UNIVERSITATEA BUCUREŞTI

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ŞI ŞTIINŢELE EDUCAŢIEI

PEDAGOGIA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PRIMAR ŞI PREŞCOLAR

STRATEGII DE ACTIVIZARE A ELEVILOR

ÎN LECŢIILE DE MATEMATICĂ
ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR

LUCRARE METODICO-ŞTIINŢIFICĂ PENTRU OBŢINEREA

GRADULUI DIDACTIC I

COORDONATOR ŞTIINŢIFIC:
CONF. MIHAIL ROŞU

ÎNVĂŢĂTOR:
CHIFOREANU BRÎNDUŞA
ŞCOALA CU CLASELE I-VIII NR 6
„MIHAI VITEAZUL” – FETEŞTI
JUDEŢUL IALOMIŢA
 PLANUL LUCRĂRII
ARGUMENT…………………………………………………….………..…………………………………..…pag. 4
CAPITOLUL I. PROBLEME ACTUALE ALE ÎNVĂŢĂRII MATEMATICII ÎN CLASELE I-IV……….…pag. 6
1.Rolul şcolii în societatea contemporană ………………..…….………………………………………..…...pag.
6
2.Necesitatea cunoaşterii elevilor din învăţământului primar …...… ……………………………………….pag.
8
3.Rolul şi importanţa matematicii în procesul de învăţământ ………………………………….………...... pag.
11
CAPITOLUL II. STRATEGII ACTIV-PARTICIPATIVE UTILIZATE ÎN LECŢIILE DE MATEMATICĂ.. pag.
16
2.1. Strategii didactice ………………………….……………….……………………………………………pag. 17
2.2. Metode şi procedee didactice …………….…………………………………………………….…….. pag. 18
2.3. Metode tradiţionale şi moderne folosite în predarea matematicii …………………….……..………pag.
24
2.4. Activism şi activizare în procesul învăţării …………………………………………..………………. pag. 45
2.5. Organizarea colectivului de elevi în scopul participării active la lecţii …………………………….....pag. 51
2.6. Rolul materialelor şi mijloacelor didactice în activizarea elevilor …………………………………..pag. 55
CAPITOLUL III. MODALITĂŢI DE ACTIVIZARE A ELEVILOR ÎN ACTIVITĂŢILE MATEMATICE ….pag.65
3.1. Activizarea elevilor prin rezolvarea şi compunerea de probleme …………………………………...pag.65
3.2. Folosirea eficientă a jocurilor didactice în activizarea elevilor……………………………………...pag.82
CAPITOLUL IV. MODEL EXPERIMENTAL DE UTILIZARE A STRATEGIILOR LA CLASA A III-A ..pag.96
4.1. Obiectivele cercetării şi ipoteza de lucru ……..……………………………………….…………… ..pag.96
4.2. Eşantionul şi caracteristicile sale ………………………………………………………..……………..pag.97
4.3. Metodologia cercetării ………………………..…………………………………..…………………….pag. 98
4.4. Etapele cercetării …………….…………………………………………………..………………….... pag.100
CAPITOLUL V. CONCLUZII …………………………….…………………………………………..……... pag.128
BIBLIOGRAFIE
ANEXE 1-6
 ’’Omul nu poate deveni om decât prin educaţie.’’
Immanuel Kant

Metodele active moderne stimulează implicarea elevilor în

activitatea de învăţare, le dezvoltă gândirea critică şi capacitatea de
adaptare la viaţă.

Performanţele obţinute de elevi în activitatea şcolară reprezintă un

răspuns la metodele didactice utilizate de învăţător pentru a realiza o
instruire diferenţiată şi personalizată.

Domeniul în care învăţătorul are o deplină libertate de alegere,

selectare, inovare este cel al metodelor de învăţământ, al
mijloacelor didactice şi al formelor de organizare a activităţii de
predare-învăţare.

Metodele şi procedeele interactive îl determină pe elev să se

implice activ în redescoperirea cunoştinţelor, să analizeze, să
compare, să argumenteze, să rezolve situaţii problematice.
PROBLEME ACTUALE ALE ÎNVĂŢĂRII MATEMATICII ÎN CLASELE I-
IV

Structura capitolului I:
1.1 Rolul şcolii în societatea contemporană
1.2 Necesitatea cunoaşterii elevilor din învăţământului primar
1.3 Rolul şi importanţa matematicii în procesul de învăţământ

 Cunoaşterea individualităţii elevului şi

tratarea diferenţiată sunt premise nu numai ale
prevenirii eşecului şcolar şi ale devierilor de
comportament, ci şi garanţia unor satisfacţii
deosebite în munca învăţătorului.

 Stabilirea unor repere metodologice

în predarea–învăţarea matematicii presupune
o anticipare corectă a direcţiilor de evoluţie a
învăţământului matematic.
 CAPITOLUL II
 STRATEGII ACTIV – PARTICIPATIVE UTILIZATE ÎN
LECŢIILE DE MATEMATICĂ
Structura capitolului II
2.1. Strategii didactice
2.2. Metode şi procedee didactice
2.3. Metode tradiţionale şi moderne folosite în predarea matematicii
2.4. Activism şi activizare în procesul învăţării
2.5. Organizarea colectivului de elevi în scopul participării active la lecţii
2.6. Rolul materialelor şi mijloacelor didactice în activizarea elevilor

1. STRATEGIA DIDACTICĂ 2.2. METODE ŞI PROCEDEE DIDACTICE

Strategiile didactice
interactive METODA DIDACTICĂ “modalităţi de
Strategiile inductive acţiune cu ajutorul cărora elevii sub
îndrumarea cadrului didactic sau în mod
Strategiile deductive independent însuşesc cunoştinţe, îşi
Strategiile analogice formează priceperi şi deprinderi,
Strategiile mixte aptitudini, atitudini”.

PROCEDEUL reprezintă “o tehnică mai

limitată de acţiune”, ”o particularizare
sau o componentă a metodei” sau „ un
element de sprijin , fie un mod concret
de valorificare a metodei”
 SISTEMUL METODELOR DE ÎNVĂŢĂMÂNT

Conţine :

■ metode tradiţionale, cu un lung istoric în instituţia şcolară şi care pot fi

păstrate cu condiţia reconsiderării şi adaptării lor la exigenţele învăţământului
modern;
■metode moderne, determinate de progresele înregistrate în ştiinţă şi tehnică,
unele dintre acestea de exemplu, se apropie de metodele de cercetare ştiinţifică,
punându-l pe elev în situaţia de a dobândi cunoştinţele printr-un efort propriu de
investigaţie experimentală; altele valorifică tehnica de vârf (simulatoarele,
calculatorul).

I.Cerghit distinge trei mari grupe de metode:

1.metode de comunicare şi dobândire a valorilor social-culturale

2.metode de explorare sistemică a realităţii obiective
3.metode fundamentate pe acţiune(practică)
METODE DIDACTICE TRADIŢIONALE FOLOSITE
ÎN PREDAREA MATEMATICII

•Explicaţia;

•Demonstraţia;

•Conversaţia;

•Problematizarea;

•Observaţia;

•Exerciţiul;

•Algoritmizarea;

•Jocul didactic.
 METODE DIDACTICE MODERNE FOLOSITE
ÎN PREDAREA MATEMATICII

●Brainstorming-ul este ” o metodă de stimulare a creativităţii ce se poate

insinua în discuţii”.
●Ciorchinele stimulează “evidenţierea de către elevi a legăturilor dintre
idei ,pe baza găsirii altor sensuri ale acestora şi a relevării unor noi asociaţii
dintre idei”
●Metoda “mozaic” este „o metodă de învăţare prin colaborare”.
●Cubul este o”metodă de explorare a unei situaţii matematice din diferite
perspective cognitive”
●“Ştiu-vreau să ştiu-am învăţat” este“ o metodă de învăţare prin
descoperire prin care elevii realizează un inventar a ceea ce ştiu deja despre
o temă şi apoi formulează întrebări legate de tema nouă la care vor găsi
răspunsuri prin valorificarea cunoştinţelor anterioare”.
●Învăţarea prin cooperare reprezintă un set de strategii care angajează mici
echipe de elevi pentru a promova interacţiunea colegială şi colaborarea
●Proiectul reprezintă o metodă de instruire prin care elevii efectuează o
cercetare orientată spre un scop anume, ea îmbină cunoştinţele asimilate şi
activitatea practică.
●Metoda cadranelor este o modalitate de sintetizare a unui conţinut
informaţional solicitând participarea elevilor în înţelegerea lui adecvată
●Turul galeriei este o metodă prin care elevii sunt stimulaţi să-şi exprime
părerea personală legată de ceea ce au lucrat colegii lor
 
 ACTIVISM ŞI ACTIVIZARE ÎN PROCESUL ÎNVĂŢĂRII

„Considerăm activism tot ceea ce face copilul din

proprie iniţiativă. Motivaţia impulsurilor care-l determină la
activitate, interesul, plăcerea constituie sursa energetică ce are
rol de cauză, iar activitatea pe care o declanşează este efectul”.
Mircea Maliţa
 2.6. ROLUL MATERIALELOR ŞI MIJLOACELOR DIDACTICE
ÎN ACTIVIZAREA ELEVILOR

Mijloacele didactice sunt elemente materiale adaptate sau

selectate în scopul îndeplinirii sarcinilor instructiv-educative,
încărcate cu un potenţial pedagogic şi cu funcţii specifice.

Mijloacele tehnice de instruire sunt considerate ansambluri de

procedee mecanice, optice, electrice şi electronice, de înregistrare,
păstrare şi transmitere a informaţiei.
 Mijloace didactice folosite în activităţile matematice:

• mijloace informativ-demonstrative ce servesc la exemplificarea,

ilustrarea şi concretizarea noţiunilor matematice şi sunt constituite
din:
- materiale intuitive ce ajută la cunoaşterea unor proprietăţi ale
obiectelor, specifice fazei concrete a învăţării;
- reprezentări spaţiale şi figurative, corpuri şi figuri geometrice,
desene (specifice rezolvării problemelor după imagini);
- reprezentări simbolice, reprezentari grafice introduse în faza
semiabstractă de formare a unor noţiuni (simbolizările elementelor unor
mulţimi, conturul mulţimii, cifrele şi simbolurile aritmetice).

• mijloace de exersare şi formare de deprinderi - din această

categorie fac parte jocurile de construcţii, trusa Diones, trusele
Logi I şi Logi II, rigletele.

• mijloace de raţionalizare a timpului - constituite din şabloane,

jetoane, ştampile, folosite de copii în activităţile matematice.
Acestea se folosesc atât în activităţile frontale, cât şi în cele
individuale.
 CAPITOLUL III
MODALITĂŢI DE ACTIVIZARE A ELEVILOR
ÎN ACTIVITĂŢILE MATEMATICE

3.1. ACTIVIZAREA ELEVILOR PRIN REZOLVAREA ŞI COMPUNEREA

PROBLEMELOR

Pentru formarea noţiunii de problemă se parcurg câteva

etape:
•rezolvări de probleme simple cu date din mediul înconjurător, numai
oral;
•rezolvări de probleme după date desenate (schimbate);
•completarea de către elevi a datelor care lipsesc dintr-o problemă,
astfel încât să se poată realiza rezolvarea ei;
•completarea de către elevi a întrebării problemei, apoi rezolvarea ei;
•compuneri de probleme de către elevi după un dicţionar de întrebări,
de probleme sau alte elemente de orientare.
ACTIVIZAREA ELEVILOR PRIN REZOLVAREA
ŞI COMPUNEREA PROBLEMELOR

• Iată câteva exemple după care elevii au compus

probleme:
a) 6 + 3 = b) a + b + c = c) a + b – c d) a + (a + b) =
a+b= 12 + 3 + 2 = 20 + 8 – 2 = 6 + (6 + 2) = 

e) x + ( x + y ) + c = f) a + ( a x b ) + ( a x b – c ) =
g) ( a x b ) + ( d x c ) + n = h) 8 – ( b x c ) =
i) a + ( a x 2 ) + ( a x 3 ) = j) ( a x b ) – ( x : y) =
FOLOSIREA EFICIENTĂ A JOCURILOR DIDACTICE ÎN
ACTIVIZAREA ELEVILOR

În funcţie de scopul şi sarcina didactică propuse, jocurile

didactice matematice se pot clasifica:
• După momentul în care se folosesc în cadrul lecţiei :
 jocuri didactice matematice în completarea lecţiei folosite în diferite
momente ale lecţiei;
 jocuri didactice matematice ca lecţie (completă) .

• După conţinutul capitolelor de însuşit în cadrul disciplinei

matematice sau în cadrul anilor de studii:
 jocuri didactice matematice pentru aprofundarea cunoştinţelor
specifice unui capitol sau subcapitol;
 jocuri didactice matematice specifice unei clase;
“Patratele magice“
Să se
completeze pătratul desenat „Ce semn lipseşte”?
mai jos astfel încât suma La clasa a III-a am folosit diverse jocuri în
numerelor pe linii şi coloane să care elevii trebuiau să găsească semnele operaţiilor (+
fie egală cu 15 : ; - ; x , :) care, puse între numere, să facă adevărată o
anumită relaţie:
8 Exemplu :
5 7 Jocul numărului 2 Soluţia jocului
2 2 2 2 =0 (2 + 2) – (2 + 2) =
4
0
2 2 2 2 =1 (2 : 2) X (2 : 2) =
1
2 2 2 2 =2 (2 : 2) + (2 : 2) =
2
2 2 2 2 =3 (2 x 2) - (2 : 2) =
3
„Floarea norocului” 2 2 2 2 = 4 (2 x 2) + (2 – 2) =
4
Scopul jocului: formarea deprinderilor
2 2 2 de2adunare
=6 şi scădere;dezvoltarea
(2 +2) + (2 : 2) =
gândirii şi a raţionamentului 5
matematic; dezvoltarea spiritului competitiv.
Materiale: fişe cu desenele de mai jos.
Regula jocului: Învăţătorul va împărţi elevilor fişele şi le va cere să completeze
termenii lipsă în aşa fel încât rezultatul să fie scris în mijlocul florii.
Recompensa: primii trei elevi care au calculat corect vor primi jeton cu o floare.
 CAPITOLUL IV 
MODEL EXPERIMENTAL DE UTILIZARE A
STRATEGIILOR LA CLASA a III-a

Ipoteză de lucru: dacă în cadrul orelor de matematică se vor diversifica metodele

de predare-învăţare, atunci motivaţia învăţării la elevi va fi stimulată, iar
randamentul şcolar va creşte.
Scopul cercetării a fost să urmărească progresul copilului şi să stabilească exact
la ce nivel de dezvoltare se află fiecare elev în parte
Eşantionul şi caracteristicile sale: Clasa are un efectiv de 20 elevi, grupul fiind
omogen din punct de vedere al vârstei cronologice dintre care 12 sunt fete şi 8
sunt băieţi. Vârsta cronologică a subiecţilor din cercetare este 9 – 10 ani.
Nivelul dezvoltării psihice a elevilor este eterogen
Metodologia cercetării : am folosit următoarele metode de cercetare:
experimentul psihopedagogic, observaţia psihopedagogică, studiul
documentelor şcolare şi analiza produselor activităţii, convorbirea, teste de
cunoştinţe.
Etapele desfăşurării cercetării S-au aplicat patru teste (testul de evaluare iniţial,
testul de evaluare formativ nr.1, testul de evaluare formativ nr.2 şi testul de
evaluare sumativă) la nivelul capitolului ,,Operaţii cu numere naturale în
concentrul 0-10000”.
 TEST DE EVALUARE INIŢIALĂ
Clasa are un efectiv de 20 elevi

Capacitatea : Însuşirea operaţiilor matematice şi a tehnicilor de rezolvare a

exerciţiilor şi problemelor
Subcapacitatea : Adunarea şi scăderea numerelor naturale în concentrul 0
– 10000, cu şi fără trecere peste ordin
Calificative Număr elevi
La nivelul clasei rezultatele au
fost următoarele : Foarte bine 7
Bine 5
Suficient 5
INTERPRETAREA REZULTATELOR : Insuficient 3
Histograma rezultatelor obţinute de elevi
la nivelul clasei : a III-a B EVALUARE INIŢIALĂ
Nr. Elevi : 20
20
18
16
14
12 foarte bine
NR ELEVI 10 bine
8 suficient
6
4 insuficient
2
0
CALIFICATIV
Totalul calificativelor pe itemi şi media acestora e
următoarea :
Itemi FB B S I Media
calificativelor
Item 1 7 5 4 4 BINE

Item 2 10 2 5 3 BINE

Item 3 7 7 5 1 BINE

Item 4 9 3 4 4 BINE

Item 5 7 5 4 4 BINE

10 FB
5 B
S
0
I
Item 1 Item 2 Item 3 Item 4 Item 5
TEST DE EVALUARE FORMATIVĂ NR. 1
Capacitatea : Înţelegerea şi efectuarea operaţiilor cu numere naturale
Subcapacitatea : Adunarea şi scăderea numerelor naturale în
concentrul 0 – 10000
La nivelul clasei s-au obţinut următoarele rezultate
Calificative Număr elevi
Foarte bine 8
Bine 4
Suficient 6
Insuficient 2

INTERPRETAREA REZULTATELOR

EVALUARE FORM ATIVĂ NR 1

20
18
16
14
12 FOARTE BINE
NR ELEVI 10 BINE
8 SUFICIENT
6
4 INSUFICIENT
2
0
CALIFICATIV
Totalul calificativelor pe itemi şi
media acestora e următoarea:

Itemi Fb B S I Media
calificativelor
Item 1 8 4 4 4 BINE

Item 2 11 2 4 3 BINE

Item 3 10 3 3 4 BINE
Item 4 10 3 3 4 BINE
 TEST DE EVALUARE SUMATIVĂ
• Capacitatea: Numere naturale în concentrul 0 – 10000
• Subcapacitatea: Cunoaşterea şi utilizarea conceptelor specifice matematicii, efectuarea
operaţiilor învăţate, rezolvare de probleme
• La nivelul clasei s-au obţinut următoarele rezultate:

Calificative Număr elevi

Foarte bine 10
Bine 5
Suficient 3
Insuficient 2
INTERPRETAREA REZULTATELOR
EVALUARE SUMATIVĂ

20
18
16
14
12 foarte bine
ELEVI 10 10 suficient
8 bine
6 5 insuficient
4 3
2 2
0
CALIFICATIV
PROGRESUL ÎNTRE CELE DOUĂ TESTĂRI

DIAGRAMA PROCENTUALĂ INIŢIALĂ

7
FOARTE BINE
BINE
SUFICIENT
5
INSUFICIENT

DIAGRAMA PROCENTUALĂ SUMATIVĂ

3
FOARTE BINE
BINE
10
SUFICIENT
INSUFICIENT

5
 CAPITOLUL V.
CONCLUZII
• Pentru ca într-o oră de matematică să reuşim „să
facem cât mai multă matematică” trebuie să
gândim din timp ce vor face elevii şi ce vom face
noi în fiecare moment al lecţiei. Numai aşa vom
realiza cu succes obiectivele propuse în lecţie.
• Proiectarea şi realizarea unor astfel de lecţii
necesită un efort sporit din partea fiecărui
învăţător, însă satisfacţia datoriei împlinite şi
mintea luminată a copiilor cu încă o scânteie ne
va răsplăti pentru tot efortul.

,,Operaţiile mintale se formează prin interiorizarea

acţiunilor externe ’’ (Galperin).
BIBLIOGRAFIA LUCRĂRII
Bontaş, Ioan „Pedagogie”.- Bucureşti,Ed. All,1994
Bruner, Jerome „Procesul educaţiei intelectuale”.-Bucureşti, Ed. Ştiinţifică, 1970
Cerghit , Ioan „Perfecţiunea lecţiei în şcoala modernă” . -Bucureşti, E.D.P, 1983
Cerghit, Ioan „Metode de învăţământ”- Bucureşti E.D.P., 1992
Cristea, S. „ Managementul organizaţie şcolare”, ediţia a doua revizuită şi adăugită.- Bucureşti,
Editura Didactică şi Pedagogică, 2003
Cucoş, C. ”Pedagogie”, Iaşi,Ed. Polirom, 2000
Cucoş, C. (coord.), „Psihopedagogie – pentru examenele de definitivat şi grade didactice”.- Iaşi, Editura
Creţu, C. Bălan, Polirom, 2005
Bogdan
Dumitriu , Gh. ”Psihopedagogie”.- Bucureşti, EDP, 2004
Dumitriu, C.
Herescu, I.. „Matematica-îndrumător pentru învăţători şi institutori”.- Buc., Ed Corint, 2001
Ionescu, M.. „Demersuri creative în predare şi învăţare”.- Cluj-Napoca, Editura Presa Universitară
Clujeană, 2000
Ionescu, M.. „Didactica modernă”.- Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1994
Ionescu, M.. „Strategii de predare şi învăţare”.- Bucureşti, Editura Ştiinţifică, 1992
Joita, E. „Didactică aplicată în învăţământul primar”. -Craiova, Editura Ghe Alexandru, 1994
Leonte, R., Stanciu, M. ”Strategii activ-participative de predare-învăţare în ciclul primar”.- Bacău, Ed.Casei
Corpului Didactic, 2004
Lupu, C. ; Săvulescu D. „Metodica predarii matematicii”, Bucureşti, Editura Paralela 45, 2000
Maliţa, Mircea „Modele matematice ale sistemului educaţional”.- Bucureşti, 1972
Muntean, Ana „Psihologia dezvoltării umane”.- Iaşi, Editura Polirom , 2006
Neagu, M. „Elemente de didactică matematică în gradiniţă şi în învăţământul primar”.- Iaşi,
Petrovici C. Editura Pim, 2002
Neagu, M. Mocanu, M. „Metodica predării matematicii în ciclul primar”. - Iaşi, Ed. Polirom , 2007
Nicola, Ioan ”Tratat de pedagogie şcolară” .- Bucureşti, E.D.P., 1994
Niculescu, M „Rolul şi perspectiva cercetării matematice”. Nr. 2.- Bucureşti, EDP, 1972
Oprescu, N. „Activism şi activizare în învăţământul primar”.- Bucureşti, 1991
Oprescu, N. „Învăţământul primar”, Nr 1.- Bucureşti, Editura Discipol, 2000
Pantelimon G., „Psihologia copilului”.- Bucureşti, E.D.P., 1997
Pacurari ,O (coord.), „Învăţarea activă - ghid pentru formatori şi cadre didactice”.- Bucureşti, 2001
Postelnicu, C. ”Fundamente ale didacticii şcolare”.- Bucureşti, Ed.Aramis, 2002
Popescu Neveanu,P. „Dicţionar de pedagogie”.- Bucureşti, 1978
Radu, I.. „Învăţământul diferenţiat”.-Bucureşti, E.D.P., 1998
Roşu, Mihail Revista Învăţământul primar. Nr.1 “Formarea conceptelor matematice la clasele I-
IV”.- Bucureşti: Editura Discipol, 1998
Lr.Univ. Silvaş, Al. „Fundamentele pedagogiei, teoria şi metodologia curriculumului”.- Bucureşti,
Singer, M., (coord.), „Ghid metodic pentru aplicarea programelor de matematică”, Ed Aramis Print, 2001
Şchiopu, U. „Dicţionar de psihologie”.- Bucureşti, Editura Babel, 1997
Văideanu, George Revista de pedagogie, nr.12/1971 „Restructurarea tehnologiei didactice în funcţie de
obiectivele educaţionale”
Vlăsceanu, L. "Ştiinţă şi societate. Interese şi percepţii ale publicului privind cercetarea ştiinţifică
şi rezultatele cercetării",.- Bucureşti, 2000
*** „Programe şcolare pentru învăţământul primar”, Bucureşti, 1998

*** „Învăţământul primar”.- Bucureşti nr.1, Editura Discipol, 2000

*** „Metodica predării matematicii în clasele I-IV” .- Bucureşti 1998