Asigurarea caracterului

practic-aplicativ al
cunostintelor in lectiile
de matematica
Valorificarea temei
pentru acasa

Inv. Lili Cretu

Sc. cu cls. I-VIII Nr. 11 Piatra-Neamt
 Matematica – aceasta lume arida a cifrelor, constituie, in
scoala, deliciul celor mici, cosmarul celor mari si, in acelasi timp, una
din disciplinele de baza (vezi toate variantele de testari).
Unii profesori fac din ea singurul obiect la care merita sa
inveti, sa faci teme supradimensionate.
Una peste alta, o consideram Regina disciplinelor. Rolul ei
este, fara indoiala, unul esential in formarea unei gandiri logice,
riguroase si organizate de care avem atata nevoie. Fara un fundament
solid in insusirea acestui obiect e greu sa construiesti o personalitate
armonios-dezvoltata, cu o ordine interioara bine definita.
Conceptul de self-management, cu siguranta se bazeaza pe
legi de organizare de tip matematic. Omul modern nu poate exista,
rezista, supravietui intr-o societate suprasolicitanta fara a avea
capacitatea de auto-organizare, selectare, ordonare a prioritatilor.
Iata de ce este necesara matemetica, chiar pentru cei care nu
urmeaza sa activeze in domeniulei sau intr-un domeniu conex.
Modernizarea curriculumului
 Schimbările de substanţă, atât la nivel de curriculum cât şi la nivel de
management educaţional, au condus, în ultimii ani, la accentuarea caracterului practic-
aplicativ al actului de predare-învăţare-evaluare la matematică.
 Statistica fiind una din ramurile importante ale matematicii aplicate, vom uza de
ea pentru a observa nivelul de „echipare” a obiectivelor-cadru cu obiective de referinţă
la fiecare clasă.
 Obiectivul-cadru Clasa/ Nr. ob. ref.
 1. Cunoaşterea şi utilizarea conceptelor specifice matematicii: 3/3/4/6;
 2. Dezvoltarea capacităţilor de explorare/investigare şi rezolvare de probleme:
9/11/9/10;
 3. Formarea şi dezvoltarea capacităţii de a comunica utilizând limbajul matematic:
1/1/1/1;
 4. Dezvoltarea interesului şi a motivaţiei pentru studiul şi aplicarea matematicii în
contexte variate: 2/1/3/3.

 Pentru al doilea obiectiv-cadru se remarcă un număr mare de obiective de
referinţă care, la rândul lor, sunt operaţionalizate, rezultând o bază solidă a strategiei
de proiectare în direcţia explorării/investigării.
 De asemenea, este de menţionat prezenţa unui obiectiv cu referire directă la
aplicabilitatea matematicii.
 Se spune că matematica aşa a şi apărut: din necesitatea de a rezolva probleme practice de de
numărare, măsurare, de calcul a cheltuielilor.
 Daca luam in calcul componenta psihologica a aplicabilitatii
cunostintelor de matematica, putem afirma ca ea se constituie intr-un
factor motivant care poate asigura succesul invatarii (tabla inmultirii
ma ajuta la cumparaturi, la numararea rapida a unor multimi de
obiecte, la estimarea numarului de obiecte).


Concluzie:
Concluzie:
Vremea
Vremea lectiei facutadoar
lectiei facuta doarcu
cucreta
cretasisitabla
tablaaa
apus.
apus.

 Pentru a evita ridicolul anacronismului avem la îndemână mai multe căi de

realizare a unor lecţii cu pronunţat caracter practic-aplicativ. Trebuie să admitem că
această cerinţă se înscrie în noţiunea de modernizare a învăţării.
 Modalitati de realizare a caracterului
practic-aplicativ al
cunostintelor la
matematica
invatarea centrata pe elev;
abordarea stilurilor de predare (vizual, auditiv,
practic/kinetic);
abordarea continuturilor din perspectiva
metodelor activ-participative;
aplicarea pe scara tot mai larga a jocului didactic;
predarea integrata (interdisciplinara,
pluridisciplinara, transdisciplinara);
invatarea in cooperare;
desfasurarea unor lectii cu ajutorul computerului.
 Invatarea centrata pe elev
 Conceptul de invatare centrata pe elev apartine
alternativei pedagogice Freinet si presupune pregatirea
copiilor de azi pentru lumea de maine.
 Acest lucru se poate realiza prin mutarea accentului de pe
continuturi pe nevoile reale ale elevului.
 Procesul de predare are trei faze (PAR) :
Prezinta (noile cunostinte)
Aplica (ex. diverse)
Recapituleaza (integrarea cunostintelor in
sistemul de lectii dobandite anterior)
 Predarea integrata

 Intradisciplinaritatea (utilizarea operatiilor artmetice in

calculul perimetrelor la geometrie)
 Interdisciplinaritatea (invatarea unor concepte cu ajutorul
unor cantecele, poezii, ghicitori, povestiri, desene,
activitati practice de manuire a unor instrumente de
masurare)
 Transdisciplinaritatea (stabilirea unor teme generale –
Livada, Anotimpurile, Scoala si imprejurimile, Bucuriile
iernii – si evindentierea unor tangente firesti cu texte
literare, cantece, miscari sugestive, compunerea si
rezolvarea de probleme, caracteristici stiintifice,
intocmirea unor portofolii etc)
 Imixtiuni interdisciplinare
Probleme in versuri
Ograda Anei este plina:
 Patru vitei de rasa si-o gaina;
 Mai sunt si sase gaste, rate- sapte
 Si douazeci purcei de lapte.
 Iar eu ma-ntreb: Cate picioare
 Si cate capete sunt, oare?
 Pentru un concurs de Mate
 Eu rezolv, zilnic, probleme:
 Daca intr-o zi fac sapte
 Si-nca doua pentru teme,
 Spune, cate se aduna,
 In caiet, pe saptamana?
 In clasa mea sunt 11 banci.
 In 10 banci elevii-s cate doi,
 Iar unul nu are pereche.
 Sa calculezi cati suntem noi
 E, pentru tine, floare la
ureche.
 Intr-un cos cu pere coapte,
 Daca mama pune sapte
 Si ion mananca opt,
 Va raman in cos si voua,
 Pere coapte, numai noua.
 Spuneti, de vreti sa va dau:
 La-nceput ,cate erau?
 Jocul didactic – aplicatie de succes
 Rebus matematic:  Jocuri:
 ☺individuale si de grup
 terminologie  ☺de competitie
 ☺pe baza de reprezentari
(desene, scheme, diagrame)
 notiuni de geometrie
 ☺pe baza de scenarii imaginate
de invatator
 unitati de masura  ☺create de copii
 ☺simulari ale unor situatii
practice
 ☺jocuri matematice pe calculator