Cursul 1

Imunogenetica si transplantul
Complexul major de histocompatibilitate
Rejetul

Prof. Dr. Ileana Constantinescu

• Imunogenetica - o parte a geneticii care studiaza
complexitatea proceselor imune, care privesc apararea si
integritatea gazdei.

• MHC - codifica un grup foarte divers de proteine de

suprafata celulara.

• Există doua tipuri de molecule MHC: moleculele de clasa I

si clasa a II-a.

• Polimorfismul - fiecare locus MHC poate exprima oricare

dintre sutele de molecule diferite.

• Genele sale sunt exprimate codominant

 Rejetul transplantului
• Rejetul transplantului reprezinta esecul grefei rezultat prin prezenta anticorpilor si activarea celulelor imune ale
primitorului si indreptarea impotriva celulelor donatorului.
• Transplantul, cu scopul de a inlocui un organ bolnav cu un organ de la un donator sanatos, reprezinta un domeniu
tot mai activ in practica medicala moderna, iar intelegerea aspectelor imunologice ale transplantului continua sa
creasca.
• In transplant, ne confruntam cu efectele adverse ale unui sistem imunitar care a evoluat pentru a recunoaste si a
ne proteja de agentii patogeni non-self daunatori.
==> avem responsabilitatea de a face ca allogrefa (non-self- ul) sa fie acceptat de catre primitor si sa functioneze
normal.

Compatibilitatea tisulara
• Conceptul de compatibilitate tisulara (necesitatea ca țesuturile donatorului și primitorilui să fie "compatibile"
pentru ca un transplant sa fie acceptat) a fost recunoscut încă de la începutul secolului al 20-lea. Într-o serie de
studii care au implicat transplantul de tumori si grefe de piele la soareci, a devenit evident că transplantul de
succes depindea de similitudinea genetică a donatorului și a primitorului.
• Țesuturile transplantate intre animale genetic identice, cunoscute si sub numele de transplante singenice sau
isogrefe, sunt practic întotdeauna acceptate.
• In contrast, transplanturile efectuate între doi subiecti care aparțin aceleiași specii dar nu sunt identici genetic,
denumite transplanturi alogene sau alogrefe, se insotesc invariabil de respingere (rejet). Transplanturile
efectuate între donatori și primitori, care aparțin unor specii diferite sunt cunoscute ca transplanturi xenogene
sau xenogrefe și sunt prompt respinse.
• Transplanturile alogene sau alogrefele poartă antigene alogene sau străine majore și minore ale sistemului de
histocompatibilitate; iar pe de alta parte transplanturile singenice sau isogrefele poarta antigene majore și
minore de histocompatibilitate identice genetic.
 Tipuri de transplant
Transplant Grefe Donator/Primitor

Singeneic Isogrefa Genetic identici (ex. Gemeni

identici)

Allogeneic Allogrefa Membri ai aceleasi specii,

neidentici genetic

Xenogeneic Xenogrefa Apartin unor specii diferite

 Legile transplantului
Legile transplantului sunt dupa cum urmeaza:
• Transplanturile sunt acceptate între membrii strans inruditi genetic
(consanguini) ai unei tulpini (haplotip) sau animale care sunt genetic identice
(gemeni identici).
• Transplanturile sunt respinse între membrii care au haplotipuri diferite sau
animale care sunt neidentice genetic.
• Transplanturile sunt acceptate de la un haplotip parental A sau B la un
descendent F (AxB) , dar transplanturile în directia inversa sunt respinse.
 Histocompatibilitatea antigenica
• În ceea ce privește problema similitudinii genetice dintre un donator și un primitor al unui
transplant (histocompatibilitate), primele observații privind rezultatele transplanturilor au dus la
identificarea unui set de gene a cărei expresie codominanta provoaca raspunsuri de respingere
puternice în cazul transplanturilor alogene. Acest set de gene a fost denumit complexul major de
histocompatibilitate sau MHC.
• Este important să realizăm că există multe antigene tinta in cazurile de rejet ale grefei. MHC
reprezintă setul cel mai critic de gene care codifică aceste antigene de suprafață celulară; cu
toate acestea, mai multe locusuri genetice sau zone ale MHC trebuie sa fie definite. În plus, un alt
set de gene, care codifică antigenele minore de histocompatibilitate, pot juca un rol foarte
important în rezultatul transplantului. Aceste gene au fost mai puțin caracterizate comparativ cu
cele codificate de MHC și, în general, se considera ca joaca un rol mai slab în evenimentele de
rejet ale grefei.
• Pentru ca o grefa sa fie acceptata, primitorul trebuie să aiba gene identice complementare cu
donatorul . De exemplu, tulpina A sau B a unui donator la un primitor cu tulpină AxB ar duce la
acceptarea grefei, deoarece ambele tulpini ale genelor A și B se regasesc la primitorul AxB. În
cazul in care tesutul donatorului cu tulpina AxB se transplanteaza la un primitor cu tulpina A sau
B, rezultatul ar fi respingerea grefei, deoarece primitorul A are gena A a donatorului, dar nu si
gena B, iar primitorul B are gena B, dar nu si gena A.
Structura moleculelor HLA de clasa I
Structura moleculelor HLA de clasa II
 Genetica HLA
• Alelele HLA ce se gasesc pe un cromozom reprezinta un haplotip.
• Fiecare individ mosteneste doua haplotipuri MHC, cate unul de la fiecare
parinte si astfel el are doua alele pentru fiecare gena.
• Aceste alele sunt exprimate codominant.
• Ereditatea genelor MHC urmeaza regulile de segregare ale lui Mendel.
Nomenclatura HLA

12
 2 digits

HLA-DRB1*13

Un grup de alele care codifică antigenul DR13; exista 62 alele DRB1*13 :

13:01-13:62
 4 digits

HLA-DRB1*13:01

O alela specifica
 8 digits

HLA-DRB1*13:01:01:02

O alela care contine o mutatie in afara regiunii codante

 4 digits

HLA-DRB1*13:01N

N semnifica o alela nula

16
 8 digits

HLA-DRB1*13:01:01:02N

Alela nula N - contine o mutatie in afara regiunii codante

17
 4 digits

HLA-DRB1*13:01L

L semnifica o alela slab exprimata la suprafata celulei

18
 4 digits

HLA-DRB1*13:01S

S indica faptul ca alelele sunt secretate, dar nu sunt stabile la

suprafata celulei, gasindu-se in forma solubila
 4 digits

HLA-DRB1*13:01C

C indica faptul ca o alela este prezenta in citoplasma , dar nu si la suprafata celulei

20
The Cell Surface is a Jungle!
 Raspunsul imun al gazdei contra grefei
• Prezentare directa a antigenului

• Raspunsul celulelor T ale primitorului fata de complexele

MHC/peptide de pe APC dintr-o grefa se numeste
alorecunoasterea directa.

• APC-urile din grefa prezinta direct alloantigenele (moleculele

MHC străine) pentru recunoașterea de către celulele T
aloreactive.

• Celulele T ale primitorului pot reacționa, de asemenea, cu

peptide MHC ale donatorului prezentate pe APC-urile proprii ale
primitorului. Aceasta cale se numeste alorecunoasterea indirecta.
23
24
25
 Mediatorii rejetului
• Mai multe componente ale sistemului imunitar sunt cunoscute ca fiind mediatori ai respingerii grefei.
• În primul rând, vom lua în considerare distrugerea celulelor grefei mediată de anticorpi, în cazul în
care anticorpii specifici fata de antigenele MHC ale celulelor grefei pot fi generati cu ajutorul celulelor
T CD4 + ca răspuns la molecule străine, MHC clasa II ale grefei.
• În prezența complementului, acești anticorpi antigrefa ar fi capabili să lizeze celulele grefei.
• În cazul distrugerii grefei mediată celular, se pot lua in considerare cel puțin două scenarii:
– În primul rând, moleculele straine MHC de clasa II ale grefei, stimuleaza celule T helper ale
gazdei pentru a asigura "ajutor" celulelor T CD8 + citotoxice, care apoi pot exercita o acțiune
litică directa prin recunoașterea moleculelor străine MHC de clasa I ale grefei.
– Alternativ, celulele T helper stimulate ale gazdei pot ajuta macrofagele într-o manieră MHC-
independenta pentru a produce molecule capabile să distrugă celulele gazdei.
• Respingerea grefei a ajuns să fie considerată ca fiind în mare măsură mediata celular, limfocitele T
fiind celulele efectoare primare. Acest fapt nu este surprinzător dacă se ia in considerare rolul central
ocupat de catre limfocitul T.
• Pe lângă celulele T citotoxice, atât anticorpii cat și macrofagele mediaza distrugerea grefei bazandu-
se pe ajutorul celulelor T. Distrugerea grefei mediată de anticorpi, o caracteristică a evenimentelor de
rejet hiperacut, joacă un rol important într-o situație specială denumită rejet secundar.
• In acest caz, un primitor este retransplantat din cauza insuficientei grefei primare, iar după
confruntarea cu antigenele sau aloantigene străine grefei, la care gazda a fost expusa anterior,
sistemul imun al gazdei generează un răspuns de respingere hiperacută. Acest răspuns este format
din anticorpi citotoxici preformati în timpul prima întâlniri a gazdei cu antigenele grefei.
Mediatori ai rejetului

27
 Tipuri de rejet
Rejet Debutul si durata Mecanisme Tipul grefei
post-transplant

Hiperacut Minute ore Anticorpi Xenogrefa: rejet

preformati secundar

Acut Zile Mediat celular Alogrefe cu eterogenitate

MHC

Cronic Luni Anticorpi si/sau Alogrefe cu eterogenitate

mediat celular a sistemului minor de
histocompatibilitate
 Factori care influenteaza succesul unui transplant
• Mai mulți factori afectează rezultatul transplantului de țesut, în special gradul de histocompatibilitate
între donator și primitor.
• Tiparea tisulara/crossmatch-ul reprezinta identificarea tipului MHC al donatorului și al primitorului
unui transplant pentru a optimiza potrivirea genetica pre-transplant.
• Această metodă și, prin urmare, rezultatul transplantului vor continua să se îmbunătățească odata ce
locusurile MHC sunt descrise. La fel de important în potrivirea donatorului și primitorului pentru
transplant este cunoașterea primei sensibilizari fata de antigene străine la un potential primitor de
transplant. Evenimente, cum ar fi transfuziile de sânge și sarcina înainte de transplant, precum si
transplanturile anterioare, pot afecta succesul transplantului și duc la răspuns imun hiperacut sau
rejet secundar.
• De o importanta critica pentru succesul și viabilitatea transplantului este gradul de conservare al
țesutului sau organului înainte de grefare. Timpul de ischemie, definit ca timpul în care donatorul de
organe a fost privat de aprovizionarea cu sânge propriu, afecteaza drastic rezultatul transplantului și
ar trebui să fie redus la minimum. Timpul de ischemie este deosebit de important pentru buna
funcționare a rinichilor, inimii, și transplantului de ficat, unde conservarea organelor este o problemă.
Într-adevăr, conservarea organelor în cazul transplantului de rinichi este agravata de disponibilitatea
donatorilor cadavru, unde timpul de ischemie și conservarea organelor pe termen lung afectează
viabilitatea transplantului.
• Interesant, există câteva situs-uri din organism (sistemul nervos central, tractul reproductiv si ficatul)
care sunt considerate "imun privilegiate" în ceea ce privește vulnerabilitatea lor la un răspuns imun.
Aceste situs-uri, sunt lipsite de drenaj limfatic și exprima doar câteva antigene MHC fiind, prin urmare,
slab imunogene.
 Semnificatie clinica
• Transplantul de succes se bazează pe compatibilitatea imunologica intre primitorii și
donatorii de organe.

• Această compatibilitate depinde atât de gradul de potrivire a tipurilor de țesut

(fenotipuri HLA) ale donatorului și primitorului, cat si de absența oricărei reactivitati
a anticorpilor preexistenti fata de antigene ale donatorului.

• Ambii factori influențează gradul de imunosupresie necesar pentru a preveni rejetul

grefei.

• Elementul cheie pentru transplantul de succes este capacitatea de a identifica în

mod corect fenotipul țesuturilor primitorilor și donatorilor pentru a prezice
probabilitatea ca o grefa să fie respinsă (boala gazda contra grefa) sau, în cazul unui
transplant medular, dacă grefa va ataca primitorul (boala grefa contra gazda -
GvHD).
31
• Tipizarea HLA: transplant de măduvă osoasă
                              transplant de ficat
                              transplant renal
                              transplant pancreatic
                              transplant cardiac

• Registrul National al Donatorilor de Celule Stem

• Lista de așteptare pentru:

transplant de măduvă osoasă
transplant renal
transplant hepatic
transplantul de cord
33