DEPRESIA ÎN FAȚA UNEI

BOLI TERMINALE ȘI
DECES

Coordonator: Tomacinschii Angela asistent

universitar
Realizat: Munteanu Cătălina ,grupa M1631
 Stările terminale sunt
etape delimitate în cursul
evoluţiei unei boli
incurabile care preced
exitus-ul.

 Moartea este starea unui

organism după ce viaţa a
încetat, fi e în organele
vitale (moartea clinică), fi
e în totalitatea celulelor
sale (moartea biologică).
 INTRODUCERE


Depresia este o maladie mentală
caracterizată printr-o modificare
profundă a stării timice, a dispoziţiei,
în sensul tristeţii, al suferinţei morale
şi încetinirii psihomotorii, asociindu-se
în general cu anxietatea, depresia
întreţine la pacient o impresie
dureroasă de neputinţă globală, de
fatalitate disperată, iar uneori
antrenează ruminaţii subdelirante pe
tema culpabilităţii, a indignităţii, a
autoaprecierii, putând conduce la
luarea în considerare a sinuciderii şi,
uneori, la realizarea acesteia.
(Larousse, 1998, p.101
 Apare odată cu înțelegerea deplină a sfîrșitului inevitabil.

 Pacienții devin retrași,izolați,cuprinși de sentimente de

deznădejde.

 Deznădejde(demoralizarea) stare în care pacientul se poate

bucura de mementul
prezant, dar pierde
speranța în îmbunătăți-
rea stării de sanatate .
 CAUZE

 Antecedente de depresie.
 Necesitatea pentru a se adapta la viața cu multe
modificări.
 Într-o perioadă scurtă de timp.

 Controlul slab al simptomelor.

 Imobilitate și izolare cu afectarea calității vieții

și a lipsei de sprijin.
 Informații inexacte sau inadecvate despre boală
sau prognosticul său.
 Medicamente – corticosteroizi, citostatice,
antihipertensive, neuroleptice, benzodiazepine.
 TIPURI DE DEPRESII

1. Depresia endogena tipica este caracterizata de o durere
morala vadita ce contrasteaza cu indiferenta afectiva exterioara, cu
pesimismul puternic, cu inhibitia marcata, cu ideile de autoacuzare
si sautodevalorizare, cu ideile delirante de rutina, de incurabilitate,
catrastrofice, cu insomnia prin trezire precoce, cu anorexia insotita
de scadere ponderala, cu lipsa de pofta de viata ce nu poate fi
invinsa de nici un argument.
 Variatia simptomelor pe
parcursul unei zile are un
aspect particular in depresiile
endogene: sunt foarte puternice
dimineata, tinzand catre
estompare la sfarsitul zilei.
Depresivul melancolic nu isi da
seama de aspectul patologic al
starii sale, refuzand orice
tratament, considerat inutil.
 2. Depresia nevrotica sau psihogena este caracrterizata
mai curand de anxietate, iritabilitate, acuze functionale
multiple, absenta ideilor delirante si nevoia de ajutor.
Autocompatimirea inlocuieste autoacuzarea. Spre deosebire
de melancolic, depresivul nevrotic deseori incrimineaza
evenimente sau persoane
responsabile de starea sa,
fiind capabil sa elaboreze
strategii susceptibile sa o
amelioreze. Spre deosebire
de depresia endogena,
tristetea si angoasa tind sa
fie exacerbate seara,
tulburarile somnului fiind
frecvente
 3. Mnifestarea depresiei simptomatice este legata de evolutia bolii din
fundal. Deseori, oboseala si lentoarea psihomotorie sunt accentuate,
acuzele somatice putand fi legate de afectiunea subiacenta. Uneori
componenta anxioasa este foarte pronuntata, mai ales in depresiile din
cursul bolilor grave, invalidante, si in unele afectiuni endocrine.
 Oricare ar fi registrul in care este situata depresia, tripleta
tristete-dezinteres – lentoare – anxietate este primordiala,
diagnosticul bazandu-se pe ea, iar celelalte simptome definesc
natura si gravitatea depresiei.
 SIMPTOME

 Simptome fizice  Simptome psihologice

 Scăderea apetitului, substitutive
 Expresie depresivă,
 Consecutiv scădere în
greutate,  Insociabilitate,

 Perturbări ale somnului,  Negativism verbal,

 Oboseală,  Pesimism,

 Scăderea capacităţii de  Hipo- şi areactivitate

concentrare,
 Indecisivitate.  Simptome neurovegetative
 Oboseala,

 Lipsa de energie alte simptome

somatice)
 DIAGNOSTICUL CLINIC

 Evaluarea prin două întrebăi screening (PHQ2):

 1),, În ultimele 2 săptămîni v-ați simțit adesea depresiv,

deznădăjduit sau lipsit de speranță?”

 2) ,,În ultimele 2 săptămâni ați simțit lipsa plăcerii și

interes scăzut pentru lucruri pe care le făceți cu plăcerea
înainte?

 Dacă este present un DA se face evaluarea după PHQ9

 TRATAMENT
 Preparate de linia întâi: inhibitori selectivi ai recaptării
serotoninei (ISRS),
 ex.: Citalopramul,10-20 mg timp de 24 de ore, doza poate fi
majorată până la 60 mg timp de 24 de ore pe durata a câtorva
săptămâni. La începutul tratamentului cu ISRS se
monitorizează cu precauție pacientul, sunt posibile anxietatea,
excitația, comportamentul suicidal.
 Preparate de linia a doua:
 Urmează a fi considerate după 6-8 săptămâni, dacă ISRS sunt
suportate rău sau sunt ineficiente. Pot fi administrate
antidepresive din alte clase (de regulă, un antidepresiv triciclic
sau un inhibitor al MAO), cu precauție.
 De exemplu: Amitriptilina, începând cu 25 mg de 3 ori timp de
24 de ore, respectând recomandările standarde cu privire la
anularea sau substituția preparatului.
„A TRĂI ÎNSEAMNĂ A MURI.“
CLAUDE BERNARD
Vă mulțumesc pentru
atenție !!!