ADITIVI ALIMENTARI

folosiți în produsele pentru consum uman

 ADITIVII ALIMENTARI – ce sunt de fapt?

• Aditivii alimentari (cunoscuţi în limbaj uzual şi ca E-uri) reprezintă orice

substanţă chimica sau naturala care
• nu este consumată ca aliment în sine şi nu este folosită ca ingredient
constituent al unui aliment,
• poate avea sau nu valoare nutritivă,
• se adaugă intenţionat, cu un scop tehnologic (de exemplu pentru
conservarea aromei, accentuarea gustului sau infrumusetarea aspectului) în
timpul producerii, procesării, preparării, tratării, împachetării, ambalării,
transportului, stocării, sau în timpul altei modificări aplicate unui aliment,
• devine un component sau afectează într-un fel sau altul caracteristicile
alimentelor.
 Istoria aditivilor
• Aditivii nu sunt o inventie recenta a industriei alimentare,
existand dovezi cu privire la folosirea salpetrului sau apa sarata
de mare (nitrati, dintre care cei mai cunoscuti sunt nitratul de
sodiu sau salpetrul de Chile si nitratul de potasiu sau salpetrul
de India) folositi pentru conservarea carnii inca din Evul Mediu.
• Pe măsură ce s-au modificat cerințele pieții, utilizarea lor a fost
extinsă iar numărul de aditivi permiși a crescut. Consumatorul
de azi dorește produse cat mai atrăgătoare organoleptic
(aromate, foarte dulci sau sărate, intens colorate, etc) și vrea ca
termenul lor de valabilitate să fie lung. În același timp, și pentru
producator este mai rentabil să se dispună de produse
alimentare cu o “viață pe raft” cât mai lungă cu putință. Acest
context a dus la utilizarea pe scară largă a aditivilor și, de aici, la
necesitatea legiferării utilizării lor astfel încât să fie asigurată
siguranța si pentru consumatori.
 Unde găsim acești aditivi

În conţinutul tuturor produselor,

începând cu pâinea si continuând cu
preparatele concentrate, mezelurile,
produsele din carne, băuturile alcoolice
şi mai ales cele răcoritoare, conservele
de tot felul, plantele, cerealele şi
legumele modificate genetic, produsele
col0rate destinate copiilor şi încheind
cu banala gumă de mestecat, se
regăsesc substanţe ce atentează la
sănătatea consumatorilor.
 Care sunt "E"-urile periculoase...?

Efectul
Aditi E-
nociv al
unor
aditivi vi E-127,
Pe 102
alimenta alime E-142,
, E-
ri este
incert in
unele
ntari
susp
E-150,
E-153,
ri 110
situatii si
sigur
dovedit
ecti
(pote
E-171,
E-172, cu , E-
pentru E-173; 120
lo
alte
ntial E-240,
substant
e, asa peric E-241; , E-
E-477.
cum este
ulosi 124
mention
at mai
jos:
): si: .
 E-102 (C16H9N4Na3O9S2
Tartrazina)

Tartrazina este un colorant sintetic galben hidrosolubil,

din categoria derivatilor azoici. Produsele in a caror
compozitie intra tartrazina includ anumite sortimente de
bomboane, bauturi racoritoare si energizante, budinci si
supe instant, fulgi de porumb sau de cereale colorati si
aromati, prajituri si produse de patiserie, anumite tipuri
de orez (paella, risotto), sosuri, inghetata, guma de
mestecat, jeleuri, gemuri si dulceturi, mustar, iaurt,
muraturi, chipsuri, biscuiti etc. Tartrazina poate fi, de
asemenea, folosita pentru colorarea produselor cosmetice
(sapunuri, sampoane, emoliente etc.) si este inclusa chiar
in compozitia anumitor medicamente (vitamine,
antiacide etc.).
 Tartrazina

Este considerat a avea acţiune cancerigenă (tumori tiroidiene), hiperactivitate

mai laes la copii poate provoca mutaţii cromozomiale şi determina deficienţe în
vitamina B6 şi zinc, fiind necesare studii suplimentare pentru clarificarea
naturii acestor asocieri. In prezent, tartrazina este interzisa in anumite tari
(Norvegia).
 E-110 (C16H10Na2O7S2N2
sunset yellow, galben auriu FCF, galben
portocaliu S, FD&C Galben 6)

• Acesta este un colorant azoic, hidrosolubil, inclus in

numeroase produse alimentare . Doza maxima admisa=2,5
mg/kg corp
• Conferă culoarea galben (galben apus de soare) şi este
admis a se folosi în orice tip de aliment (băuturi alcoolice
şi nealcoolice racoritoare, produse din carne, lapte, ouă,
legume, fructe, cereale, dulciuri, jeleuri, marmelada si
gem, supe instant, sosuri etc.), cu excepţia celor pentru
sugari şi copii mici.
 E-110 (C16H10Na2O7S2N2
sunset yellow, galben auriu FCF, galben
portocaliu S, FD&C Galben 6)

• Deoarece este un colorant azoic, poate produce intoleranţă la

persoanele sensibile la salicilaţi.
• În plus, este un eliberator de histamină, poate intensifica
simptomele caracteristice astmului.
• Este incriminat de producerea hiperactivitatii la copii.
• Este adesea asociat cu amarantul (E-123), in scopul obtinerii unor
nuante de maro, mai ales in compozitia ciocolatei si dulciurilor cu
ciocolata. Este interzis in unele tari (Norvegia, Finlanda)
 Carmin – E 120

• Carminul este un colorant roșu strălucitor produs din insecte

uscate și  zdrobite – coșenilă sau coșenilă poloneză. Deși în
principal este o vopsea roșie, se găsește în multe alimente care
sunt roșii, roz, violet.
• Se poate găsi și sub următoarele denumiri: coșenilă, acid
carminic, carmin, E120 și roșu natural 4.
• Este considerat un aditiv alimentar natural. Culoarea roșie
provine de la acidul carminic pe care gândacul îl produce
pentru a  se proteja împotriva altor insecte. Pentru a obtine
produsul final, această soluție de acid carminic este apoi
tratată cu substanțe pe bază de aluminiu.
• Aproximativ 70.000 insecte sunt necesare pentru a face 250 g
de carmin.
 Carmin – E 120

• Produsele alimentare în care este prezent acest

aditiv sunt: suc de grapefruit, suc de portocale
și căpșuni, sucuri din fructe tropicale, suc de
rodie, mezeluri, băuturi energizante, Campari,
bomboane, gumă de mestecat, iaurturi cu
fructe, șerbet, înghețată, produse ce conțin
curry indian etc.
• Poate fi întalnit și în suplimente nutritive și
sirop pentru tuse.
 Carmin – E 120

• Deși au fost raportate foarte multe cazuri de reacții alergice la acest aditiv,
utilizarea acestuia nu este interzisă în UE.
• Carminul nu este recomandat în alimentația copiilor pentru că poate produce
hiperactivitate și deficiențe de concentrare. Poate produce astm, alergii, rinite etc.
• Acest aditiv este admis in alimentele pentru copii in limitele impuse.
• În câteva cazuri carminul a fost răspunzător de producerea șocului anafilactic.
• Un studiu facut în Spania a arătat că reacțiile alergice pot să apară la contactul cu
pielea, ingestie și prin inhalare.
 E124 – Pounceau 4R; rosu cochineal A;
 violet SX, roșu alimentar 7

• Aditiv alimentar din categoria coloranţilor

sintetici azoici. Conferă culoarea roşie şi
este admis a se folosi în cantităţile
prevăzute de reţete în unele băuturi
alcoolice tip bitter sau “Americano”.
• Doza zilnică admisă pentru consumul
uman este de până la 4 mg/kg corp.Doza
de încorporare în alimente: 50-250
mg/kg
 E124 – Pounceau 4R; rosu cochineal A;
 violet SX, roșu alimentar 7

Se adaugă în cantitate de 200-250 mg/kg în

specialităţi de mezelărie (cârnaţi Chorizo,
Salchichon, Sobrasada), iar în gemuri, jeleuri şi
marmelade sau alte produse similare din fructe se
adaugă 100 mg/kg. În toate celelalte produse, cum
sunt băuturile nealcoolice, produsele de cofetărie,
brutărie, patiserie, snacksuri, sosuri, condimente,
conserve din legume, fructe, peşte, deserturi
diverse, inclusiv pe bază de lapte,în brânză topită
etc., este permisă folosirea unei cantităţi de maxim
50 mg/kg.
 E124 – Pounceau 4R; rosu cochineal A;
 violet SX, roșu alimentar 7
• Fiind un colorant azoic, cu potenţial toxic recunoscut, poate
produce intoleranţă la persoanele sensibile la salicilaţi. Ca
eliberator de histamină, poate intensifica simptomele
caracteristice astmului.
• În combinaţie cu benzoaţii (E 210-215) favorizează
hiperactivitatea la copii (sindromul ADHD).
• este considerat a fi cancerigen în multe țări.
• Produce afecțiuni ale stomacului, ale vezicii urinare, ale măduvei
osoase și ale colonului. Acest aditiv (E124) crește si aportul zilnic
de plumb si aluminiu.
• E 124 este interzis în țări precum Norvegia, Finlanda și din anul
2000 este interzis și în SUA.
Principalele E-uri folosite pentru
modificarea mâncării
 Principalele E-uri folosite pentru
modificarea mâncării
E127- eritrozina , colorant alimentar sintetic
pe baza de iod de culoare roz-roșu
• Doza zilnică admisă pentru
consumul umaneste de până la 0,1
mg/kg corp. Doza de încorporare
în alimente: 200 mg/kg
• Acest aditiv se găsește în conservele
de fructe, în biscuiți, cireșe glasate și
pastă de dinți și poate duce la
dificultăți de învățare,
hiperactivitate, astm, poate să
afecteze activitatea tiroidiană și este
și un cunoscut xenoestrogen
(perturbă echilibrul hormonal).
E122 - azorubin, carmoizină,
colorant alimentar roșu
• Doza zilnică admisă pentru
consumul uman de azorubină este
de până la 4 mg/kg corp, doză foarte
mică, ce poate fi foarte uşor de
depăşit.
• Acest aditiv poate fi prezent în
produse din comerț precum
dulceață, jeleu, acadele și alte
alimente procesate. Consumul
alimentelor care conțin E122 poate
provoca tantrum, hiperactivitate,
astm și reacții alergice.
E320, hidroxianisol butilat (antioxidant) si
321, Hidroxitoluen butilat (antioxidant)
• Aditivi alimentari din categoria antioxidanţilor sintetici, cu rol în prevenirea râncezirii
grăsimilor. Se utilizează individual sau în combinaţie cu alţi butilaţi sau galaţi (E 310 -
312) în diverse grăsimi animale sau vegetale, cât şi în amestecuri pentru patiserie,
snacksuri, supe şi ciorbe instant, sosuri, fructe procesate, cereale preparate, suplimente
nutritive, mirodenii, produse din carne, cartofi deshidrataţi, arome şi lapte praf pentru
distribuitoarele automate. Acesti aditivi au efect cancerigen cert la animalele de laborator,
iar la om este responsabil de efecte secundare serioase, printre care reacţiile alergice,
leziunile la nivel celular, inclusiv la nivelul ADN-ului, declanşarea unor procese tumorale
gastrice etc., motiv pentru care se preconizează limitarea mai strictă a utilizării sale în
Uniunea Europeană. Se recomandă citirea cu atenţie a etichetelor alimentelor.
• Pot cauza probleme respiratorii, imunitare, endocrine, afecțiuni ale pielii, ficatului,
rinichilor, neurotoxicitate, dureri de cap, astm, insomnie, oboseală, depresie, dermatită,
comportament agresiv, tulburări respiratorii, rinichilor, migrene, dificultăți de învățare.
• Doza zilnică admisă pentru consumul uman este de până la 0,2 mg/kg corp, o doză foarte
mică, ce poate fi foarte uşor depăşită.Doza de încorporare în alimente: 100-1000 mg/kg
 Indigotina (E132)

Indigotina (E132) este un colorant care se adăugă în tablete şi capsule, îngheţată,

dulciuri, produse de patiserie, biscuiţi şi poate provoca greaţă, vomă, hipertensiune
arterială, urticarie, probleme de respiraţie şi alte reacţii alergice. Acest aditiv confera
culoare albastra si se admite a se folosi singur sau in combinatie cu alti coloranti
 Aspartamul –E951
• Aspartamul face parte din categoria îndulcitorilor artificiali folosiți în
loc de zahăr pentru îndulcirea produselor alimentare. El are o putere
de îndulcire de 200 de ori mai mare decât zahărul și este folosit
peste tot în lume ca substitut al zahărului în băuturi, cereale, gumă de
mestecat fără zahăr, sucuri dietetice și tablete de îndulcitor.
• Aspartamul este format din doi aminoacizi, fenilalanina şi acidul
aspartic şi un alcool, metanolul. Toate problemele de sănătate cu
privire la acest îndulcitor sunt ca urmare a acţiunii pe care aceste
ingrediente o pot exercita în organism.
• Consumand mult aspartam iti pot aparea dereglari la nivelul:

- metabolismului si al aminoacizilor;
- structurii proteinelor;
- integritatii acizilor nucleici;
- functiilor neurologice;
- echilibrului endocrin.
• Copiii ce consuma produse care contin acest aditiv pot prezenta si o
reactie de hiperactivitate.
 E 411 – Guma de ovăz; E 412 – guma de guar;
E 621 – glutamat monosodic; E 421 – Manitolul;
E 555 – Silicatul de aluminiu și potasiu
• Guma de ovăz (E411) este un agent de îngroşare, polizaharid natural, obţinut din ovăz
care în concentraţie ridicată produce flatulenţă şi balonare.
• Guma de guar (E412), este un agent de îngroşare, emulsificator şi stabilizator opţinut din
raşina de guar care poate provoca greaţă, meteorism şi crampe şi reduce nivelul
colesterolului
• Glutamat monosodic (E621) aditivul se foloseşte pentru conservarea laptelui,
brânzeturilor, mezelurilor, ciupercilor, tonului, preparatelor îngheţate. Poate provoca
simptomul mâncării chinezeşti.
• Manitolul (E421) poate să provoace alergii. Este interzis în mâncarea sugarilor putând
provoca diaree şi disfuncţii renale. Poate provoca greaţă, vomă şi se regăseşte în produse cu
conţinut redus în calorii.
• Silicatul de aluminiu şi potasiu (E555) este folosit în sare, lapte praf şi făină sub forma
granulelor gluten-kaolin numite ‘Pesta’. Deşi se ştie că aluminiul este cauza unor probleme
placentare în timpul sarcinii şi că este asociat cu boala Alzheimer, este permis în România.
• Gama de alimentele si bauturi pe care le oferim copiilor sufera un proces continuu de
industrializare, din pacate. Poate de asta, nu este nicio mirare că la copii se măresc
problemele de învăţare şi problemele de comportament. Dupa cum am vazut studiul facut in
Marea Britanie sustine ca aditivii – mai nocivi decât simplul zahar – sunt de vină pentru
problemele de comportament.
• Aditivii sunt acum utilizaţi pe scară largă în alimente precum pâine, unt, biscuiţi, iaurt, suc
şi cereale, dar şi în junk food ( alimente cu valoare nutritivă mică, care sunt bogate în calorii,
grăsimi, zahăr, sare sau cafeină).
• Iritabilitate, izbucniri temperamentale, sfidare, nelinişte şi dificultatea de a adormi
reprezintă principalele efecte comportamentale ale aditivilor. Însă, rareori, realizam
că chimicalele din alimente pot fi asociate cu multe alte efecte, inclusiv certurile dintre fraţi,
producerea sunetelor prosteşti, întârzierea vorbirii, anxietate, depresie sau dificultatea de
concentrare.
• Copiii care nu consumă alimente cu aditivi sunt, de obicei, mai calmi, mai fericiţi şi mai
cooperativi. Erupţiile cutanate, durerile de cap, pipi în pat, durerile de stomac, constipaţia
sau astmul pot reprezenta şi ele o problemă. De cele mai multe ori, părinţii copiilor astmatici
nu sunt conştienţi de faptul ca Dioxidul de Sulfit E220-228 (conservant),  din alimente ca
fructele uscate, cârnaţi, tonice şi unele băuturi din fructe, poate irita căile respiratorii.
 Ce putem face pentru a evita consumul
aditivilor
• Sa preparam mâncăruri de la zero, cu ingrediente cât mai simple și mai
naturale (cu legume proaspete, ouă de țară, carne provenită de la păsări
crescute la curte etc.) este cel mai bun lucru pe care adulții îl pot face pentru a
reduce aportul acestor substanțe chimice potențial dăunătoare. Fructele
proaspete și lactatele cât mai simple sunt și ele indicate pentru copii (nu
brânză topită și nu iaurt cu fructe din comerț).
• De asemenea, pentru a avea grijă de sănătate, se recomandă ca părinții să nu le
ofere spre consum mezeluri, produse de fast-food și dulciuri din comerț, ci să le
prepare acasă sandvișuri sănătoase cu brânzeturi de calitate, crudități și carne
slabă, cartofi la cuptor (nu prăjiți), dulciuri ușoare cu fructe, lapte și miere.
• În plus, pe cât posibil, e bine ca părinții să evite încălzirea alimentelor pentru
copii la microunde, să nu folosească excesiv vase de plastic și să cumpere
pentru cei mici săpunuri, creme și loțiuni cu ingrediente cât mai naturale, fără
parabeni, ftalați și parfum.