Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Viorel Alexandrescu
Medic Primar
Doctor în ştiinţe medicale
Cercetator stiintific II
Institutul Cantacuzino
Director Centrul Naţional de Gripă
din reţeaua OMS
VIRUSOLOGIE
CURS
PARTEA I – GENERALA
Istoricul descoperirilor in virusologie:
1798 - Jenner E.: initiaza vaccinarea antivariolica.
1879 - Galtier I.: prima tentativa de preparare a vaccinului antirabic.
1885 - Pasteur L.: prepara vaccinul antirabic.
1886 - Mayer A.: transmite experimental v. mozaicului tutunului la plante.
1887 - Babes V.: descrie incluziile de v. rabic in celula nervoasa.
1889 - Babes V.: aplica prima data sero-terapia in rabie.
1892 - 1899: Ivanovski D., Beijerink M: demonstreaza proprietatea virusurilor de a trece
prin filtre.
1897 - Loeffler R, Frosch P.: izoleaza primul virus animal (v. aftos).
1901 - Reed W., Caroll J.: izoleaza primul virus patogen pentru om (v. amaril).
1903 - Borrel A.: elaboreaza prima teorie privind etiologia virala a cancerului.
1903 - Negri A.: descrie incluziile virale in rabie.
1903 - Remlinger P., Riffat-Bay: descopera v. rabic.
1905 - Guerin M.C.: prima cuantificare a unui virus (v. vaccinia prin scarificarea tegu-
mentului la iepure).
1908 - Ellerman V, Bang O.: descopera v. leucemiei aviare.
1909 - Landsteiner K., Levaditi C.: reproduc experimental poliomielita la maimute.
1911 - Rous P.: demonstreaza etiologia virala a sarcomului aviar
1912 - Carrel A.: cultiva explanturi tisulare de embrion de pasare.
1913 - Levaditi C.: cultiva v. polio in cul-turi de tesut nervos de maimuta.
1915-1917-TwortF.W.,d’HerelleR: descopera bacteriofagii.
1920 - Bordet J., Ciuca M.: descopera fenomenul de lizogenie.
1920-1921 - Creutzfeld H.G., Jacob A.: descriu encefalopatia spongiforma umana (sindromul
Creutzfeld-Jacob).
1927 - Nicolau S. Dimancescu, Nicolau O.: evidentiaza septinevrita la virusurile
neurotrope.
1928 - Maitland H.B., Maitland M.C.: cultiva virusuri in culturi de fragmente de tesut.
1929 - Elford W.J.: masoara dimensiunile virusurilor cu filtre de colodiu avand pori de marime
cunoscuta.
1931 - Furth J.: utilizeaza soarecele ca animal de experienta.
1931 - Shope R.: descopera v. gripal porcin.
1931 - Woodruff A., Goodpasture F.: cultiva v. variolei aviare pe m.c.a. si descriu ,,pocks-
urile”.
1950 - Morgan I.F. si colab.: prepara primele medii sintetice pentru culturi celulare.
1951 - Brownlee K.A., Hamre D.: prepara primul compus chimioterapic.
1951 - Gey G.O. si colab.: obtin linia celulara continua HeLa.
1952 - Hershey A.D., Chase M.: demonstreaza rolul ADN in infectia cu bacteriofagi.
1952 - Dulbecco R.: descrie formarea plajelor in culturi celulare (v. polio).
1953 - Rowe W.P. si colab.: izoleaza adenovirusuri.
1953 -Watson J.D., CrickF.H.C.: propun modelul structurii moleculei ADN.
1953 - Brakke M.L.: purifica virusurile prin centrifugare in gradient de densitate.
1953 - Salk D.: prepara vaccinul antipolio inactivat.
1954 - Sigurdsson B.: descrie boala maedi.
1954 - WellerT.H., Coons A.M. :aplicaI.F. in diagnosticul virusurilor (v. herpes-zoster).
1955 - Schaffer F.L., Schwerdt C.E.: cristalizeaza v. polio.
1955 - Eagle H.: prepara mediul sintetic optim pentru culturi celulare.
1956 - Crick F.H.C., Watson J.D.: descopera organizarea capsidelor virale din subu-nitati
proteice identice.
1956 - Sabin A.B.: prepara vaccinul anti-polio viu atenuat.
1956 - Eagle H.: obtine linia celulara continua KB.
1956 - Gierer A., Schramm G., Fraenkel-ConratH.: demonstreaza infectivitatea acidu-lui
nucleic purificat la v. mozaicul tutunului.
1956 - Bodian D.: utilizeaza tripsina ca agent dispersant pentru culturi celulare.
1957 - Lwoff A.: elaboreaza conceptulde virus.
1957 - Gajdusek D.C., Zigos V: descriu boala kuru.
1957 - Isaacs A., Lindenmann J.: descopera interferonii.
1960 - Enders F. si colab.: prepara vaccin antirujeolos viu atenuat (tulpina Edmonston).
1961 - Jacob R, MonodY; sugereazaexistenta ARN mesager.
1961 - Chanock R.M. si colab.: descriu hemoadsorbtia la v. paragripale.
1961 - Hayflick L., Moorhead P. S.: prepara primele culturi diploide.
1962 - Campbell A.M.: observa integrarea ADN al fagului lambda in cromozomul bac-
terian.
1962 - Caspar D.L.D., KlugA.: elaboreaza principiile geometriei capsidei virale.
1962 - Lwoff A., Home R, Tournier P.: elaboreaza criteriile unui sistem de clasificare a
virusurilor.
1962 - Burkitt D.: descrie limfomul Burkitt.
1962 - Parkman P.D. si colab.: izoleaza v. rubeolos.
1963 - Dulbecco R., Vogt M., Weil R. M., Vinograd J.: demonstreaza structura
circulara a ADN la v. polyoma
1964 - Epstein M.A., Achong B.C., Barr Y.M.: demonstreaza etiologia virala a limfo-
mului Burkitt.
1966 - Meyer H.M. si colab.: prepara vaccinul antirubeolos viu atenuat (HPV-77).
1966 - Nirenberg M.V., Ochoa Khorana H.G.: descifreaza codul genetic.
1967 - Blumberg B.S. si colab.: detecteaza antigenul Australia
1968 - Bunyak E. si colab.: prepara vaccinul antiurlian viu atenuat.
1968 - Martini G.A., SchmidtH.: izoleaza v. Marburg.
1970 - Temin H.M., Mizutani S., Baltimore D.: descopera reverstranscriptaza.
1970 - Kates J. Beeson J.: evidentiaza poliadenilarea ARNm la Poxviridae.
1972 - Morrow J.F., Berg P., Mulder C, Delius H.: demonstreaza specificitatea enzi-
melor de restrictie.
1973 - Danna K.J. si colab.: construiesc prima harta genomica (SV40), cu ajutorul
enzimelor de restrictie.
1973 - Feinstone S.M. si colab.: evidentiaza v. hepatitei A.
1974 - Takahashi K. si colab.: prepara vaccinul viu atenuat varicelos (tulpina Oka).
1975 - Kohler G. si Milstein C.: prepara Ac monoclonal
1975 - Furuichi Y. si colab.: descopera structurile ,,cap” ale ARNm la Reoviridae.
1976 - Steelin D. si colab.: evidentiaza pentru prima data oncogenele (v. Rous).
1977 - Chow L.T. si colab.: observa fenomenul de splicing al transcriptelor ARN la
adenovirusuri.
1977 - Eradicarea globala a variolei (s-a inregistrat ultimul caz de variola).
1978 - Lee H.W. si colab.: izoleaza v. Hantaan.
1979 - Liane D.P., Crawford L.V., LinzerD., Levine A.J.: descopera proteina
antioncogena p 53 si interrelatiile cu Ag tumorale (SV40).
1980 - Poiesz B. J. si colab.: izoleaza particule retrovirale C din limfoame de tip T,
cuta-nate, umane.
1980 - Fowlkes D.M., Schenk T.: evidentiaza mecanismele de reglare asociate, ale po-
limerazei III (adenovirusuri).
1981 - Jackson D.A., Symons R.H., Berg P.: construiesc primul vector de expresie al
unui virus animal (ADN SV40).
1981 - Wilson J., Wiley D., Skehel J.: descriu structura atomica la HA v. gripal.
1981 - Grass P., Dhar R., Khouri G,: evidentiaza structurile de tip promotor in trans-
criere (SV40).
1982 - Takatsuki K. si colab.: demonstreaza etiologia virala a leucemiei T a adultului.
1982 - Prusiner S .B.: descopera prionii (PrP).
1982 - Yoshida M., Myoshi J., Hinuma Y: izoleaza HTLV.
1983 - Varghese J.N.,Laver W.G.: definesc stractura neuraminidazei.
1984 - Scolnick E.M. si colab.: aplica si fac evaluarea clinica a vaccinului recombi-
nantanti hepatita B.
1985 - Laboratoarele Burows-Wellcome: obtin preparatul chimioterapic antiviral
Zido-vudina.
1985 - Prin EPI si (PAHO) este initial in America programul de eradicare a
poliomielitei.
1986 - Kitajewski J.si colab.: evidentiaza mecanismele apararii antivirale proprii IFN.
1987 - Lee W. si colab.: descopera factori de activare a transcrierii (SV40).
1988 - De Caprio J. A. si colab.; White P. si colab: descopera antioncogena Rb (studii
cu SV40 si adenovirusuri).
1989 - Guatelli J.C. si colab.: utilizeaza PCR in diagnosticul HIV.
1989 - Jan S.K. si colab.: descopera mecanismele reglarii translatiei si structurile IRES
la v. polio si v. mozaicului tutunului.
1990 - Andre F.E.: prepara vaccinul inactivat antihepatita A.
1993 - Hilleman M.R. si colab.: prepara vaccinul antihepatita B derivat din plasma.
VIRUSURI
DEFINITIE:
Mecanisme:
mutatii: defecte de transcriere cu rata mare si cu evolutie genetica rapida;
pot fi punctiforme (virusul gripal = drift antigenic) sau mari (blocuri de
gene) care determina genotipuri noi
recombinarea (reorganizarea genetica): copiere alternativa cu rata mare intre
virusuri omologe (virusul polio intre serotipuri) si neomologe (virusul
hepatitei soarecelui/sens pozitiv si virusul gripal/sens negativ)
reasortarea: doar la virusurile cu genom segmentat prin schimburi de gene
intre tulpini circulante animale si umane. Ex. virusurile gripale printr-o
infectie mixta a virusurilor animale (aviare, porcine) cu vrusurile umane
detetrmina aparitia de tulpini noi cu potential pandemic.
Virusuri ADN
evolutiv sunt superioare fata de v. ARN: transcriptia se face cu
sisteme celulare, sinteza ADN viral este concomitenta cu replicarea
celulei parazitate, au enzime care stimuleaza sinteza de
dezoxinucleotide, fac schimb de gene cu structuri celulare
provin din repliconi mobili: plasmide, transpozoni, retrotranspozoni
Mecanisme:
- mutatii: rata mai mica, unele apar la presori de selectie (antivirale)
- recombinarea: acapararea de gene noi de la alte virusuri sau gene
celulare ( inclusiv de la plasmide sau epizomi)
EFECTELE EVOLUTIEI
Emergenta = aparitia de specii noi
Reemergenta = reaparitia unor specii cunoscute cu
circulatie discontinua
Mecanisme:
mutatii cu acumulare lenta (drift antigenic)
recombinarile/reasortarile (shift antigenic)
FACTORI FAVORIZANTI:
depasirea barierei de specie (HIV)
modificarea comportamentului gazdei umane
(prostitutie/libertinaj – HIV, VHB, virusuri herpetice si
cresterea consumului droguri)
demografici: crestere populatii, deplasari rural-urban
cresterea circulatiei mondiale de persoane si marfuri
modificari ecologice: defrisari, irigatii, baraje, urbanizare
industrializare si tehnologie moderna: producere hrana la
nivel industrial, transplant de organe, transfuzii, tratamente
imunosupresoare, antivirale si antobiotice
CLASIFICAREA VIRUSURILOR
Caracter definitoriu:
Bornaviridae
Paramyxoviridae
Filoviridae
Caractere:
infecteaza animale (vertebrate si nevertrebate) si plante
genom: ARN (liniar, monocatenar, sens -, secventa
similara a genelor)
polimeraza ARN dependenta de ARN
maturare prin inmugurire
NIDOVIRALES cu FAMILIILE:
Coronaviridae
Arteriviridae
Caractere:
infecteaza mamiferele
genom: ARN (liniar, monocatenar, sens +) cu
functie de ARNm
CAUDOVIRALES cu FAMILIILE:
Myoviridae
Siphaviridae
Podaviridae
Caractere:
infecteaza Bacteria (bacteriofagi) si Archea
FAMILIA
Caractere definitorii:
cuprind virusuri cu caractere comune
(morfologie virion, organizare genomica)
origine comuna a virusurilor
Caractere:
grup de specii dintr-o familie cu
proprietati comune distincte
denumire = virus (Morbillivirus)
SPECIE
Caractere:
4.000 specii cu
30.000 tipuri si subtipuri
VIRION
MORFOLOGIE
vizualizarea se doar la microscopul electronic (transmisie, baleiaj
scanare)
modul de studiu:
1. direct din produse patologice: pustule (v. vaccinia, v. variolic); vezicule
(v. varicela/zoster, v. herpetic); fecale (rotavirusuri)
2. din tesuturi si celule infectate (bolnav, culturi celulare, oua embrionate,
animal)
3. suspensii virale obtinute prin: cultivarea pe substrat sensibil (culturi
celulare, oua embrionate, animale), eliberare virus (inghet-dezghet,
ultrasonare, mecanic, detergenti), suspensionare (solutii saline),
centrifugare (3000 g)
4. purificare virus: ultracentrifugare (150.000 g), cromatografie, ultrafiltrare
5. concentrare: deshidratare, precipitare, ultrafiltrare (moleculara)
6. examinarea propriu-zisa: coloratie negativa, imunoelectromicroscopie
criomicroscopie, difractia cu raze x, sectiuni celulare ultrafine
MARIMEA VIRUSURILOR
genom
capsida
+/- înveliş viral
Genom
1. tip acid nucleic: ADN sau ARN (majoritar)
2. marime: dependenta de masa mol (daltoni ) si nr. nucleotide (kilobaza)
g. mol = 1,5 x10 6 daltoni (parvovirusuri); 150x106 (poxvirusuri)
nr. nucleotide: 5-7kb (papovavirusuri); 231 kbp (herpesvirusuri)
nr. gene: virusul gripal = 12, HIV = 9, v. vaccinia = 240
nr. proteine codificate: v. vaccinia = 250, virusul herpetic = 200, picornavirusul = 4
3. structura:
v. ADN: monocatenare liniare (parvov.); monocatenar circular (fagX174); dublucatenare
liniare (adenovirusuri, virusuri herpetice); dublucatenare inchise extremitati (v.vaccinia);
dublucat. circulare cu extremit monocat. (hepadnav.); dublucatenare circulare (v.
polyoma)
v. ARN: monocatenar liniar (picornav, v.hepatitei A); monocatenar diploid /2 mol legate
(retrov.). Unele v. ARN pot avea genom fragmentat care permite reasortarea:
monocatenar liniar cu 8 segmente (orthomyxov.), monocatenar cu 2 segmente (arenav.),
monocatenar cu 3 structuri circulare (bunyav.), dublucat cu 10-20 segmente (reovirusuri)
4. functii:
depozitar al informatiei genetice
determina infectivitatea virala (scade la izolarea acidului nucleic)
autoreplicarea cu exceptia ARN viral moncat. cu sens negativ (orthomyxov.)
Capsida virala
complexe proteice cu arhitectura si structura specifica care invelesc
acidul nucleic
unitatile morfologice = capsomere asezate ordonat pe axe de simetrie
Tipuri de simetrie:
cubica – icosaedrica (virioni sferici): v. ADN (parvov. = 32 capsomere;
herpesv. = 162 capsomere; adenov. = 252 capsomere), v. ARN
(picornav., calciv. = 32 capsomere)
helicoidala (tubulara): v. ARN cu sens negativ (proteinele formeaza un
complex nucleocapsida/ribonucleoprot.; disocierea = pierderea
infectivitatii la orthomyxov. si paramyxov.)
binara (icosaedrica, helicoidala): bacteriofagi (cap = icosaedru; coada =
helicoidala)
Functii:
protectie ac.nucleic
atasare celula (virus fara invelis)
INVELISUL VIRAL
agentii
infectiosi de natura proteica
care determina la om si animale boli
ale SNC (om: Kuru, boala Creutzfeld –
Jacob; animal: encefalita spongiforma
bovina, etc.)
ACTIUNEA
AGENTILOR
FIZICI, CHIMICI si
BIOLOGICI
asupra VIRUSURILOR
Mod de actiune:
distrugere/inactivare: atenuare, sterilizare
conservare: transport produse patologice, pastrare laborator, mentinere
vaccinuri cu virusuri vii
modificare: atenuarea patogenitatii
Efectele depind de:
natura agentului, concentratie, timp de actiune
tipul de virus: cele fara anvelopa mai rezistente
mediul cu virus: produse patologice (sange, plasma, excretii, secretii) au
rol protector
Sensibilitatea diferitelor structuri:
acidul nucleic: radiatii UV, substante chimice (formaldehida, hipocloritul
de Na), agenti mutageni (ac. nitros, hidroxilamina), substante radioactive
cu P, H
proteine virale: radiatii UV, enzime proteolitice, substante chimice (fenol,
formaldehida)
invelisul: solventi (eter, cloroform), detergentii anionici
Agenti fizici:
Temperatura:
caldura uscata:
- mediu ambiant : + 180C - +250C (viabilitate: 2-3 ore = v. gripal,
v. rujeolos; 7 ore = v. Ebola, v. Marburg; 24 ore = v. Epstein-Barr;
3 luni = v. coxsackie; >1 an = v. variolic
- temperaturi intre +560C si + 1000C pe durata de 30 min.
inactiveaza majoritatea virusurilor
- la +560C sunt inactivate: v. gripale (5 min.), v. urlian (20
min.), adenov/ herpesv/poliov (30 min)
- sensibilitatea depinde de : tipul de virus (v. rujeolos = 3 minute
la +600C, v. Ebola = 1 ora la 600C, v. hepatitei = 1ora la +1600C),
substante protectoare (organice sau saruri ca Cl 2Ca si Cl2Mg )
caldura umeda :
- sursa :
tesuturi embrionare: embrion uman (trim. I), plaman de
embrion uman, embrion de gaina. Au potential inalt de
multiplicare.
tesuturi adulte: rinichi (maimuta, caine, cobai, etc.)
tesuturi tumorale (de la diverse biopsii)
tesuturi de insecte: tantari (folosite la cultivarea arbovirusuri)
- mod obtinere:
tripsinizarea fragmentelor de organ, suspendare in mediu
nutritiv, incubare la 370C
Clasificare :
a. mod de cultivare:
cultura in monostrat = strat celular continuu obtinut prin aderare si multiplicare pe
sticla sau plastic (flacon, tub, placi cu godeuri). Ele pot fi: stationare (plan
orizontal), rotate (flacoane cilindrice cu o viteza de 14 - 16 rotatii/min.)
cultura in suspensie (fermentoare cu agitatie continua). Randament foarte mare.
cultura pe microsfere (sticla, colagen, polistiren cu dim. de 5 mm )
b. mod de obtinere si caractere cariotip:
culturi primare: se obtin prin trisinizare, cariotipul este similar cu cel de origine
(diploid), supravietuiesc 7-21zile, se mentine tipul de celule (epitelial sau
fibroblastic)
culturi secundare: se obtin prin tripsinizarea culturilor primare sau cu
EDTA/versen (chelatori), au caractere asemanatoare cu cele primare
culturi diploide: se obtin din tesuturi embrionare, se pot face 20-50 de subcultivari,
celule de tip fibroblastic, se folosesc la vaccinuri (MRC5)
culturi heteroploide (linii celulare continue): subcultivare nelimitata, se obtin din
tesuturi tumorale sau transformate (virusuri, radiatii, substante chimice). Cresc
rapid (2-3 zile), se folosesc in diagnosticul de laborator.
b) Medii nutritive
Asigura multiplicarea si viabilitatea celulara.
1. Medii biologice: plasma, extracte embrionare, lichid amniotic. Se folosesc
limitat.
2. Medii sintetice :
- compozitie:
solutie salina tamponata (Hanks, Earle) + stabilizator de pH (Hepes) +
indicator pH (rosu fenol)
ser animal (ser fetal de vitel) si aminoacizi pentru aderare pe suport si
multiplicare
antibiotice (penicilina + streptomicina) si antifungice (fungizon)
+/- hidrolizat de lactalbumina
- tipuri:
mediu de crestere (10% ser fetal de vitel)
mediu de intretinere (2-5 % ser fetal de vitel)
MODIFICARILE CULTURII
CELULARE INDUSE DE VIRUSURI
1. Efect citopatic (perturbari celulare structurale si functionale):
- tip:
litic: celulele se rotunjesc, devin mai refringente si se desprind (enterov.)
sau se maresc si se grupeaza (ciorchine) urmate de o desprindere rapida
(adenov.)
formare de sincitii: fuziunea membranelor celulare cu aparitia de forme
gigante cu mai multi nuclei (v. sincitial repirator, HIV, v. rujeolos)
citotoxic: distrugeri masive cu desprindere rapida
- timp de aparitie si intensitate:
24-48 ore cu distrugere in 3-4 zile: v. polio
3-4 zile cu desprindere totala in 7-10 zile: v. Rujeolos
diagnostic(izolare si identificare)
obtinerea unor reactivi de diagnostic
cochilie
camera de aer
membrana proprie
membrana chorio
Se folosesc limitat:
- virusul nu se cultiva pe cultura celulara
sau ou (HIV, v. coxsackie A) sau in
cercetare (patogeneza, oncogeneza virala,
imunitate, substante antivirale)
1. Surse:
mamifere mici: soarece, hamster, sobolan, cobai maimuta, dihor
mamifere mari: oaie, capra, cal, vitel
pasari: gaina, rata, curcanul
2. Selectia:
a. susceptibilitatea la infectia virala:
specia: soarecele (v. coriomeningitei limfocitare), maimuta (v. rujeolos si
VHB), cimpanzeul (HIV), hamsterul la v. oncogene
caractere genetice: soareci BALB (v. leucemiei murine)
b. varsta: izolarea v. coxsackie la soareci de 72 ore
c. starea de sanatate: carantinarea animalelor din zone necunoscute (maimute)
d. animale speciale:
SPF = animale fara flora patogena
Germ - free = animale fara flora asociata (patogena, saprofita)
inbred (izogene) = animale homozigote obtinute prin inmultiri
consanguine
transgenice = animale obtinute dupa injectarea unei gene de la parinti
izogeni in oul fecundat
soareci nuzi = nu au păr si timus congenital
3. Utilizarea animalelor: