Sunteți pe pagina 1din 42

Cursul 1

Imunogenetica si transplantul
Complexul major de histocompatibilitate
Rejetul

Prof. Dr. Ileana Constantinescu


• Imunogenetica - o parte a geneticii care studiaza
complexitatea proceselor imune, care privesc
apararea si integritatea gazdei.

• MHC - codifica un grup foarte divers de proteine de


suprafata celulara.

• Există doua tipuri de molecule MHC: moleculele de


clasa I si clasa a II-a.

• Polimorfismul - fiecare locus MHC poate exprima


oricare dintre sutele de molecule diferite.

• Genele sale sunt exprimate codominant


Tipuri de transplant
Transplant Grefe Donator/Primitor

Singeneic Isogrefa Genetic identici (ex. Gemeni


identici)

Allogeneic Allogrefa Membri ai aceleasi specii,


neidentici genetic

Xenogeneic Xenogrefa Apartin unor specii diferite


Algoritmul de lucru in transplant
• Potrivire grup sanguin donator – receptori
• Screening viral donator- receptori
• HLA clasa I si clasa II donator-receptori
• Anticorpi anti-HLA receptori
• Crossmatch clasa I si Clasa II
Structura moleculelor HLA de clasa I
Structura moleculelor HLA de clasa II
Nomenclatura HLA
Genetica HLA
• Alelele HLA ce se gasesc pe un cromozom reprezinta un haplotip.
• Fiecare individ mosteneste doua haplotipuri MHC, cate unul de la fiecare
parinte si astfel el are doua alele pentru fiecare gena.
• Aceste alele sunt exprimate codominant.
• Ereditatea genelor MHC urmeaza regulile de segregare ale lui Mendel.
Legile transplantului
Legile transplantului sunt dupa cum urmeaza:
• Transplanturile sunt acceptate între membrii strans inruditi genetic
(consanguini) ai unei tulpini (haplotip) sau animale care sunt genetic identice
(gemeni identici).
• Transplanturile sunt respinse între membrii care au haplotipuri diferite sau
animale care sunt neidentice genetic.
• Transplanturile sunt acceptate de la un haplotip parental A sau B la un
descendent F (AxB) , dar transplanturile în directia inversa sunt respinse.
Histocompatibilitatea antigenica (alelica)
• În ceea ce privește problema similitudinii genetice dintre un donator și un primitor al
unui transplant (histocompatibilitate), primele observații privind rezultatele
transplanturilor au dus la identificarea unui set de gene a cărei expresie codominanta
provoaca raspunsuri de respingere puternice în cazul transplanturilor alogene. Acest set
de gene a fost denumit complexul major de histocompatibilitate sau MHC.
• Este important să realizăm că există multe antigene tinta in cazurile de rejet ale grefei.
MHC reprezintă setul cel mai critic de gene care codifică aceste antigene de suprafață
celulară; cu toate acestea, mai multe locusuri genetice sau zone ale MHC trebuie sa fie
definite. În plus, un alt set de gene, care codifică antigenele minore de
histocompatibilitate, pot juca un rol foarte important în rezultatul transplantului. Aceste
gene au fost mai puțin caracterizate comparativ cu cele codificate de MHC și, în general,
se considera ca joaca un rol mai slab în evenimentele de rejet ale grefei.
• Pentru ca o grefa sa fie acceptata, primitorul trebuie să aiba gene identice
complementare cu donatorul . De exemplu, tulpina A sau B a unui donator la un primitor
cu tulpină AxB ar duce la acceptarea grefei, deoarece ambele tulpini ale genelor A și B se
regasesc la primitorul AxB. În cazul in care tesutul donatorului cu tulpina AxB se
transplanteaza la un primitor cu tulpina A sau B, rezultatul ar fi respingerea grefei,
deoarece primitorul A are gena A a donatorului, dar nu si gena B, iar primitorul B are
gena B, dar nu si gena A.
2 digits

HLA-DRB1*13

Un grup de alele care codifică antigenul DR13; exista 62 alele DRB1*13 :


13:01-13:62
4 digits

HLA-DRB1*13:01

O alela specifica
8 digits

HLA-DRB1*13:01:01:02

O alela care contine o mutatie in afara regiunii codante


4 digits

HLA-DRB1*13:01N

N semnifica o alela nula

17
8 digits

HLA-DRB1*13:01:01:02N

Alela nula N - contine o mutatie in afara regiunii codante

18
4 digits

HLA-DRB1*13:01L

L semnifica o alela slab exprimata la suprafata celulei

19
4 digits

HLA-DRB1*13:01S

S indica faptul ca alelele sunt secretate, dar nu sunt stabile la


suprafata celulei, gasindu-se in forma solubila
4 digits

HLA-DRB1*13:01C

C indica faptul ca o alela este prezenta in citoplasma , dar nu si la suprafata celulei

21
Raspunsul imun al gazdei contra grefei
• Prezentare directa a antigenului

• Raspunsul celulelor T ale primitorului fata de complexele


MHC/peptide de pe APC dintr-o grefa se numeste
alorecunoasterea directa.

• APC-urile din grefa prezinta direct alloantigene


(moleculele MHC străine) pentru recunoașterea de către
celulele T alloreactive.

• Celulele T ale primitorului pot reacționa, de asemenea, cu


peptide MHC ale donatorului prezentate pe APC-urile
proprii ale primitorului. Aceasta cale se numeste
alorecunoasterea indirecta.
Rejetul transplantului
• Rejetul transplantului reprezinta esecul grefei rezultat prin prezenta anticorpilor si activarea celulelor imune ale
primitorului si indreptarea impotriva celulelor donatorului.
• Transplantul, cu scopul de a inlocui un organ bolnav cu un organ de la un donator sanatos, reprezinta un
domeniu tot mai activ in practica medicala moderna, iar intelegerea aspectelor imunologice ale transplantului
sunt esentiale pentru supravietuirea de lunga durata a pacientilor transplantati.
• In transplant, ne confruntam cu efectele adverse ale unui sistem imunitar care a evoluat pentru a recunoaste si a
ne proteja de agentii patogeni non-self daunatori.
==> avem responsabilitatea de a face ca allogrefa (non-self- ul) sa fie acceptat de catre primitor si sa functioneze
normal.
Compatibilitatea tisulara (HLA)
• Conceptul de compatibilitate tisulara (necesitatea ca țesuturile donatorului și primitorilui să fie "compatibile"
pentru ca un transplant sa fie acceptat) a fost recunoscut încă de la începutul secolului al 20-lea. Într-o serie de
studii care au implicat transplantul de tumori si grefe de piele la soareci, a devenit evident că transplantul de
succes depindea de similitudinea genetică a donatorului și a primitorului.
• Țesuturile transplantate intre animale genetic identice, cunoscute si sub numele de transplante singenice sau
isogrefe, sunt practic întotdeauna acceptate.
• In contrast, transplanturile efectuate între doi subiecti care aparțin aceleiași specii dar nu sunt identici genetic,
denumite transplanturi alogene sau alogrefe, se insotesc invariabil de respingere (rejet). Transplanturile
efectuate între donatori și primitori, care aparțin unor specii diferite sunt cunoscute ca transplanturi xenogene
sau xenogrefe și sunt prompt respinse.
• Transplanturile alogene sau alogrefele poartă antigene alogene sau străine majore și minore ale sistemului de
histocompatibilitate; iar pe de alta parte transplanturile singenice sau isogrefele poarta antigene majore și
minore de histocompatibilitate identice genetic.
24
25
26
Mediatorii rejetului
• Mai multe componente ale sistemului imunitar sunt cunoscute ca fiind mediatori ai respingerii grefei.
• În primul rând, vom lua în considerare distrugerea celulelor grefei mediată de anticorpi, în cazul în
care anticorpii specifici fata de antigenele MHC ale celulelor grefei pot fi generati cu ajutorul
celulelor T CD4 + ca răspuns la molecule străine, MHC clasa II ale grefei.
• În prezența complementului, acești anticorpi antigrefa ar fi capabili să lizeze celulele grefei.
• În cazul distrugerii grefei mediată celular , se pot lua in considerare cel puțin două scenarii:
– În primul rând, moleculele straine MHC de clasa II ale grefei, stimuleaza celule T helper ale
gazdei pentru a asigura "ajutor" celulelor T CD8 + citotoxice, care apoi pot exercita o acțiune
litică directa prin recunoașterea moleculelor străine MHC de clasa I ale grefei.
– Alternativ, stimularea celulelor T helper ale gazdei pot fi de ajutor macrofagelor într-o manieră
MHC-independenta pentru a produce molecule capabile să distrugă celulele gazdei.
• Respingerea grefei a ajuns să fie considerată ca fiind în mare măsură mediata celular, limfocitele T
fiind celulele efectoare primare. Acest fapt nu este surprinzător dacă se ia in considerare rolul central
ocupat de catre limfocitul T.
• Pe lângă celulele T citotoxice, atât anticorpii cat și macrofagele mediaza distrugerea grefei bazandu-
se pe ajutorul celulelor T. Distrugerea grefei mediată de anticorpi, o caracteristică a evenimentelor
de rejet hiperacut, joacă un rol important într-o situație specială denumită rejet secundar.
• In acest caz, un primitor este retransplantat din cauza insuficientei grefei primare, iar după
confruntarea cu antigenele sau aloantigene străine grefei, la care gazda a fost expusa anterior,
sistemul imun al gazdei generează un răspuns de respingere hiperacută. Acest răspuns este format
din anticorpi citotoxici preformati în timpul prima întâlniri a gazdei cu antigenele grefei.
Mediatori ai rejetului

28
Tipuri de rejet
Rejet Debutul si durata Mecanisme Tipul grefei
post-transplant

Hiperacut Minute ore Anticorpi Xenogrefa: rejet


preformati secundar
Anti HLA

Acut Zile Mediat celular Alogrefe cu eterogenitate


MHC

Cronic Luni Anticorpi si/sau Alogrefe cu eterogenitate


mediat celular a sistemului minor de
histocompatibilitate
Factori care influenteaza succesul unui transplant
• Mai mulți factori afectează rezultatul transplantului de țesut, în special gradul de histocompatibilitate între
donator și primitor.
• Din fericire, disponibilitatea reactivilor specifici pentru testarea proteinelor de suprafață celulară codificate
de MHC a permis un grad ridicat de potrivire intre donator și primitor, înainte de transplant.
• Tipizarea tisulara reprezinta identificarea tipului MHC al donatorului și al primitorului unui transplant
pentru a optimiza similitudinea genetica sau potrivirea pre-transplant.
• Această metodă și, prin urmare, rezultatul transplantului vor continua să se îmbunătățească odata ce
locusurile MHC sunt descrise. La fel de important în potrivirea donatorului și primitorului pentru transplant
este cunoașterea primei sensibilizari fata de antigene străine la un potential primitor de transplant.
Evenimente, cum ar fi transfuziile de sânge și sarcina înainte de transplant, precum si transplanturile
anterioare, pot afecta succesul transplantului și duc la răspuns imun hiperacut sau rejet secundar.
• De o importanta critica pentru succesul și viabilitatea transplantului este gradul de conservare al țesutului
sau organului înainte de grefare. Timpul de ischemie, definit ca timpul în care donatorul de organe a fost
privat de aprovizionarea cu sânge propriu, afecteaza drastic rezultatul transplantului și ar trebui să fie redus
la minimum. Timpul de ischemie este deosebit de important pentru buna funcționare a rinichilor, inimii, și
transplantului de ficat, unde conservarea organelor este o problemă. Într-adevăr, conservarea organelor în
cazul transplantului de rinichi este agravata de disponibilitatea donatorilor cadavru, unde timpul de ischemie
și conservarea organelor pe termen lung afectează viabilitatea transplantului.
• Interesant, există câteva parti din organism (sistemul nervos central, tractul reproductiv) care sunt
considerate privilegiate imunologic în ceea ce privește vulnerabilitatea lor la un răspuns imun. Aceste parti ,
sunt lipsite de drenaj limfatic și exprima doar câteva antigene MHC fiind slab imunogene.
Semnificatie clinica
• Transplantul de succes se bazează pe compatibilitatea imunologica intre
primitorii și donatorii de organe.

• Această compatibilitate depinde atât de gradul (procentul) de potrivire dintre


alelele HLA ale donatorului și primitorului, cat si de absența oricărei
reactivitati a anticorpilor anti HLA preexistenti fata de alelele HLA ale
donatorului.

• Ambele aspecte influențează gradul de imunosupresie necesar pentru a


preveni rejetul grefei.

• Elementul cheie pentru transplantul de succes este capacitatea de a


identifica în mod corect alelele HLA ale primitorilor și donatorilor pentru a
prezice probabilitatea ca o grefa să fie respinsă (boala gazda contra grefa)
sau, în cazul unui transplant medular, dacă grefa va ataca primitorul (boala
grefa contra gazda - GvHD).
Etapele tehnicii PCR
• O reactie de amplificare genica in vitro se realizeaza in trei etape:
1. Denaturarea ADN matrita
2. Hibridizarea (alinierea) primerilor pe baza de complementaritate
3. Sinteza (elongarea) noii catene de ADN avand drept matrita catena veche

Una dintre proprietatile ADN polimerazelor este ca pot sintetiza monocatene de


novo numai atunci cand pornesc de la un primer. Primerul are rolul de a
furniza polimerazelor un capat 3’- OH liber pentru a putea initia sinteza de
ADN.

Aceasta proprietate este indispensabila stabilitatii informatiei genetice.


In vitro aceasta proprietate a ADN polimerazelor este utilizata in tehnica PCR
pentru a amplica prin replicari succesive o secventa de ADN tinta.

Produsul de reactie se numeste amplicon si va contine la capete secventele


primerilor utilizati la amplificare.
33
• Tipizarea HLA: transplant de măduvă osoasă
transplant de ficat
transplant renal
transplant pancreatic
transplant cardiac

• Registrul National al Donatorilor de Celule Stem

• Lista de așteptare pentru:


transplant de măduvă osoasă
transplant renal
transplant hepatic
transplantul de cord
Donator-receptor TR
• HLA A 02:03 HLA A 03:31
• HLA B 07:38 HLA B 08:38
• HLA C 07:12 HLAC 07:12
• HLA DRB 13:15 HLA DRB 03:13
• HLA DQB 06 HLA DQB 02:06
• HLA DPB 04:17 HLA DPB 01:04
Donator – receptor TM
• HLA A 01:33 HLA A 01:33
• HLA B 08:35 HLA B 08:35
• HLA C 04:07 HLA C 04:07
• HLA DRB 03:11 HLA DRB 03:11
• HLA DQB 02:03 HLA DQB 02:03
• HLA DPB 02:04 HLA DPB 02:04
FRECVENTA ALELE HLA-A DONATORI VS. PRIMITORI
TRANSPLANT MEDULAR
35

30
30
28

25

20
16,7

15
%

13 12,6
11,4

10 9 9
8
6,8 7 6,8
6,3

5 3,75
3,1 3,1 3
2,3 2,3 2,3 2
1,51,5 1 1,5
0,75 0,751
0,05 0 00,05 00,05 00,05
0
A01 A02 A03 A11 A23 A24 A25 A26 A29 A30 A31 A32 A33 A34 A36 A41 A66 A68

primitori TM donatori TM
FRECVENTA ALELE HLA-B LA DONATORI VS. PRIMITORI
TRANSPLANT MEDULAR

25

20 19,5

15 14,5
%

11

10 9,3

7,6 7,6
7,3

6,2 6 6,2 6,2 6,2


5,7 5,9 5,7 5,7 5,9

4,7 4,7
5 4,1
3,4 3,4 3,4
2,6 2,6
2 2 2 2
1,7 1,7 1,7 1,5 1,7 1,7
1 0,85 0,85 0,85 1 0,85
0,5 0,5 0,5
0 0
0
B07 B08 B10 B13 B14 B15 B18 B27 B35 B37 B38 B39 B40 B41 B44 B47 B49 B50 B51 B52 B58 B73 B78

donatori TM primitori TM
FRECVENTA ALELE HLA-C LA DONATORI VS. PRIMITORI
TRANSPLANT MEDULAR
25

22,3 22

20
18,2
17,5
16,6
16

15
%

10,2
9,75
10
8,2 8,5 8,5
7,6

5,7

5 3,9
4,5
3,25 3,2
2,5 2,6 2,6
2 2
1,3 1,3

0
C01 C02 C03 C04 C05 C06 C07 C08 C12 C14 C15 C17

donatori TM primitori TM
FRECVENTA ALELE HLA-DRB1 LA DONATORI VS. PRIMITORI
TRANSPLANT MEDULAR
25

21,5

20

15,6 15,6 15,6

15

12
11,5 11,5
%

10,8
10,4
10 9,3
8,8
7,7
7 6,7
6,2
5,4 5,4
5 4 3,8
3,1
2,6
2
1,6
0,8

0
DRB01 DRB03 DRB04 DRB07 DRB08 DRB10 DRB11 DRB12 DRB13 DRB14 DRB15 DRB16

donatori TM primitori TM
FRECVENTA ALELE HLA-DQB1 LA DONATORI VS. PRIMITORI
TRANSPLANT MEDULAR
35
33,12
32,5

30 28,6
26,8

25

21
19,5
20
16,9
%

14,7
15

10

5
3,2
2,6
1,3
0
0
DQB02 DQB03 DQB04 DQB05 DQB06 DQB07

donatori TM primitori TM
42