SPONDILITA ANCHILOZANTA

NEAGU TEODORA IOANA

MASTER RRMSF AN II
GRUPA 2A
Definitie :
Spondilita anchilozanta este o boala sistemica cronica, progresiva
interesand predominant : articulatiile sacroiliace, articulatiile sinoviale ale
coloanei vertebrale si partile moi adiacente, realizand clinic aspectul
anchilozei vertebrale.
Boala afecteaza in special subiectii tineri, sub 40 de ani, in special barbati,
dar si femei.
Etiopatogenie :
S.A. are o etiologie necunoscuta care pare sa se inscrie in randul
afectiunilor cu predispozitie genetica, dar care devin manifeste sub
influenta unor foarte variati factori de mediu. Factorul genetic joaca un rol
important - se considera ca boala are o agregare familiala de 30 ori mai
frecventa la rudele spondiliticului, tiparul fiind intalnit la 90-95% dintre
pacienti.
Anatomie patologica :
 proces inflamator, leziunile inflamatorii au tendinta de vindecare prin
fibroza si osificare.
 tintele procesului inflamator sunt : capsula articulara si zonele de
insertie pe os a ligamentelor, aponevrozelor, fascililor determinand
enterezele.
 entereza trece prin faza inflamatorie, apoi de leziune distructiva si in
final de reparatie prin osificarea zonei de insertie pe os
 se formeaza astfel puntile sidesmorfice
Tablou clinic :

 durere lombara : debut insodios,

caracter recidivant si persistent
 redoare matinala
 radiculalgie sciatica se poate
asocia durerii lombare cu iradiere pana in spatiul popliteu
 tatalgiile, acuzate frecvent la debutul bolii sugereaza prezenta enterezei
consecinta a fasciitei plantare sau tendinitei ahiliene
 aspectul caracteristic al spondiliticului
 limitarea mobilitatii coloanei
 scaderea indicelui cirtometric
Examenul clinic al bolnavului de spondilita anchilozanta
presupune:

- examenul clinic general pe aparate si sisteme;

- examenul coloanei vertebrale in ansanblu si pe segmente, ca si a
articulatiilor umerilor, soldului si articulatiile periferice;
- stabilirea testului functional (adica a segmentelor neafectate, care
trebuie mentinute si tonificate cu ajutorul mijloacelor terapeutice si de
profilaxie de care dispunem);
- inregistrarea dinamica, in fisa de dispensarizare a bolnavului de
spondilita anchilozanta, a datelor de bilant osteoarticular si muscular, atat
pentru segmentele afectate, cat si pentru cele libere, pentru a surprinde
primele semne de extindere a bolii.
Aceste date vor fi comparate cu cele considerate normale de statica si
dinamica osteoarticulara si vor fi raportate la situatia concreta a
pacientului (conditi de viata si munca, activitate profesionala cu
specificul ei, deprinderi etc.).
Investigatii paraclinice :
Examenul radiologic:
In cazul suspectarii unei spondilite anchilozante, trebuie executat la nivelul coloanei si
articulatilor sacroiliace.
Tabloul radiologic al leziunilor spondilitei
anchilozante ale articulatilor periferice
seamana foarte mult cu leziunile din artrita
reumatoida dar evolutia lor difera: in
spondilita anchilozanta artritele sunt
nondistructive si osifiante.

Examenul de laborator :
Cea mai valorioasa proba de laborator este
viteza de sedimentare a hematiilor (V.S.H.).
La 80% din bolnavi V.S.H. este crescut cu
valori osciland intre 20-100 mm/h. Nu exista
relatie intre valorile V.S.H. si vechimea bolii, dar accelarea ei arata, de cele mai multe ori, o faza
de activitate a bolii.
In 15-20% din cazuri, V.S.H. este normala, desi clinic pot fi uneori semne de evolutie.
La 23% din cazuri s-au intalnit valori pana la 10.5 gr la mie hemoglobina.Numarul leucocitelor se
situeaza, in majoritatea cazurilor intre limitele normale.Urocultura a fost sterila la 87.5% si a
evidentiat prezenta colibacilului la12.5%.
EVOLUTIA BOLII :
Boala are o evolutie indelungata cu exarcerbari si remisiuni spontane sau
terapeutice. Cu cat debutul bolii este mai precoce cu atat evolutia este mai
severa. 15% dintre bolnavii cu spondilita debutanta la varsta de 15-16 ani
vor necesita in urmatoii 15 ani de proteza totala de sold. Prezenta
manifestarilor extraarticulare ca irita acuta, amiloidaza secundara sau o
evolutie rezistenta la tratament intuneca prognosticul bolii.

PROGNOSTICUL BOLII :
Prognosticul functional, cu exceptia formelor rapid si sever invalidante,
este, de asemenea, bun ca si capacitatea de munca pe care va trebuii sa o
pastram atat cat este posibil si sa incurajam bolnavii sa nu abandoneze
munca. Uneori, se poate pune problema reorientarii profesionale.
In general, evolutia si prognosticul spondilitei anchilozante sunt in functie
de precocitatea diagnosticului si tratamentului.
Tratament
Tratamentul spondilitei anchilozanta are ca obiective :
1. evitarea sau limitarea deformarilor, a deposturarilor coloanei si eventual a
soldurilor
2. evitarea sau limitarea extinderii redorilor si anchilozelor
3. mentinerea unui bun tonus muscular la nivelul erectorilor paravertebrali ai
trunchiului
4. asigurarea unei ventilatii pulmonare normale prin mentinerea amplitudinii
miscarilor respiratorii
5. imbunatatirea troficitatii generale si a tonusului neuropsihic.
In cazul in care s-au instalat deja deficitele morfo-functionale
caracteristice bolii, obiectivele de evitare sau limitare a infirmitatilor se
transforma in corectare sau compensare a acestora.
Tratamentul profilactic :
Sunt recomandate metode de profilaxie secundara,
prin evitarea pozitiilor vicioase, gimnastica
respiratorie, evitrea
staticii prelungite si mersul pe teren accidentat.
Sportul recomandat este inoul: spate, bras, fluture .
Se mai pot executa exercitii de fitness in limita posibilitatilor .
Tratament igieno- dietetic
Caracterul cronic al bolii, modificarile degenerative articulare si atrofiile
musculare, anemia etc., sunt elemente clinice care orienteaza regimul alimentar
al spondilartriticului.
Este necesar un aport caloric suficient, dar cu o proportie crescuta de proteine
animale, in scopul diminuarii Tulburarilor distrofice si anemiei. De asemenea,
regimul va inclusde suplimentari de vitamine, in special vitamina C dar si a
vitaminelor din grupul B, si a vitaminelor A si D.
Prezenta anemiei impune, in plus, o alimentatie bogata in fier.
Mai este recomandat un regim alimentar moderat hiposodat.
Mai este necesar un regim de protectie a mucoasei gastrice, cu evitarea
alcoolului, condimentelor, supelor de carmne, dulciurilor concentrate etc. (deci a
tuturor alimentelor care cresc secretia gastrica) si administrarea preventiva a
laptelui si derivatilor nefermentati. Se indica, de asemenea aplicarea unui
sistem de mese mici, repetate cel putin in perioada administrarii unor
medicamnente ca drogurile antiinflamatoare nesteroidiene.
Tratament medicamentos

- substante antiinflamatoare nesteroidiene : acidul

acetilsolicilic, indometacin, talmetin, suldinac,
zomeripac, fenilbutazona, oxifenilbutazona,
ibuprofen, fenoprofen Ca, pirprofen, naproxen,
meclofenamat de Na, acid nefenomic, diclofenac,
felden.

- in al doilea rand se utilizeaza glucocortizonii.

In spondilita anchilozanta utilizarea acestor
substante constituie baza terapiei medicamentoase.
Tratament ortopedic :
Tratamentul ortopedic este indicat pentru corectarea unor mari
diformitati care se instaleaza, cu tot tratamentul medicamentos si
balneo-fizical corect aplicate.
Cand pozitiile fiziologice nu pot fi controlate si corectate cu
ajutorul posturilor sau cand durerile si contracturile musculare
sunt mari si nu diminueaza sub tratament pot fi indicate corsete
rigide de gips. Pentru a forta corectarea cifozei dorsale,uneori se
introduc bucati de fetru intre corset si stern. Pentru prevenirea si
corectarea flexiei coloanei cervicale cat si proiectiei anterioare a
capului se adauga corsetului un suport pentru barbie, care
mentine privirea bolnavului inainte si extensia coloanei cervicale.
Tot ca masuri ortopedice pot fi indicate cadre sau paturi de
hiperextensie.
Indicatiile uneia sau alteia dintre posibilitatile oferite de ortopedie
se va face in functie de starea clinica a bolnavului si de felul cum
raspunde la tratamente, avand totdeauna in vedere faptul ca
anchiloza coloanei si a altor articulatii afectate in spondilita, este
de dorit sa se faca in pozitii fiziologice cu pastrarea axelor,
functionale, de miscare.
 Tratamentul B.F.T. :
1. Hidrotermoterapie :
 baile calde
 baia de abur
 sauna
 baia completa de nisip
 baia ascendenta la extremitati
 cataplasme si impachetari cu namol
 baia de lumina partiala
 termopatul
2. Electroterapie - durata unei sedinte este de 15-20 de minute iar ritmul de aplicare
poate fi in functie de starea clinica, de 2-3 ori pe zi, zilnic sau la 2-4 zile. Numarul
total de 10-15 sedinte se poate repeta dupa 2saptamani-3luni.
 campuri magnetice de joasa frecventa
 curenti frecventa medie
 ultrasunete
3. Masaj :
Sub diferite forme (manual, uscat sau umed masajul face
parte din “triada” caldura-miscare-masaj sau masaj miscare
caldura, in afectiunile aparatului locomotor.
Masajul este o prelucrare metodica a partilor moi ale corpului
in scop fiziologic sau curativo-profilactic.
Terapie ocupationala
Reprezinta forme prelungite si specializate de kinetoterapie intre ele
existand unele deosebiri de nuanta.
Terapia ocupationala foloseste intregi serii de aparate si instalatii in
scopul imbunatatiri de efectuare a unor munci sau a deprinderii unor jocuri
distractive.
Kinetoterapia reprezinta metoda terapeutica care trebuie sa constituie
o permanenta in tratamentul spondilitei anchilozante, exceptie facand
puseele scurte de activitate a bolii.
 Program de exercitii pentru
recuperarea spondilitei anchilozante

1. din pozitia stand : se executa alternativ extensia din articulatia coxo-femurala simultan
cu ridicarea bratelor prin inainte lateral sus pe inspir si revenire pe expir.
2. din pozitia stand usor departat cu mainile la ceafa se executa ridicarea alternativa a
genunchilor pe inspir si revenire pe expir
3. din patrupedie se executa ridicarea alternativa a membrelor inferioare simultan cu
extensia capului si gatului, pe inspir si revenire pe expir
4. din decubit ventral, mainile la ceafa se executa
extensia trunchiului pe inspir si revenire pe expir

5. din pozitia decubit dorsal cu genunchii flectati,

talpile sprijinite pe sol, se executa ridicarea bazinului
pe inspir si revenire pe expir
6. Din pozitia decubit dorsal, bratele intinse in prelungirea trunchiului se executa rasucirea
trunchiului spre dreapta pe expir si revenire pe inspir si invers
7. Din pozitia stand departat cu fata la o masa, mainile sunt sprijinite de capatul mesei, se
executa extensia alternativa a membrelor inferioare pe inspir si revenire pe expir
8. Din pozitia decubit ventral pe o minge, se executa rularea pe minge spre inainte pana la
sprijinirea palmelor pe sol pe inspir si revenire pe expir

9. Din stand departat, se executa usoara fandare inainte pe membrul inferior stang
concomitent cu ridicarea bratelor prin inainte sus pe inspir si revenire pe expir; si invers.
10. Din pozitia atarnat cu fata la scara fixa se
executa extensia simultana a membrelor
inferioare pe inspir si revenire pe expir.

11. Din pozitia stand departat cu

spatele le scara fixa, mainile apuca sipca
din dreptul soldurilor, se lasa corpul sa
se deplaseze anterior cu trunchiul in
extensie pe inspir si revenire pe expir

12. Din pozitia asezat pe un scaun se executa extensia capului si

gatului pe inspir si revenire pe expir
13. Din pozitia asezat pe un scaun , se executa rotari de cap si gat
spre stanga si apoi spre dreapta
14. Din pozitia decubit ventral cu mainile sprijinite pe sol la nivelul
umerilor, se executa extensia capului si gatului concomitent cu
extensia coatelor si a trunchiului oe inspir si revenire pe expir
15. Din pozitia stand departat, coatele sunt flectate, antebratele la
nivelul umerilor, degetele extinse, se executa ducerea coatelor spre
inapoi cu arcuire de doua ori pe inspir; ducerea coatelor extinse spre
inapoi cu arcuire, de doua ori pe expir

16. Din pozitia stand lateral de o scara

fixa cu mana de partea scarii fixe sprijinita
de sipca din dreptul umerilor, se executa
balansarea inainte si inapoi a membrului
inferior de partea opusa a scarii fixe
17. Din pozitia stand usor departat cu mainile la ceafa se executa
ducerea coatelor inapoi cu arcuire, pe inspir si revenire pe expir
18. Din patrupedie se executa ridicarea alternativa a membrelor
inferioare in sus cu 2-3 arcuiri si invers
19. Din pozitia asezat pe o bencheta cu gambele atarnand la
marginea banchetei; in 1/3 inferioara a gambei de la fiecare membru
inferior sunt fixati saculeti de nisip si se executa extensia gambei pe
coapsa

20. Din decubit ventral cu sprijin pe antebrate se executa extensia

trunchiului cu 2-3 arcuiri pe inspir si revenire pe expir
21. Din ghemuit pe o saltea se executa rostogolirea inainte cu
revenire in ghemuit, iar apoi rostogolirea inapoi