Studiul de caz

Colectarea de date in studiul de caz

 Introducere

• SC nu este o metoda de cercetare in sine, ci reprezinta o

abordare a unui singur subiect care presupune utilizarea unor
metode diverse de colectare de informatii
• Cazul poate fi: persoana, grup, organizatie, comunitate,
scoala, natiune
• Utilizat in arii diverse: psihologie, educatie, politica, clinica,
sociologie etc
• Include atat metodologii calitative, cat si cantitative
 Caracteristici ale SC

• Caracter idiografic: centrare pe particular (si nu pe general), pe

surprinderea specificitatii (si nu pe diferentele interpersonale)

• Caracter holistic: se analizeaza nu numai cazul in sine, dar si

contextul, modul in care dimensiunile cazului interactioneaza
cu contextul (cultural, social, fizic general si contextul
situational specific)

• Triangularea = integrarea informatiilor din surse diferite pentru

a obtine o intelegere profunda a fenomenului studiat.
Triangularea creste calitatea cercetarii deoarece permite
abordarea SC din mai multe perspective.
 Caracteristici ale SC

• Elementul temporal: SC se refera la procese/evenimente care

au loc in timp; de aceea, o trasatura importanta a SC este
focusarea pe dezvoltare si schimbare.

• Generarea de noi teorii: explorarea in profunzime a unui caz

poate genera noi intelegeri ale fenomenului studiat, ale
mecanismelor si proceselor psihologice care, in schimb, pot
conduce la formularea de noi ipoteze. Deci, SC testeaza
teoriile, dar si are potentialul de a genera noi idei.
 Metode calitative utilizate in SC

Culegerea de date
Cele clasice: interviul semi-structurat/nestructurat, metoda
jurnalului, observatia (de laborator sau in contexte naturale)

Se pot adauga:
• Analiza documentelor personale (scrisori, fotografii, note
personale, scrieri etc)

• Analiza documentelor oficiale (diferite rapoarte – de sanatate,

profesionale etc)
 Metode calitative utilizate in SC

Analiza informatiilor rezultate

• Analiza globala si codare tematica/domenii ale selfului (similar

analizei materialelor verbale rezultate din interviu)

• Testul Asociativ (Cine Sunt Eu?) (Gordon, 1968)

• Grila de Repertorii Personale (Kelly, 1955; Fransella, 2005)

 Tipuri de design in SC

Exista mai multe tipuri de studii de caz, in functie de ceea ce se

urmareste.

Se diferentiaza intre studiu de caz (Willig, 2008):

• Intrinsec versus instrumental
• Singular versus multiplu
• Descriptiv versus explicativ
 Intrinsec versus instrumental

SC intrinsec
Este selectat datorita unor trasaturi personale, cercetatorul find
interesat mai degraba de cazul in sine decat de un
fenomen/aspect teoretic particular; exista, deci, un interes
intrinsec. (ex – persoanele cu boli rare)
SC instrumental
Este relevant pentru un fenomen mai larg, fiind selectat de catre
cercetator deoarece vede in acesta o oportunitate de a studia
fenomenul; aici, intrebarea de cercetare identifica un fenomen
(comportamentul civic organizational, performanta in job,
somajul etc), iar cazurile sunt selectate ca sa explice
particularitatile fenomenului respectiv
 Singular versus multiplu

SC singular
Consta in explorarea detaliata a unui singur caz
acesta se realizeaza fie pentru ca este de interes pentru cercetator
(intrinsec), fie deoarece pana in acest moment cazul era inaccesibil,
fie pentru ca e o sansa de a testa validitatea si aplicabilitatea unei
teorii in viata reala
Ex – testarea validitatii teoriei auto-determinarii in mediul
organizational
SC mutiplu
Consta in explorarea comparativa a mai multor studii de caz
Acesta se realizeaza pentru ca este o sansa pentru cercetator de a
genera noi teorii (este totodata si un SC instrumental ca natura)
Ex – generarea unei noi teorii privind efectele microbreaks asupra
starii de bine la locul de munca
 Descriptiv versus explicativ

Desi toate SC sunt descrieri, doar unele isi propun si un scop

explicativ
SC descriptive
Au ca scop descrierea detaliata a fenomenului, SC nefiind
formulat in termenii unor teorii existente, ci cu asteptarea ca
detaliile rezultate din descriere sa fie utile unei intelegeri mai
profunde a fenomenului vizat
SC explicative
Pe langa descrierea fenomenului (daca sunt
instrumentale)/persoanei (daca sunt intrinseci), au ca scop si
generarea de explicatii
 Designuri in SC: sinteza

SC intrinsec: descrie si/sau explica mai degraba cazul

SC instrumental: descrie si/sau explica mai degraba fenomenul

SC singular: verifica aplicabilitatea unei teorii

SC multiplu: genereaza noi teorii/insight-uri

SC descriptiv: descrie fenomenul

SC explicativ: explica fenomenul
 Finalizarea studiului de caz

Ca si in cazul interviului semi-structurta, SC se finalizeaza cu un

raport in care trebuie specificate urmatoarele aspecte:
 Care este designul adoptat (si de ce s-a optat pentru acesta)
 Care este unitatea de analiza (in conformitate cu designul ales),
formularea RQ
 Descrierea cazului (cazul in sine plus contextul cultural larg al
cazului, respectiv contextul situational)
 Care sunt metodele calitative de culegere de date (interviu,
jurnal, observatie, analiza documentelor etc)
 Analiza datelor pe baza unei anumite metode
 Concluzii si implicatii (daca este un design descriptiv sau
explicativ, se descrie in detaliu ce s-a obtinut sau daca este unul
explicativ, se si explica mecanismele)