DETERMINAREA

REFRACȚIEI OCULARE
REFRACȚIA OCULARĂ

Refracția oculară se poate determina prin metode subiective sau

obiective.

În determinările subiective colaborarea pacientului este esențială și nu

este necesară aparatură performantă.

Metodele obiective realizează măsurători instrumentale cu dispozitive cu

grad înalt de precizie iar rezultatele se obțin rapid; pentru a optimiza

prescripția de ochelari, este obligatoriu a se ține cont de rolul acomodației

în formarea imaginilor oculare, și pentru aceasta orice determinare

obiectivă se încheie prin verificarea subiectivă a rezultatului.

 
METODE SUBIECTIVE DE DETERMINARE A REFRACȚIEI

 METODA DONDERS

Se utilizează trusa de lentile de probă, o ramă de probă, un

optotip pentru distanță și un cadran Green.

Examinarea subiectivă începe cu determinarea acuității vizuale

monoculare. Se pot întâlni următoarele situații:

→ Dacă AV este 5/5=1:

- ochi emetrop
- ochi hipermetrop (cu valoare mică a H )

→ Dacă AV < 5/5:

- ochi miop
- ochi hipermetrop (cu valoare mare a H)
METODE SUBIECTIVE DE DETERMINARE A REFRACȚIEI

 METODA DONDERS

→ dacă pacientul confundă literele la

cadranul Green :
- astigmatism
METODE OBIECTIVE DE DETERMINARE A REFRACȚIEI

 1. OFTALMOSCOPIA

-Se plasează succesiv imagini în spatele

orificiului de examinare al oftalmoscopului.

-Valoarea ametropiei = lentila (+/-) cu care se

vede clar regiunea maculară.
METODE OBIECTIVE DE DETERMINARE A REFRACȚIEI

 2. REFRACTOMETRIA

Refractometrele obiective:
Permit determinarea ametropiei prin examenul oftalmoscopic al retinei sau al unui
test proiectat pe suprafața acestuia.

Două principii:
- Aprecierea clarității unui test proiectat pe retina pacientului.
(gradul de ajustare necesar pentru a obține maximum de claritate a imaginii
retiniene a testului → gradul ametropiei)

- Determinarea conjugatei retinei.

- se proiectează un test pe retina pacientului; imaginea retiniană a acestuia→
rol de obiect luminos pentru examinator.
- se studiază apoi fasciculul reflectat de retină (gradul ametropiei, fcț de
deviația razelor emergente care formează imaginea testului).
METODE OBIECTIVE DE DETERMINARE A REFRACȚIEI

 REFRACTOMETRIA MANUALĂ

Refractometrul Hartinger

- Cauze de erori:
- tulb. de transparență a medilor
- fixația necorespunzătoare a pacientului
- acomodația pacientului.
METODE OBIECTIVE DE DETERMINARE A REFRACȚIEI

 REFRACTOMETRELE AUTOMATIZATE

Refractometre electronice care determină automat

refracția oculară.

- Sistem de iluminare a retinei în lumină

infraroșie.
- Necesită medii transparente.
- Pacienți cooperanți.
LENTILE

 1. LENTILELE SFERICE - convergente

- divergente.

Ele sunt constituite prin intersecția unei sfere cu un plan și au puteri egale în
toate axele.
LENTILELE SFERICE CONVERGENTE

-„ + ”
- au centrul mai gros și marginile mai subțiri.
- Se pot compara cu două prisme ale căror baze
sunt în contact.
- Sunt lentile pozitive (formează imagini reale).
- Ele concentrează un fascicul de raze luminoase
ce vin de la infinit într-un focar F situat dincolo de
lentilă.

Sunt utilizate în corecția: - hipermetropiei;

- presbiopiei;
- afakiei
- la copii, pentru suprimarea excesului de acomodație
ce produce deviația în convergență a axelor oculare.
LENTILELE SFERICE DIVERGENTE
„– ”
- nu pot forma imagini reale ( razele
luminoase ce vin de la infinit și pătrund în
lentilă diverg și formează o imagine virtuală,
dreaptă și mai mică decât obiectul).

Sunt utilizate în corecția miopiei.

2. LENTILELE ASTIGMICE

 focalizează razele luminoase în una sau două linii focale.

 Sunt reprezentate de lentilele - cilindrice

- sferocilindrice (torice).
 LENTILELE CILINDRICE

 sunt obținute prin secțiunea unui cilindru plin (lentilele convergente) sau
gol (divergente).
 Ele au putere de refracție numai în planul perpendicular pe axul cilindrului
din care fac parte;
 razele care cad paralel cu planul axului cilindrului nu suferă nici o deviație.

 Lentilele cilindrice sunt utilizate în corecția astigmatismelor simple.

 LENTILELE SFEROCILINDRICE

 torice
 rezultă prin combinarea unor dioptri sferici și cilindrici.
 Ele deviază razele diferit pe cele două meridiane principale, perpendiculare
între ele.
 Lentilele torice se utilizează în corecția astigmatismelor compuse.
LENTILELE PRISMATICE

 reprezintă un mediu transparent limitat de două fețe plane neparalele;

intersecția acestor fețe formează vârful sau unghiul prismei.

Efect prismatic Fenomen de dispersie

Lentilele prismatice sunt utilizate în: - stabilirea unghiului de deviație strabică;

- tratamentul temporar al parezelor musculare în remisie;
- tratamentul paraliziilor oculomotorii;
- tratamentul anumitor forme clinice de nistagmus