încheierii CIM – adică, drept sursă de
apariţie a RJ de muncă serveşte încheierea CIM de către Salariat şi
angajator, ceea ce rezultă din caracterul contractual al RJ d emuncă.
2) Are caracter bilateral
Excepție caracter triunghiular (agent de muncă temporară, detașarea,
antrenarea șomerilor la lucrările publice)
3) Remunerarea muncii sub formă de salariu – (excepții)
4) RJ de muncă are, de regulă, un caracter continuu- astfel conform art. 54
şi 55 din CM CIM se încheie, de regulă, pe o durată nedetermintă, iar ca
excepţie pe o durată determinată.
Cazurile de încheiere a CIM pe durată determinată se stabilesc de lege.
Durata maximă a unui CIM încheiat pe termen nu poate depăşi 5 ani de
zile. În cazul expirării termenului CIM încheiat pe durată determinată, şi
nici una din părţi nu a cerut încetarea raporturilor de muncă, iar
raporturile continuă de fapt – în acest caz contractul se consideră
prelungit pe o perioadă nedeterminată – tacita reconducțiune.
5) Caracterul intuitu personae – munca este prestată de o persoană
fizică, avându-se în vederea aptitudinile, calităţile şi pregătirea
profesională a S.
 Acest caracter se referă şi la angajator, deoarece salariatul încheie CIM cu
un anumit Angajator (art. 86 lit. v) dreptul salaritului de a refuza
prestarea muncii în legătura cu schimbarea priprietarului unităţii
 Drept consecinţă instituţia reprezentării, moștenirii nu îşi are locul în
dreptul muncii.
 Încetare – deces salariat, deces angajator PF, încetarea activității
angajatorului persoană fizică.
6) RJ de muncă dintre S şi A este grefat de o subordonare
specifică – acest element de subordonare este văzut ca unul de
natură pur juridică şi nu economică. Subordonarea S se
caracterizează prin statutul ierarhic al A exprimat:
 Încadrarea salariatului în colectivul de muncă
 puterea disciplinară a A
 executarea ordinelor A
7.Caracterul protecţionist specific al RJ de muncă. raporturile
juridice de muncă pot fi caracterizate drept o căsătorie forţată
dintre 2 parteneri sociali inegali.
Principiul in favorem art. 12 CM - Clauzele din contractele
individuale de muncă, din contractele colective de muncă şi
din convenţiile colective sau din actele juridice emise de
autorităţile administraţiei publice menţionate la art.4 lit. d) şi
e), care înrăutăţesc situaţia salariaţilor în comparaţie cu
legislaţia muncii sînt nule şi nu produc efecte juridice.
 2. Obiectul şi conţinutul raporturilor juridice de muncă

 Obiectul RJ de muncă constă în acele acţiuni pe care titularul dreptului

subiectiv le efectuiază sau le poate pretinde şi pe care celălalt subiect
este obligat a le efectua conduita participanţilor.
 Elementele cheie ale conduitei participanţilor la RJ de muncă este
prestarea muncii de către S şi retribuirea acesteia de către A.
 Munca urmează a fi prestată în condiţiile legii.
 Art. 46 alin. 8 CM – interzisă munca ilegală sau imorală.
Conţinutul RJ de muncă reprezintă ansamblul drepturilor şi obligaţiilor
juridice ale subiectelor RJ de muncă.
 În acest caz vorbim despre nişte drepturi subiectivizate, sau altfel spus de
nişte drepturi şi obligaţii la purtător, şi nu de drepturi şi obligaţii cu
caracter general.
 Astfel art. 9 şi 10 din CM enumeră şirul drepturilor şi obligaţiilor S și A
privite în mod obiectiv, însă prin încheierea unui CIM aceste drepturi şi
obligaţii capată un caracter subiectiv.
 Atât drepturile, cât şi obligaţiile S şi A sunt intercondiţionate, existenţa
unora fară a celorlalte nu este posibil.
Dr. și oblig sunt stabilite:
a)normativ
b)parteneriat social
c)contractual.
 3. Apariţia, modificarea, suspendarea şi
încetarea raporturilor juridice de muncă
• Premisele de apariţie a RJ de muncă:
1. Norma Juridică: normele juridice reprezintă elementul
fundamental pt apariția unui RJ de muncă, şi definesc
domeniul comportării posibile sau datorate a persoanelor
participante la raporturile de muncă, asupra cărora
societatea, prin intermediul organelor abilitate ale statului,
este interesată să acţioneze într-un anumit mod.
2. Subiecţii RJ de muncă – RJ de muncă nu poate să existe în lipsa
unor subiecţi, care să aibă calitatea de participanţi activi la raportul
respectiv.
Un prim subiect la RJ de muncă este Salariatul (care întotdeauna
este o persoană fizică), iar un alt subiect este Angajatorul(PF sau
PJ).
3. Faptul juridic – reprezință o circumstanță ce are efecte juridice de
apariţie, modificare, suspendare sau stingere a RJ.
 Faptele juridice se clasifică în acţiuni şi evenimente.
Acţiunile şi inacţiunile, întotdeauna sunt manifestări de voinţă, care duc
la apariţia, modificarea, suspendarea sau încetarea RJ.
 Acţiunile săvârşite cu intenţia de a produce efecte juridice sunt
considerate acte juridice (CIM).
 O condiţie obligatorie pentru ca acţiunile şi inacţiunile să ducă la
apariţia RJ este ca ele să provină de la o persoană cu discernământ.
Evenimentele – sunt împrejurări care nu depind de voinţa oamenilor, dar
care duc la modificarea, suspendarea sau încetarea RJ de muncă
(naştere, moarte, calamităţi naturale etc),
 Modificarea raporturilor
juridice de muncă

Modificarea actelor Modificare

normative contractuală
 • Ex. art. 73 CM –
Modificare schimbarea
temporară temporară a locului
și specificului
muncii

Modificare • Ex. transferul la o

altă muncă
permanent
ă
Modificar • Trimiterea în
e deplasare în
unilateral interes de
ă serviciu

Modificar • Detașarea
e
bilaterală
 Suspendarea
RJ de muncă

Caracter Caracter
parțial temporar
 Suspendarea RJ de
muncă
În
circumstanțe La inițiativa
Prin acordul
ce nu deăpind uneia dintre
părților
de voința părți ( art. 78
părților (art. 77 CM) CM)
(art. 76 CM)
 Încetarea RJ de muncă

În circumstanțe ce
nu depind de Acordul părților
voința părților (art. (art. 82/1 CM)
82 CM)

Demisia Concedierea
(art. 85 CM) (art. 86 CM)
 4. Categoriile raporturilor juridice de muncă
• RJ de muncă tipice - RJ de muncă tipic reprezintă forma juridică de exprimare a
relaţiilor sociale de muncă, aflate sub incidenţa directă a normelelor de dreptul
muncii, care ia naştere în rezultatul încheierii unui CIM între o PF pe de o parte (S) şi
o PJ sau PF pe de altă parte (A), ca urmare a prestării în condiţii legale, de securitate
şi sănătate, a unei munci subordonate, de către prima persoană în folosul şi sub
autoritatea celei de a doua, şi care este remunerată sub formă de salariu.
• RJ de muncă atipice – unei munci de către persoanele fizice în folosul sau sub
autoritatea unei alte PF sau PJ, în cadrul cărora lipsesc sau sunt modificate una sau
mai multe trăsături caracteristice esenţiale ale RJ de muncă tipic, standardizat, din
categoria raporturilor personale, organizaţionale sau patrimoniale.
1.Telemunca –Munca la domiciliu
2.CIM pe perioadă determinată
3.CIM cu timp de muncă parțial
4.RJ de muncă în cazul detaşării
5.Contractul de ucenicie.
6.Leasingul de personal
 Leasingul de personal
• Leasingul personalului constă în punerea la dispoziție a
salariaților, angajați de către o agenție de muncă
temporară, pentru o altă parte – unitatea utilizatoare, care
le determină acestora obligațiile de muncă și efectuează
controlul asupra îndeplinirii acestor obligații de către
salariații respectivi.
 Agent de
muncă
temporară

Salariat Utilizator
 Telemunca
• reprezintă o formă de organizare și realizare a muncii, utilizând tehnologiile informatice în
cadrul unui contract sau a unei relații de muncă, în care munca – ce ar putea fi realizată, în
egală măsură, în localurile angajatorului – este efectuată în afara acestora, în mod regulat.
• Subiecții raportului de telemuncă sunt angajatorul și salariatul, cu precizarea pentru salariat
care poartă denumirea de telesalariat.
• Obiectul raportului juridic de telemuncă constă în prestarea unei munci cu mijloace
informatice în afara locurilor de muncă ale unității angajatoare, munca putând fi prestată
atât în regim on-line, cât și în regim off-line. Pot constitui obiect al raportului de telemuncă
activitățile care țin de procesarea, manipularea, transformarea și transmiterea informației și
care sunt efectuate, de regulă, de către programatori și analiști ai tehnologiilor
informaționale. Drept exemple de telemuncă sunt serviciile de ce țin de plasarea publicității
electronice, de banere sau media, translatori, web-desingneri etc.