Nu uita...

Totul în viață atârnă de un

fir...un fir de speranță!
Intoxicații acute
exogene
      
Ştiu Vrea să ştiu Am învăţat
 

     
   
   
   
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 Planul lecției:
1. Intoxicaţia exogenă acută . Noţiune, căile de

pătrundere a toxicului în organism.

2. Manifestările clinice generale în intoxicaţiile

exogene acute.
5.Intoxicaţia acută cu ciuperci: tipurile, manifestările clinice,

asistenţa de urgenţă.

6.Intoxicaţii cu monoxid de carbon, cauzele, manifestările clinice,

Formați echipe a cîte 2
Codați prin desene noțiunea de

Intoxicație acută exogenă

 Intoxicaţia exogenă acută


Este un proces patologic sever, care se declanşează în rezultatul

acţiunii asupra organismului a agenților toxici pătrunși din exterior
în doze capabile de a deteriora funcţiile vitale ale organismului.
Căile de pătrundere a substanței toxice în
organism:

 Calea digestivă;
 Inhalatorie;
 Cutanată;
 Parenterală;
 Rectal;
 Vaginal;
 Nas;
 Tubul auditiv.
Manifestări clinice:
Dereglări neurologice:

depresiune psihică,

somnolenţa,

cefalee,

paralizii;

comă,
Dereglări respiratorii:
dispnee

bradipnee

polipnee
 Dereglări cardiace:

palpitaţii tahicardie bradicardie

Pielea:
cianoză;

hiperemie;

tegument uscat;

tegument umed;
• Dereglări gastrointenstinale:
• voma;
• diaree;
• Dereglări vizuale:
• vedere neclară;
• vedere dublă;
• pupile dilatate;
• contractate;
• perderea vederii;
• DEREGLĂRI AUDITIVE:
• acufene
Cavitatea bucală: Semne generale:

• uscăciune în gură;
• salivaţie abundentă;
• febră;
• ulceraţie;
• hipotermie.
• halenă;
 paralezie tahip
nee bradicardie
coma bradi
nee
mnolența pnee
tahicardie
convulsii Cardiaov
respiratorii
ascula
cefaleea
re
neurologice Palpitații

gastrointestinal
Manifestările
e
Semne clinice generale
febră
generale uscate\u
Tegumente și
mede
mocoase
vizuale
auditive
hipotermie
halenă
Vedere hipers
Vedere
dublă acufene ulcerații
Tipurile de intoxicaţii exogene acute:

Intoxicaţii accidentale

Intoxicaţii iatrogene prin

depăşirea dozei
Intoxicaţii voluntare
Sursele:

Cu alcool Cu Cu CO
ciuperci
 16

După 14
12
gravitatea 10
8
manifestă- 6
rilor clinice 4
2
deosebim: 0
Ușoare Medii Grave Foarte grave Letale
 Elaboraţi algoritmul
asistenţei de urgenţă în
intoxicaţii exogene acute.
 Măsuri nespecifice de primul ajutor
In cazul pătrunderii în organism a toxicului pe calea respiratorie:
- Scoaterea victimei din mediul toxic;
- Eliberarea căilor respiratorii, resuscitarea cardio-respiratorie;
- Administrarea de O2.

Măsuri de urgență unice:

- Evacuarea conținutului gastric;
- Spălarea tegumentelor și mucoaselor;
- Administrarea de oxigen și calmarea durerilor;
- Menținerea funcțiilor vitale.
 Evacuarea conținutului gastric și intestinal

• Se execută în primele ore sau chiar după 10-12 h. La intoxicația cu barbiturice spălătura gastrică se poate efectua

și după 24 h.
• Bolnavul se așează pe un scaun, se scot protezele dentare, va fi imobilizat. Sonda se măsoară distanța de la

arcada dentară pâna la regiunea epigastrică, se întroduce în stomac pâna la semnul marcat, cu seringa se
Spălătura
întroduce apa potabilă. O probă din conținutul gastric se trimite la laborator. Se scoate seringa și se adaptează o
gastrică
pâlnie în care se toarnă apa potabilă calduță cu o lingură de cărbune activat. Apa se elimină prin voma sau sifonaj

(cantit. totala 3- 5 l.
• La bolnavii semiconștienți , comatosi spălătura gastrică se efectuează după intubarea traheală.
• Spălătura gastrică este contraindicată la intoxicația cu acizi corozivi.
 Evacuarea continutului gastric si intestinal

• Bolnavului i se administrează 300 ml apă potabilă sau alte licide calde, suspensie de cărbune activat. La fiecare

pahar se adaugă o lingură de sare. Voma se provoacă prin iritarea mecanică a fundului gâtului. Procedura se
Provocare de
repetă pâna se ajunge la cantitatea de 3-4 l. lichid.
voma • La vârstnici este pericol de hemoragie cerebrală, la enfizemotoși pericol de pneumotorax, la gravide declanșarea

nașterii.

• După spălătura gastrică prin sonda se întroduce 250 ml soluție de manitol 20% pentru pravocarea diareei 30g
Purgative
sulfan de sodiu, ulei de ricin 30-120 ml.
 Spălarea tegumentelor și a mucoaselor

Se înlătură îmbrăcămintea îmbibată cu toxic, pielea

inclusiv capul și unghiile trebuie spălate cu apă și
săpun timp de 15 minute.
Dezbracarea de hainele contaminate și spălarea
tegumentelor va fi efectuată cu mănuși de protecție.
Antidot- este substanţa, care neutralizează
acţiunea altei substanţe.
Expuneţi în baza suportului
teoretic particularităţile
terapiei antidot
 Particularităţile terapiei antidot
• Terapia antidot - păstrează eficacitatea sa
numai în faza toxigenă precoce, durata
căreia depinde de particularităţile
toxicogenice a toxicului dat.
• Terapia antidot se caracterizează printr-o
specificitate înaltă şi poate fi aplicată numai
după concretizarea veridică clinico-
laboratorică a genului intoxicaţiei acute. În
caz contrar se poate manifesta acţiunea
toxică asupra organismului a antidotului.
• Eficacitatea terapiei antidot considerabil scade în perioada
terminală a intoxicaţiei acute, cu dereglări severe ale SNC.
• Terapia antidot are un rol esenţial în profilaxia stărilor
ireversibile în cazul intoxicaţiilor, dar nu posedă efect curativ,
cînd ele deja sunt declanşate.
 INTOXICAŢIE ACUTĂ CU CO
• CO- este un gaz incolor, inodor.

Acest gaz toxic, provine din

arderea unor gaze precum şi

gazul natural, motorină, petrol

sau a lemnelor din sistemul de

încălzire casnic şi din motoarele

maşinilor.
Manifestările clinice
• cefalee frontotemporală;
• greată,
• stare de vomă (adesea intalnite la copii); 
• vertij;
• oboseală; 
• confuzie;
• somnolenţă;
• ritm cardiac și puls rapid;
• vedere slăbită; 
• dureri toracale; 
• convulsii ; 
• pierderea conştienţei
ELABORAȚI ALGORITMUL
ASISTENȚEI DE URGENȚĂ
ÎN INTOXICAȚIA CU CO
 AMU la etapa de prespital:
 Scoaterea victimei din mediul cu fum, avînd în vedere și propria siguranță.
 Evaluarea nivelului de conștiență și a funcțiilor vitale, cu începerea manevrelor de
resuscitare cardio-respiratoare, dacă este necesar
 Solicitarea ajutorului medical si transportul victimei la spital
 Administrarea de oxigen.
 Intoxicaţia cu alcool

 Alcoolul este un drog, care deprimă SNC, şi duce

la dereglări reversibile, care depind de doza
îngerată, toleranţă, cantitatea de alcool absorbită.
 Faza de exitaţie – se instalează la o

intoxicaţie uşoară, în această fază persoana

este relaxată, vorbăreaţă, euforică sau

Faza de inhibiție motorie
 Agresivitate;
 Iritabilitate;
 labilitatea dispoziţiei;
 vorbire neclară;
 incoordonare motorize;
 nistagmus;
 derglări ale memoriei;
 Coma alcoolică
Se manifestă clinic prin:
 congestia feței și a conjunctivelor oculare,
 puls rapid și plin,

 Respirație stertoroasă,
 Tahicardie,
 Halena etanolică (mirosul gurii)
 Ulterior, apar fenomene de colaps:
• Paloare,
• Transpirații reci abundente,
• Hipotensiune arterială,
• Răcirea și cianoza extremitaților,
apoi coma profundă
• cu dispariția reflexelor, cu convulsii.
 AU LA ETAPA PRESPITALICEASCĂ:

 Spălăturile gastrice sunt indicate doar inițial (pentru că etanolul

pătrunde rapid in circulaţia sanguină – dupa 2-3 ore de la
ingestie) și doar in stadiile superficiale de comă (în comele
profunde există riscul de aspiraţie traheobronşică).
 Protecţie impotriva frigului – există pierderi mari de căldura, ce
favorizează complicaţiile pulmonare.
 Se administrează glucoza 5% (2-3 litri/zi + ser fiziologic + clorură
de potasiu + vitamina B1, B6, eventual triiodtironina pentru
degradarea rapidă a alcoolului.
 În comele profunde (grad III sau IV) tratamentul inițial constă în
administrarea de urgenţă a 300-400 ml glucoza 33%.
 Intoxicaţia acută cu ciuperci de tip
muscarinic
• Depinde de cantitatea ingerată,
• modul de preparare termică,
• boli anterioare,
• ingestia simultană de alcool.
NB! Trebuie ştiut, că îndepărtarea cuticulei nu diminuează toxicitatea
ciupercilor otrăvitoare. De asemenea, toxicitatea nu poate fi redusă prin
fierbere, uscare sau macerare în oţet.
• În funcţie de durata incubaţiei, intoxicaţiile cu ciuperci sînt
clasificate în:

• intoxicaţii cu perioadă scurtă de incubaţie de la cîteve minute

pînă la 3 ore;

• intoxicaţie cu perioadă lungă de incubaţie de la 6 – 12- 24 ore.

 INTOXICAŢIA CU PERIOADĂ SCURTĂ DE INCUBAŢIE

• Sindromul muscarinic apare ca urmare a

excitării puternice a receptorilor muscarinici

cu instalarea sindromului muscarinic.

 MANIFESTĂRILE SINDROMULUI
MUSCARINIC
•
• Debutează (de la câteva minute la 3 • bradicardie;

ore), prin: • hipotensiune arterialăl;

• greţă; • dispnee de tip astmatic;a
• vome; • stare confuzională în intoxicaţiile
• dureri epigastrice; severe;
•
 Spălătura gastrică cu cărbune activat cu purgativ salin
1.

Asistența de urgență
2. Perfuzii pentru reechilibrarea hidroelectrolitica

Administrarea de atropină - 0,05 mg/kg intramuscular, care se repetă la

fiecare 30 de minute, atât timp cât este necesar pentru a menţine

 Asistența de urgență
3. Acest tratament de urgenţă trebuie efectuat de personal calificat,
care, la nevoie, va aplica şi tratamentul convulsiilor, stării de
colaps cardio-vascular sau insuficienţei respiratorii

4. în cazul sidromului muscarinic se administreaza atropina, 1-2

mg la 30 - 50 de minute i.m. pană dispar fenomenele colinergice.
 Sindromul atropinic
Acest sindrom constă în:
• parestezii,
• uscăciunea mucoaselor,
• agitaţie psihomotorie,
• stare confuzională,
• delir,
• halucinaţii,
• convulsii,
• comă.
NB! Intoxicatia cu ciuperci reprezinta o urgentă
medicala şi rapiditatea în stabilirea diagnosticului si
instituirea tratamentului  pot salva viața bolnavului.
Cu cît simptomele apar mai rapid, cu atat intoxicația
este mai ușoară. 
 AMU la etapa de prespital
1) Lavaj gastric prin provocarea vărsăturii;
2) În secţia de internare se efectuiază spălătura gastrică cu
apă călduță și carbune activat - 1gr. la kg/corp în primele
ore, dar nu mai tîrziu și nu la intoxicațiile ce se manifestă
tardiv.
4) reechilibrarea hidroelectrolitică;

5 ) administrarea de perfuzii glucozate pentru

protecția celulei hepatice;
6 ) transportul rapid intr-o unitate de dializă
7 )combaterea agitației, a convulsiilor cu sedative.
Managementul general în intoxicaţiile AE
• Stabilizarea pacientului;
• Decontaminarea externă a pacientului;
• Evacuare gastrică – lavaj gastric;
• Decontaminarea intestinală cu limitarea absorbţiei
intestinale;
• Acces vascular
• Antidoturi – neutralizare specifică;
• Creşterea eliminării toxinelor cu tratament
simptomatic.
 Paşii:
• Siguranţa salvatorului şi a victimei.
• Degajare şi decontaminare a victimei.
• Evaluare rapidă ABC + evaluare neurologică rapidă.
• Administrare O2, la necesitate IOT cu VAP.
• Recunoaşterea insuficienţei respiratorii şi a şocului la copil.
• Acces vascular.
• Iniţiere a PEV- pervuzie endovenoasă, resuscitare volemică.
• Monitoring: Ps, T/A, SpO2 -saturația de O2 în sîngele periferic
• Transportare
• către spital, secţie specializată în toxicologie.